ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI

A MEDIULUI

SISTEMUL LOGISTIC AL ÎNTREPRINDERII

S.C. SPICUL S.A.

Student:
Mircioiu Viorel
Grupa 1325-Seria C

BUCUREŞTI
2011
 Cuprins

1.Prezentarea S.C. SPICUL S.A.........................................................................pag.3

2.Analiza activităţii de asigurare şi

distribuţie....................................................pag.7

3.Concluzii şi propuneri....................................................................................pag.17

Bibliografie……………………………………………………………..…….pag.19
 Capitolul I
Prezentarea S.C. SPICUL S.A.

1.1. Scurt istoric

S.C Spicul S.A are sediul în Ilfov, str. Rudeni nr.39, fiind înregistrată la Oficiul
Registrului Comerţului sub numărul J 40/567/1991, având codul fiscal R 445955.
Societatea Spicul S.A este o societate pe acţiuni, conform Legii nr.31/1990, având un capital
social iniţial de 5.689.525 mii lei împărţit în 227.581 acţiuni nominative în valoare de 25.000 lei
fiecare în întregime subscrise şi vărsate de acţionari. În prezent, capitalul social reevaluat este de
19.233.826 mii lei iar capitalul propriu de 38.637.085 mii lei.
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată cu începere de la data înregistrării la Registrul
Comerţului.
“Morile de Apa” au fost atestate documentar inca din 1630 ca un simbol al dezvoltarii
Bucurestiului. Desi majoritatea au disparut odata cu aparitia “ Morilor cu Vapori”, Moara Ciurel
( in prezent SC Spicul SA) a fost in 1850 in perfecta stare.
Anul 1931 marcheaza trecerea de la o activitate simpla de morarit la o activitate
complexa de fabricare a painii. Acest lucru este confirmat de documente inregistrate la Oficiul
Registrului Comertului, care definesc obiectul activitatii: moara, fabricare paine, patiserie,
biscuiti, paste.
Nationalizata in 1948, fabrica continua traditia de a oferi consumatorilor o paleta larga de
produse de cea mai buna calitate, ca rezultat al introducerii continue de tehnologie moderna.
In 1954 se adauga doua cuptoare cu trei vetre si se infiinteaza o sectie de specialitati.
In anul 1964, sectia de paste este dotata cu o linie “Pavan” (Italia) de mare productivitate,
pentru ca in 1973 sa fie montata o a doua linie “Pavan”, marindu-se productia la 21 tone/24 ore.
Dupa 1989, eforturile de modernizare au continuat in ritm accelerat. In 1998, intr-un timp
record, a fost data in functiune moara “Buhler” de fabricatie si tehnologie germana de mare
productivitate, care permite obtinerea unei game largi de fainuri si subproduse de moara de o
calitate deosebita.
Anul 2001 gaseste societatea SPICUL echipata cu o linie de brutarie moderna, de
fabricatie italiana, provenind de la firma Tagliavini si cu o instalatie de fabricarea a biscuitilor,
de asemenea fabricata in Italia, un produs al firmei Polin.
Toate acestea vor permite SC “Spicul” SA sa priveasca cu incredere in viitor la cresterea
productiei si largirea numarului de clienti.
3
1.2. Obiectul de activitate

Scopul societăţii este obţinerea de profit prin desfăşurarea de activităţi licite în cadrul
obiectului de activitate.
Din actul constitutiv al societăţii rezulta că S.C Spicul S.A Bucureşti are următoarele
activităţi:
- obiectul principal de activitate:
• producerea şi comercializarea produselor de panificaţie şi patiserie, precum şi
activităţi de morărit;

-alte activităţi:
• achiziţionarea cerealelor de la producători, persoane fizice şi juridice;
• măcinarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea produselor de morărit,
panificaţie, zaharoase şi paste făinoase, prestare servicii, operaţiuni de export- import
în activitatea proprie;
• achiziţionarea, producerea şi comercializarea produselor agroalimentare şi
nealimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, produselor din tutun, articolelor
electronice, textile prin magazine proprii, alte magazine de stat sau particulare,
precum şi în punctele de desfacere volante en detali şi angro;
• producerea şi comercializarea ambalajelor specifice industriei alimentare şi a
pieselor de schimb pentru domeniul construcţiei maşinilor;
• organizarea de servicii de alimentaţie publică, spatii de agrement, inclusiv prin
închiriere;
• organizarea de case de comenzi cu livrare la domiciliul clienţilor a produselor de
panificaţie, şi activităţi de consignaţie;
• prestări servicii cu mijloacele şi spaţiile aflate în dotare, conform obiectului de
activitate;
• activitate de producţie şi comerţ social în favoarea acţionarilor şi salariaţilor
societăţii;
• consultanta economică şi tehnică de specialitate conform obiectului de activitate;
• achiziţionarea, depozitarea şi vânzarea angro şi en detail a cerealelor şi a altor
materii prime şi materiale pentru industria alimentară, inclusiv prin organizarea în
acest scop de unităţi proprii de desfacere ca depozite, magazine, puncte volante în
locuri publice;
• efectuarea de operaţiuni de import- export prin vânzări şi cumpărări directe sau pe
bază de comision- reprezentantă, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau
închiriate;
• efectuarea de lucrări agricole cu mijloace proprii sau închiriate, către terţe
persoane fizice sau juridice, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau închiriate;
• efectuarea de lucrări agricole cu mijloace proprii sau închiriate, către terţe
persoane fizice sau juridice, inclusiv preluarea unor în arendă a unor terenuri agricole;
• efectuarea de operaţiuni bursiere şi de schimb valutar;
• creşterea, îngrăşarea, industrializarea animalelor, pasărilor şi comercializarea
acestora, precum şi a produselor rezultate.

4
1.3. Organigrama S.C. SPICUL S.A.

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem al societatii care ia decizii privind:
modificarea statutului fuziune, scindarea sau dezvoltarea societatii, negocierea salariilor
directorilor, dezbaterea si aprobarea bilantului si nivelului investigatiilor, alege si numeste
directorii si consiliul de administratie si comisia de cenzori.
Se intalneste in sedinta ordinară o dată pe an in primul trimestru si in sedinte extraordinare
ori de cate ori este nevoie.
Consiliul de administratie, este format din directorii nationali si directorii generali de
sucursale condusi de presedintele companiei, realizeaza conducerea societatii, deciziile acestuia
si conducerea operativa a societatii, fiind indeplinita de patru directori: Directorul general
executiv, Directorul economic, Directorul de vanzari si Directorul de productie.
Organigrama sucursalei prevede urmatoarele departamente: productie, cumparari-logistica,
energo-mecanica, investitii, resurse umane, vanzari, transporturi, retea magazine, financiar-
contabil, juridic, marketing.
Comisia de cenzori este formata din cinci senzori: trei experti contabili si doi contabili
autorizaţi care veghează asupra intregii activitati a societatii, ca aceasta sa se desfaoare în
concordantă cu statutul societatii si legislatia în vigoare.
In cazul constatarii de nereguli importante, au obligatia de a aduce la cunostinta Adunarii
Generale a Actionarilor si de a instiinta autoritatile publice de competenta. Dizolvarea societatii
comerciale SPICUL S.A. are loc atunci cand este in imposibilitatea realizarii obiectului de
activitate, a reducerii capitalului social sau numarul asociatilor sub limita legala la decizia
Adunarii Generale a Actionarilor sau în caz de faliment, lichidatorului numit de catre instanta
judecatoreasca.

1.4. Gradul de implicare în activităţi logistice

Logistica companiei consta intr-un depozit propriu adecvat pastrarii produselor alimentare in
conditii optime de temperatura si umiditate, un sistem integrat de urmarie a comenzilor in
timp real, peste 20 autovehicule de diverse gabarite pentru precomenzi si livrare.
Logistica reprezintă procesul de gestionare strategică a achiziţionării, deplasării şi
depozitării materialelor, semifabricatelor şi produselor finite (alături de fluxurile informaţionale
corespunzătoare acestor procese) în interiorul firmei şi al canalelor de marketing, cu scopul
satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firmă.
5
 S.C. SPICUL S.A. a optat pentru realizarea activităţii logistice în cadrul firmei,
nerecurgându-se la varianta achiziţionării serviciilor unei firme specializate în acest domeniu.
Materia prima principala este graul de panificatie. Graul se achizitioneaza fie de la
producatori direct, fie de la angrosisti. In ambele situatii se incheie precontracte sau contracte,
dupa caz, pentru minim 70% din necesarul de aprovizionare.
Reteaua de aprovizionare atat pentru materii prime cat si pentru materiale este coordonata
si condusa de directia comerciala. In directia comerciala sunt angajati specializati in domeniul
achizitiilor. Directia comerciala identifica furnizorii, negociaza si incheie contracte de
aprovizionare care tin seama de capacitatile de productie, de depozitare si grafice livrare catre
beneficiari sau productia proprie.
Aprovizionarea se face cu mijloace de transport propriu si numai in cazul in care costul
de transport este semnificativ mai mare decat cel cu tertii se face cu acestia.
Termenele de plata difera in fuctie de cantitatea aprovizionata, de la 30 zile la 60 zile. In
general instrumentul de plata este CEC-ul. Termenul de livrare este imediat cand achizitia se
face de la producatori.
Desfacerea produselor se face numai pe piata interna. Cele mai mari solicitari sunt in
Bucuresti si pe o raza de aproximativ 100 km in jurul Bucurestiului in orase precum Titu, Gaesti,
Videle, Oltenita, Targoviste, Urziceni.
Lantul de distributie pentru produsele de morarit livrate in vrac sau ambalate in sac este
alcatuit din societati comerciale si asociatii familiare care fabrica produse de panificatie,
en gross-uri, iar pentru produsele ambalate in pungi este alcatuit din magazine de tip market,
hipermaket, boutique si en gross-uri.
Distributia produselor de morarit se face in baza contractelor incheiate cu beneficiarii.
Stabilirea termenilor contactuali si coordonarea distributiei se face de directia comerciala.
Pentru distributie se folosesc mijloace de transport specializate pentru produsele in vrac
si mijloace de trasport izoterme pentru produsele ambalate in pungi. Fiecare transport este insotit
de documemte privind felul produsului, cantitatea, indicii de calitate, certificat de calitate si
conformitate. Descarcarea produselor se face la locul stabilit in contract si in prezenta
delegatului desemnat de beneficiar care receptioneaza si confirma primirea.

6
 Capitolul II
Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri,

grafice (evoluţia în timp)

Resursele materiale reprezinta componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care
cuprind la rândul lor cladirile, utilajele si echipamentele de productie, materiile prime si
materialele si resursele energetice.

P atrimoniul economic al oricărei unităţi economice reprezintă totalitatea bunurilor

utilizate pentru satisfacerea nevoilor unei persoane fizice sau juridice, indiferent de provenienţă.
S.C Spicul S.A Bucureşti îşi desfăşoară obiectul de activitate în cadrul următoarelor
active ce fac parte din patrimoniul societăţii:
 Moara de grâu
 Siloz grâu
 Fabrica de pâine Bujoreni
 Secţie patiserie
 Secţie producere paste făinoase
 Siloz făină- secţia Bujoreni
 Secţia de producere şi ambalare biscuiţi şi produse zaharoase;
 Linie de brutărie
 Instalaţie de fabricare a biscuiţilor
 Reţea de magazine de desfacere în 7 amplasamente proprii, plus 23 în spatii
închiriate;
 Parc propriu de mijloace de transport.

Capacitatea de producţie
În prezent, societatea are în dotare o moară de grâu, ce funcţionează de peste 100 de ani,
cu o capacitate de 150 t grâu măcinat în 24 de ore, cu o extracţie de făină tip 68% şi tărâţe 32%.
Deşi moara lucrează la o capacitate maximă, randamentul actual este de 68%. Cauza
principala o constituie uzura înaintată fizică şi morală cu efecte nefavorabile asupra
performantelor societăţii.
7
 De asemenea, nu este la nivelul necesitaţilor realizării unor produse de calitate în celelalte
sectoare ale societăţii.
În ceea ce priveşte capacităţile productive ale societăţii Spicul S.A Bucureşti pe fiecare
secţie, atelier sau complex de producţie în parte, sunt prezentate mai jos valorile acestora.

Capacităţile productive ale S.C Spicul S.A Bucureşti

Nr. Denumire secţie/atelier Capacitate

crt t/24 ore
1 Moară 150
2 Brutărie 65
3 Bujoreni 30
4 Paste făinoase 8
5 Zaharoase 3
6 Patiserie 2
7 Biscuiţi 1,5
8 Siloz grâu 4500

Silozul pentru depozitarea grâului, cu o capacitate de 4500t/zi, nu este folosit la maximum

pentru că este mai avantajoasă cumpărarea directă a făinii măcinarea grâului achiziţionat de la
producătorii fizici sau juridici, având în vedere starea în care se află moara societăţii.
De altfel, pentru a asigura făină tip 480 pentru produse de patiserie şi zaharoase, unitatea
este nevoita să achiziţioneze circa 5000t/an de faina la un preţ cu mult peste costul pe care l-ar
realiza cu o moară mai performantă.

8
 Pentru a-şi desfăşura activitatea în bune condiţii, societatea SPICUL se aprovizionează
cu materii prime şi auxiliare necesare în procesul tehnologic de obţinere a pâinii, specialităţilor
din pâine, produselor de patiserie şi zaharoase, paste făinoase şi produse tradiţionale.

PRODUSUL FURNIZORI
Nr.
crt
1 GRÂU - Comcereal Olt 7%
- Comcereal Dolj 6%
- Comcereal Ialomiţa 40%
- Interagro 15%
- Comcereal Giurgiu 7%
- Agricola Buzău 25%

2 DROJDIE - Fola
- Hoss
- Seineana

3 SARE - Slănic Prahova

4 ZAHAR, ULEI - se obţine la schimb cu paste făinoase
angrosiştilor

5 Produse
complementare, dc:
- paste tomate - Propast
-sucuri şi apa - European Drinks, Coca- Cola, Pepsi,
minerală Dorna

- alte produse(orez, -fie de la producători privaţi

produse din carne, - fie de la angrosişti prin schimb
legume, fructe)

9
2.2 Tipul şi gama mărfurilor oferite
Din gama sortimentală oferita de Spicul S.A Bucureşti, pâinea ocupă ponderea cea mai
mare în procesul de producţie, considerat un produs de baza în alimentaţia zilnică.
Din dorinţa de a deveni compatibili cu solicitările clienţilor, Spicul S.A Bucureşti a creat
şi promovat pe piaţa din România un număr de peste 200 de produse.
Nomenclatorul de produse este foarte larg:

• Sortimente de pâine:
- franzela de vatra Spicul cu germeni, 270g;
- pâine Neptun cu germeni, 270g;
- pâine alba, 300g, 400g, 600g;
- pâine fără sare, 300g;
- pâine semialbă, 550g;
- pâine neagra, 325g;
- pâine cu graham,200g;
- pâine cu secară, 250g;
- pâine de casa (ţărănească), 600g, 800g;
- pâine Meniu (feliată), 500g, ambalata în pungi individualizate
- pâine Toast (feliată), 600g, ambalata în pungi individualizate

• Specialităţi pâine, sunt constituite într-o gamă sortimentală largă fiind fabricate cu
diverse adaosuri sau simple. Adaosurile folosite în reţelele de fabricaţie sunt exclusiv naturale:
lapte, grăsimi vegetale, ouă, arome, mac, chimen. Aceste produse se regăsesc în nomenclatorul
de produse la gramajele:
- covrigi Bucureşti, 100g, ambalaţi în pungi individualizate;
- covrigi Soveja, 100g, ambalaţi în pungi individualizate;
- covrigi Aperitiv, 100g;
- covrigi de post, 90g, 100g;
- covrigi (la şir),10g;
- batoane, 85g;
- chifle graham, 150g;
- chifle simple, 60g.

• Patiserie- zaharoase:
- sărăţele, 100g- ambalate în pungi individualizate;
- chec marmorat, 200g, 400g- ambalate in pungi individualizate
- ruladă marmeladă, 100g- ambalată în pungi individualizate;
- ştruder de mere, 100g- ambalate în pungi individualizate;
- foi de plăcintă, 300g- ambalate în pungi individuale;
- cornuleţe cu brânză si susan, 100g- ambalate în pungi individuale;
- cornuleţe cu rahat, 100g- ambalate în pungi individuale;
- saleuri cu brânză si susan, 200g- ambalate în pungi individuale;
- blat de tort, 400g;
- blat Pizza, 250g- ambalate în pungi individuale.

10
• Paste făinoase, se găsesc în doua variante:
- paste medii
 fidea, 150g, 350g;
 tăiţei, 150g, 350g;
- paste scurte
 creasta de cocos 200, 350g
 scoici, melci 200, 350g
 tuburi, spirale 200, 350g

• Produse şi subproduse moara:

- faină albă tip 650- ambalată în saci şi pungi (1 si 2 kg);
- faină albă tip 480- ambalată în saci şi pungi individualizate de 1 si 2 kg
- faină albă tip 550- ambalată în saci;
- faină neagră T 1250, 1350- ambalată în saci;
- faină semialbă T 800, 900- ambalate în saci;
- faină graham- ambalată în saci.

• Produse tradiţionale:
- colac, 200g, 500g, 1 kg;
- japoneze, 75g, 150g;
- turtă (1 şi 2 kg);
- Arhanghel, 500g;
- Marturii, 60g;
- cozonaci (400- 850g), ambalaţi individual la diverse gramaje.

11
 2.3 Aria teritorială vizată

Desfacerea produselor se face numai pe piata interna.Cele mai mari solicitari sunt in
Bucuresti si pe o raza de aproximativ 100 km in jurul Bucurestiului in orase precum Titu, Gaesti,
Videle, Oltenita, Targoviste, Urziceni. .

Segmentul de piaţa căruia i se adresează produsele societăţii sunt:

 locuitorilor capitalei (cu o populatie de aproximativ 2 mil de locuitori) şi judeţului Ilfov,

cu o populaţie de 300.109 locuitori;
 judeţelor Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Teleorman şi Ialomiţa;
 cea mai mare parte a producţiei se desface angro la firmele din Bucureşti: Dorali,
Chirigiu, Piaţa de Gros, Titan;
 navetiştilor;
 cererea pentru aceste produse s-a menţinut la un nivel ridicat de cca. 160 kg/ locuitor,
înregistrând o uşoară tendinţă de creştere (5.2%), compensând astfel reducerile
cantitative la celelalte alimente necesare omului.

2.4. Canale de distribuţie

Deoarece avem de a face cu bunuri care se consumă repede, folosindu-se în alimentaţia
zilnică ca aliment de bază, este indicată ca comercializarea lor să se facă într-un număr mare de
unităţi de desfacere.

Unităţile de desfacere sunt următoarele:

 Centre proprii (33 puncte de vânzare, dintre care 12 în Bucureşti);
 Unităţi de stat: S.C Panduri S.A, S.C Delficom S.A, S.C Practic S.A, unităţi militare,
spitale (Panait Sarbu, Griviţa, CFR Nr. 2);
 Unităţii private (supermarketuri, asociaţii familiale);
 Angrouri (Dorali, Titan, Piaţa de Gros, Chirigiu)

Distribuţia pâinii şi a produselor din pâine trebuie făcută într-un timp foarte scurt, direct
şi continuu. Societăţile de morărit şi panificaţie trebuie să deţină un parc propriu de mijloace de
transport. Prezenta societăţii în majoritatea sectoarelor capitalei se face simţită prin numeroasele
centre proprii de pâine, marca „Spicul” Bucureşti, aprovizionate printr-o distribuţie directă şi
continuă de parcul propriu de maşini.

12
 Distribuţia produselor este selectivă, datorită condiţiilor speciale care le reclamă acestea,
în vederea păstrării calităţii lor iniţiale, şi anume modul de păstrare, locul de depozitare, de
etalare

Sistemul de distributie actual este atat de tip “pre sale” - precomanda si livrare la 24/48 h,
acesta asigurind un timp minim intre producerea si comercializarea produselor cat si “van sale".

Tinand cont de portofoliul de produse existent precum si de cel potential, SPICUL SA isi
propune extinderea retelei sale de distribuite la nivel national prin folosirea unui distribuitor
specializat si profesionist pe langa reteaua proprie si subdistribuitori.

2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul

informaţional

Transportul

Transportul produselor reprezinta una dintre activitatiile esentiale ale logisticii,

considerata cea mai importanta componenta a mixului logistic, ea detinand, de obicei, aproape
doua treimi din costurile aferente tuturor activitatiilor logistice. Printre cele mai importante
domenii decizionale vizand transportul produselor pot fi mentionate: alegerea modalitatii de
transport (cu autovehicule de diverse gabarite in numar de 23), crearea unui sistem integrat de
urmarire a comenzilor in timp real. Autovehiculele sunt dotate cu navete de paine, care
imbunatatesc fluxul logistic, dar si aspectul comercial.

Fiecare transport este insotit de documemte privind felul produsului, cantitatea, indicii de
calitate, certificat de calitate si conformitate. Descarcarea produselor se face la locul stabilit in
contract si in prezenta delegatului desemnat de beneficiar care receptioneaza si confirma
primirea.

13
 Stocarea şi depozitarea

Stocarea produselor şi etalarea este făcută în locuri uscate şi răcoroase, care să nu

favorizeze acţiunea microorganismelor.
Depozitarea materiei prime ( grau ):
- se face intr-un siloz format din 24 de celule cu o capacitate totala de 4800 tone. In
cazul cind cantitatile de grau, achizitionate, au depasit capacitatea silozului, s-au folosit
alte silozuri cu care s-au incheiat contracte de prestari servicii. Transportul graului de la
furnizori se face cu mijloace de transport auto specializate. In interiorul silozului si de
aici la moara transportul se face ajutorul elevatoarelor si transportoarelor.

Depozitarea produselor finite :

- fainurile, tip 650, 550, 480, taratele si grisul sunt preluate din moara de transportorul
pneumatic si trecute in silozuri. La introducerea in silozuri produsele sunt cantarite cu
ajutorul cantarelor electronice. Sistemele pneumatice sunt in numar de 3 : pentru faina
tip 650 cu un debit de 7,2 t/h ; pentru fainurile tip 550, 480 si gris cu un debit de 1,5
t/h; pentru tarata cu un debit de 2,2 t/h. Fiecare sistem pneumatic este prevazut cu
amortizoare de zgomot conform normelor Uniunii Europene.
In partea superioara a silozurilor sunt amplasate instalatii de aspirare echipate cu filtre
rotunde, etansate cu garnituri. Suprafata de filtrare este de 16 mp si pentru eficacitate se spala cu
aer comprimat.
Dupa curatire si transport, fainurile sunt stocate in silozurile pentru amestecare. Acestea
sunt prevazute cu sistem de control nivel max/minim si de masurare a temperaturii.
Pentru depozitarea fainii sunt prevazute 8 celule metalice cu o capacitate de 60 mc/buc.
Faina din celule este extrasa prin intermediul unui extractor vibrator intr-un mixar de
amestecare pentru ameliorare. Sistemul de dozare micro/macro ingrediente este de tip carusel,
prevazut cu senzor de nivel minim, snec de dozare, buncar de cantarire. Dupa ameliorare faina
este preluata de sistemul pneumatic si trimisa in silozul de insacuire.
Din cele 8 celue, faina este transportata, pneumatic, catre buncarele masinilor de ambalat
pentru livrarea in vrac si catre sectia brutarie si paste. Tarata din moara este preluata de un
transportor pneumatic si trimisa in 4 celule cu capacitatea de 60 mc fiecare. De aici este trimisa
la ambalare in saci sau la livrare in vrac cu mijloace de transport specializat.Atat celulele de
faina cat si cele de tarata sunt prevazute cu sisteme de recirculare.
Ambalarea pâinii se face în lădiţe de plastic, care uşurează manipularea şi transportul lor.
Pastele făinoase, cozonacii, produsele de patiserie şi zaharoase, precum şi specialităţile din pâine
14
sunt ambalate în pungi individuale, etichetarea se face conform normelor STAS. Astfel, de pe
ambalaj trebuie să nu lipsească menţionarea ingredientelor utilizate, valoarea energetică şi masa
netă, recomandări cu privire la locul de păstrare, data fabricării şi termenul de valabilitate, date
de identificare şi de contactare a producătorului, marca acestuia etc

Manipularea

Pornind de la mixarea ingredientelor si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea,

racirea si ambalarea, procesele de fabricatie din SPICUL sunt in intregime automatizate,
interventia umana fiind minima.

Fluxul de informatii
Sistemul informational logistic reprezinta mai mult decat o banca de date sau un
sistem de evidenta a modului de realizare a comenzilor; acesta poate servi si
pentru infaptuirea analizei economice prin folosirea unor metode si modele
statistico-matematice, precum si pentru luarea unor decizii si controlul sistemului
logistic.
Fluxurile informationale sunt o parte integranta a sistemului logistic, care faciliteaza
derularea tuturor activitatilor de baza si de sustinere. Disponibilitatea datelor actuale, suficiente
si relevante contribuie la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale. Informatia
logistica face posibila desfasurarea operatiunilor de planificare si control.
Oferta si informatiile de la SPICUL SA sunt transmise clientilor prin intermediul
agentilor de vanzari. Clientii primesc informatii despre caracteristicile si utilizarea produselor.
De asemenea sunt comunicate informatiile cu privire la noi produse scoase pe piata.
Societatea furnizeaza colaboratorilor sai informatii cu privire la marimea cererii de pe
piata, cu privire la calitatea produselor perceputa de consumatori, cu privire la nivelul pretului de
pe piata, cu privire la eventualele nemultumiri cu privire la produse.

2.6. Concurenţa

Concurenta în industria de morărit şi panificaţie este foarte strânsă, existând peste 10.000
de astfel de întreprinderi la nivel de ţară în acest moment. Sectorul privat deţine peste 91% din
totalul întreprinderilor. Industria alimentara asigurând peste 240.000 locuri de munca (circa 5%
din populaţia activă a ţăriiSC Spicul SA distribuie produse de morarit si panificatie in Bucuresti
si in judetele limitrofe detinand o cota de piata de 10 -12%.

15
 Dupa surse statistice concurentii societatii SC Spicul SA se pot grupa, astfel:
Piata Bucuresti

Competitia in ramura de panificatie si paine: SC Plevnei SA, SC Lujerul SA , SC

Libertatea SA, SC Velpitar SA;

Competitia in ramura pastelor: SC Baneasa SA;

Competitia in ramura produselor de morarit: SC Titan SA , SC Baneasa SA

Piata din tara

Competitia in ramura pastelor: SC Pambac SA, SC Dobrogea SA;

Competitia in ramura moraritului:SC Dobrogea SA Constanta, Pambac SA Bacau

16
 Capitolul III
Concluzii şi propuneri privind îmbunătăţirea activităţii logistice

Serviciile logistice ale companiei SPICUL reprezinta un complex de operatiuni ce

asigura satisfacerea necesitatilor cumparatorilor in procesul dirijarii cu fluxurile materiale, de
marfa, financiare si informationale.

Rolul logisticii in cadrul firmei SPICUL este unul esential deoarece logistica este un
proces ce se integreaza in celelalte activitati desfasurate de catre firma astfel incat pot fi
identificate si intelese sursele specifice avantajului competitiv.

Pentru a împlini la un nivel mai înalt scopul final al oricǎrei întreprinderi, societatea
SPICUL ar trebui sǎ acorde o atenţie şi mai mare planificǎrii activitǎţilor logistice. Ỉntrucǎt se
doreşte atingerea ţintei acestor activitǎţi, aceea de a onora comenzile în condiţiile anticipǎrii
solicitǎrilor clienţilor, este imperios cerutǎ evaluarea continuǎ a lanţului logistic şi dezvoltarea
unor cǎi de raţionalizare a sistemului logistic.

Societatea ar trebui sǎ acorde o atenţie sporitǎ vehiculelor cu care este asiguratǎ livrarea
produselor catre punctele de vanzare. In momentul acesta, şi la nivelul cererii actuale, cele 23 de
autovehicule sunt suficiente pentru a face faţǎ comenzilor, însǎ trebuie ţinut cont de faptul cǎ
20% din acestea se afă la un nivel de uzură fizică ridică, astfel ca in viitorul apropiat nu vor mai
putea fi utilizate. De asemenea in cazul aparitiei unei probleme pe traseu si necesitati trimiterii
unei alte masini pentru a duce transportul, numarul de persoane si automobile blocate este destul
de mare.

Pentru a mari eficienta economica a sistemului logistic, se poate acţiona şi la micşorarea

cheltuielilor legate de operaţiile de manipulare. Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate
realiza prin creşterea mărimii unităţii de încărcătură, prin reducerea numărului de manipulări si
mărirea productivităţii acestei activităţi.

17
18