ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCURETI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

SISTEMUL LOGISTIC AL NTREPRINDERII S.C. SPICUL S.A.

Student: Mircioiu Viorel Grupa 1325-Seria C

BUCURETI 2011

Cuprins

1.Prezentarea S.C. SPICUL S.A.........................................................................pag.3 2.Analiza activitii de asigurare i distribuie....................................................pag.7 3.Concluzii i propuneri....................................................................................pag.17

Bibliografie...pag.19

Capitolul I Prezentarea S.C. SPICUL S.A.

1.1.

Scurt istoric S.C Spicul S.A are sediul n Ilfov, str. Rudeni nr.39, fiind nregistrat la Oficiul

Registrului Comerului sub numrul J 40/567/1991, avnd codul fiscal R 445955. Societatea Spicul S.A este o societate pe aciuni, conform Legii nr.31/1990, avnd un capital social iniial de 5.689.525 mii lei mprit n 227.581 aciuni nominative n valoare de 25.000 lei fiecare n ntregime subscrise i vrsate de acionari. n prezent, capitalul social reevaluat este de 19.233.826 Comerului. Morile de Apa au fost atestate documentar inca din 1630 ca un simbol al dezvoltarii Bucurestiului. Desi majoritatea au disparut odata cu aparitia Morilor cu Vapori, Moara Ciurel ( in prezent SC Spicul SA) a fost in 1850 in perfecta stare. Anul 1931 marcheaza trecerea de la o activitate simpla de morarit la o activitate complexa de fabricare a painii. Acest lucru este confirmat de documente inregistrate la Oficiul Registrului Comertului, care definesc obiectul activitatii: moara, fabricare paine, patiserie, biscuiti, paste. Nationalizata in 1948, fabrica continua traditia de a oferi consumatorilor o paleta larga de produse de cea mai buna calitate, ca rezultat al introducerii continue de tehnologie moderna. In 1954 se adauga doua cuptoare cu trei vetre si se infiinteaza o sectie de specialitati. In anul 1964, sectia de paste este dotata cu o linie Pavan (Italia) de mare productivitate, pentru ca in 1973 sa fie montata o a doua linie Pavan, marindu-se productia la 21 tone/24 ore. Dupa 1989, eforturile de modernizare au continuat in ritm accelerat. In 1998, intr-un timp record, a fost data in functiune moara Buhler de fabricatie si tehnologie germana de mare productivitate, care permite obtinerea unei game largi de fainuri si subproduse de moara de o calitate deosebita. Anul 2001 gaseste societatea SPICUL echipata cu o linie de brutarie moderna, de fabricatie italiana, provenind de la firma Tagliavini si cu o instalatie de fabricarea a biscuitilor, de asemenea fabricata in Italia, un produs al firmei Polin. Toate acestea vor permite SC Spicul SA sa priveasca cu incredere in viitor la cresterea productiei si largirea numarului de clienti. 3 mii lei iar capitalul propriu de 38.637.085 mii lei. Durata de funcionare a societii este nelimitat cu ncepere de la data nregistrrii la Registrul

1.2. Obiectul de activitate Scopul societii este obinerea de profit prin desfurarea de activiti licite n cadrul obiectului de activitate. Din actul constitutiv al societii rezulta c S.C Spicul S.A Bucureti are urmtoarele activiti: - obiectul principal de activitate: producerea i comercializarea produselor de panificaie i patiserie, precum i activiti de morrit;

-alte activiti: achiziionarea cerealelor de la productori, persoane fizice i juridice; mcinarea cerealelor, fabricarea i comercializarea produselor de morrit, panificaie, zaharoase i paste finoase, prestare servicii, operaiuni de export- import n activitatea proprie; achiziionarea, producerea i comercializarea produselor agroalimentare i nealimentare, buturilor rcoritoare i alcoolice, produselor din tutun, articolelor electronice, textile prin magazine proprii, alte magazine de stat sau particulare, precum i n punctele de desfacere volante en detali i angro; producerea i comercializarea ambalajelor specifice industriei alimentare i a pieselor de schimb pentru domeniul construciei mainilor; organizarea de servicii de alimentaie public, spatii de agrement, inclusiv prin nchiriere; organizarea de case de comenzi cu livrare la domiciliul clienilor a produselor de panificaie, i activiti de consignaie; prestri servicii cu mijloacele i spaiile aflate n dotare, conform obiectului de activitate; activitate de producie i comer social n favoarea acionarilor i salariailor societii; consultanta economic i tehnic de specialitate conform obiectului de activitate; achiziionarea, depozitarea i vnzarea angro i en detail a cerealelor i a altor materii prime i materiale pentru industria alimentar, inclusiv prin organizarea n acest scop de uniti proprii de desfacere ca depozite, magazine, puncte volante n locuri publice; efectuarea de operaiuni de import- export prin vnzri i cumprri directe sau pe baz de comision- reprezentant, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau nchiriate; efectuarea de lucrri agricole cu mijloace proprii sau nchiriate, ctre tere persoane fizice sau juridice, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau nchiriate; efectuarea de lucrri agricole cu mijloace proprii sau nchiriate, ctre tere persoane fizice sau juridice, inclusiv preluarea unor n arend a unor terenuri agricole; efectuarea de operaiuni bursiere i de schimb valutar; creterea, ngrarea, industrializarea animalelor, pasrilor i comercializarea acestora, precum i a produselor rezultate.

1.3.

Organigrama S.C. SPICUL S.A. Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem al societatii care ia decizii privind:

modificarea statutului fuziune, scindarea sau dezvoltarea societatii, negocierea salariilor directorilor, dezbaterea si aprobarea bilantului si nivelului investigatiilor, alege si numeste directorii si consiliul de administratie si comisia de cenzori. Se intalneste in sedinta ordinar o dat pe an in primul trimestru si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie. Consiliul de administratie, este format din directorii nationali si directorii generali de sucursale condusi de presedintele companiei, realizeaza conducerea societatii, deciziile acestuia si conducerea operativa a societatii, fiind indeplinita de patru directori: Directorul general executiv, Directorul economic, Directorul de vanzari si Directorul de productie. Organigrama sucursalei prevede urmatoarele departamente: productie, cumparari-logistica, energo-mecanica, investitii, resurse umane, vanzari, transporturi, retea magazine, financiarcontabil, juridic, marketing. Comisia de cenzori este formata din cinci senzori: trei experti contabili si doi contabili autorizai care vegheaz asupra intregii activitati a societatii, ca aceasta sa se desfaoare n concordant cu statutul societatii si legislatia n vigoare. In cazul constatarii de nereguli importante, au obligatia de a aduce la cunostinta Adunarii Generale a Actionarilor si de a instiinta autoritatile publice de competenta. Dizolvarea societatii comerciale SPICUL S.A. are loc atunci cand este in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, a reducerii capitalului social sau numarul asociatilor sub limita legala la decizia Adunarii Generale a Actionarilor sau n caz de faliment, lichidatorului numit de catre instanta judecatoreasca.

1.4.

Gradul de implicare n activiti logistice Logistica companiei consta intr-un depozit propriu adecvat pastrarii produselor alimentare in conditii optime de temperatura si umiditate, un sistem integrat de urmarie a comenzilor in timp real, peste 20 autovehicule de diverse gabarite pentru precomenzi si livrare. Logistica reprezint procesul de gestionare strategic a achiziionrii, deplasrii i

depozitrii materialelor, semifabricatelor i produselor finite (alturi de fluxurile informaionale corespunztoare acestor procese) n interiorul firmei i al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firm. 5

S.C. SPICUL S.A. a optat pentru realizarea activitii logistice n cadrul firmei, nerecurgndu-se la varianta achiziionrii serviciilor unei firme specializate n acest domeniu. Materia prima principala este graul de panificatie. Graul se achizitioneaza fie de la producatori direct, fie de la angrosisti. In ambele situatii se incheie precontracte sau contracte, dupa caz, pentru minim 70% din necesarul de aprovizionare. Reteaua de aprovizionare atat pentru materii prime cat si pentru materiale este coordonata si condusa de directia comerciala. In directia comerciala sunt angajati specializati in domeniul achizitiilor. Directia comerciala identifica furnizorii, negociaza si incheie contracte de aprovizionare care tin seama de capacitatile de productie, de depozitare si grafice livrare catre beneficiari sau productia proprie. Aprovizionarea se face cu mijloace de transport propriu si numai in cazul in care costul de transport este semnificativ mai mare decat cel cu tertii se face cu acestia. Termenele de plata difera in fuctie de cantitatea aprovizionata, de la 30 zile la 60 zile. In general instrumentul de plata este CEC-ul. Termenul de livrare este imediat cand achizitia se face de la producatori. Desfacerea produselor se face numai pe piata interna. Cele mai mari solicitari sunt in Bucuresti si pe o raza de aproximativ 100 km in jurul Bucurestiului in orase precum Titu, Gaesti, Videle, Oltenita, Targoviste, Urziceni. Lantul de distributie pentru produsele de morarit livrate in vrac sau ambalate in sac este alcatuit din societati comerciale si asociatii familiare care fabrica produse de panificatie, en gross-uri, iar pentru produsele ambalate in pungi este alcatuit din magazine de tip market, hipermaket, boutique si en gross-uri. Distributia produselor de morarit se face in baza contractelor incheiate cu beneficiarii. Stabilirea termenilor contactuali si coordonarea distributiei se face de directia comerciala. Pentru distributie se folosesc mijloace de transport specializate pentru produsele in vrac si mijloace de trasport izoterme pentru produsele ambalate in pungi. Fiecare transport este insotit de documemte privind felul produsului, cantitatea, indicii de calitate, certificat de calitate si conformitate. Descarcarea produselor se face la locul stabilit in contract si in prezenta delegatului desemnat de beneficiar care receptioneaza si confirma primirea.

Capitolul II Analiza activitii de asigurare i distribuie

2.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti, preuri, grafice (evoluia n timp) Resursele materiale reprezinta componentele fizice ale capitalului unei ntreprinderi, care cuprind la rndul lor cladirile, utilajele si echipamentele de productie, materiile prime si materialele si resursele energetice.

P atrimoniul economic al oricrei uniti economice reprezint totalitatea bunurilor

utilizate pentru satisfacerea nevoilor unei persoane fizice sau juridice, indiferent de provenien. S.C Spicul S.A Bucureti i desfoar obiectul de activitate n cadrul urmtoarelor active ce fac parte din patrimoniul societii: Moara de gru Siloz gru Fabrica de pine Bujoreni Secie patiserie Secie producere paste finoase Siloz fin- secia Bujoreni Secia de producere i ambalare biscuii i produse zaharoase; Linie de brutrie Instalaie de fabricare a biscuiilor Reea de magazine de desfacere n 7 amplasamente proprii, plus 23 n spatii nchiriate; Parc propriu de mijloace de transport.

Capacitatea de producie n prezent, societatea are n dotare o moar de gru, ce funcioneaz de peste 100 de ani, cu o capacitate de 150 t gru mcinat n 24 de ore, cu o extracie de fin tip 68% i tre 32%. Dei moara lucreaz la o capacitate maxim, randamentul actual este de 68%. Cauza principala o constituie uzura naintat fizic i moral cu efecte nefavorabile asupra performantelor societii. 7

De asemenea, nu este la nivelul necesitailor realizrii unor produse de calitate n celelalte sectoare ale societii. n ceea ce privete capacitile productive ale societii Spicul S.A Bucureti pe fiecare secie, atelier sau complex de producie n parte, sunt prezentate mai jos valorile acestora. Capacitile productive ale S.C Spicul S.A Bucureti Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire secie/atelier Moar Brutrie Bujoreni Paste finoase Zaharoase Patiserie Biscuii Siloz gru Capacitate t/24 ore 150 65 30 8 3 2 1,5 4500

Silozul pentru depozitarea grului, cu o capacitate de 4500t/zi, nu este folosit la maximum pentru c este mai avantajoas cumprarea direct a finii mcinarea grului achiziionat de la productorii fizici sau juridici, avnd n vedere starea n care se afl moara societii. De altfel, pentru a asigura fin tip 480 pentru produse de patiserie i zaharoase, unitatea este nevoita s achiziioneze circa 5000t/an de faina la un pre cu mult peste costul pe care l-ar realiza cu o moar mai performant.

Pentru a-i desfura activitatea n bune condiii, societatea SPICUL se aprovizioneaz cu materii prime i auxiliare necesare n procesul tehnologic de obinere a pinii, specialitilor din pine, produselor de patiserie i zaharoase, paste finoase i produse tradiionale. PRODUSUL Nr. crt 1 GRU Comcereal Olt Comcereal Dolj Comcereal Ialomia Interagro Comcereal Giurgiu Agricola Buzu 7% 6% 40% 15% 7% 25% FURNIZORI

DROJDIE

Fola Hoss Seineana

3 4 5

SARE ZAHAR, ULEI Produse complementare, dc: - paste tomate -sucuri i apa mineral - alte produse(orez, produse din carne, legume, fructe)

- Slnic Prahova - se obine la schimb cu paste finoase angrositilor

- Propast - European Drinks, Coca- Cola, Pepsi, Dorna -fie de la productori privai - fie de la angrositi prin schimb

2.2 Tipul i gama mrfurilor oferite Din gama sortimental oferita de Spicul S.A Bucureti, pinea ocup ponderea cea mai mare n procesul de producie, considerat un produs de baza n alimentaia zilnic. Din dorina de a deveni compatibili cu solicitrile clienilor, Spicul S.A Bucureti a creat i promovat pe piaa din Romnia un numr de peste 200 de produse. Nomenclatorul de produse este foarte larg: Sortimente de pine: franzela de vatra Spicul cu germeni, 270g; pine Neptun cu germeni, 270g; pine alba, 300g, 400g, 600g; pine fr sare, 300g; pine semialb, 550g; pine neagra, 325g; pine cu graham,200g; pine cu secar, 250g; pine de casa (rneasc), 600g, 800g; pine Meniu (feliat), 500g, ambalata n pungi individualizate pine Toast (feliat), 600g, ambalata n pungi individualizate

Specialiti pine, sunt constituite ntr-o gam sortimental larg fiind fabricate cu diverse adaosuri sau simple. Adaosurile folosite n reelele de fabricaie sunt exclusiv naturale: lapte, grsimi vegetale, ou, arome, mac, chimen. Aceste produse se regsesc n nomenclatorul de produse la gramajele: - covrigi Bucureti, 100g, ambalai n pungi individualizate; - covrigi Soveja, 100g, ambalai n pungi individualizate; - covrigi Aperitiv, 100g; - covrigi de post, 90g, 100g; - covrigi (la ir),10g; - batoane, 85g; - chifle graham, 150g; - chifle simple, 60g. Patiserie- zaharoase: srele, 100g- ambalate n pungi individualizate; chec marmorat, 200g, 400g- ambalate in pungi individualizate rulad marmelad, 100g- ambalat n pungi individualizate; truder de mere, 100g- ambalate n pungi individualizate; foi de plcint, 300g- ambalate n pungi individuale; cornulee cu brnz si susan, 100g- ambalate n pungi individuale; cornulee cu rahat, 100g- ambalate n pungi individuale; saleuri cu brnz si susan, 200g- ambalate n pungi individuale; blat de tort, 400g; blat Pizza, 250g- ambalate n pungi individuale. 10

Paste finoase, se gsesc n doua variante: - paste medii fidea, 150g, 350g; tiei, 150g, 350g; - paste scurte creasta de cocos 200, 350g scoici, melci 200, 350g tuburi, spirale 200, 350g

Produse i subproduse moara: - fain alb tip 650- ambalat n saci i pungi (1 si 2 kg); - fain alb tip 480- ambalat n saci i pungi individualizate de 1 si 2 kg - fain alb tip 550- ambalat n saci; - fain neagr T 1250, 1350- ambalat n saci; - fain semialb T 800, 900- ambalate n saci; - fain graham- ambalat n saci. Produse tradiionale: - colac, 200g, 500g, 1 kg; - japoneze, 75g, 150g; - turt (1 i 2 kg); - Arhanghel, 500g; - Marturii, 60g; - cozonaci (400- 850g), ambalai individual la diverse gramaje.

11

2.3 Aria teritorial vizat Desfacerea produselor se face numai pe piata interna.Cele mai mari solicitari sunt in Bucuresti si pe o raza de aproximativ 100 km in jurul Bucurestiului in orase precum Titu, Gaesti, Videle, Oltenita, Targoviste, Urziceni. .

Segmentul de piaa cruia i se adreseaz produsele societii sunt: locuitorilor capitalei (cu o populatie de aproximativ 2 mil de locuitori) i judeului Ilfov, cu o populaie de 300.109 locuitori; judeelor Dmbovia, Giurgiu, Clrai, Brila, Teleorman i Ialomia; cea mai mare parte a produciei se desface angro la firmele din Bucureti: Dorali, Chirigiu, Piaa de Gros, Titan; navetitilor; cererea pentru aceste produse s-a meninut la un nivel ridicat de cca. 160 kg/ locuitor, nregistrnd o uoar tendin de cretere (5.2%), compensnd astfel reducerile cantitative la celelalte alimente necesare omului. 2.4. Canale de distribuie Deoarece avem de a face cu bunuri care se consum repede, folosindu-se n alimentaia zilnic ca aliment de baz, este indicat ca comercializarea lor s se fac ntr-un numr mare de uniti de desfacere. Unitile de desfacere sunt urmtoarele:

Centre proprii (33 puncte de vnzare, dintre care 12 n Bucureti); Uniti de stat: S.C Panduri S.A, S.C Delficom S.A, S.C Practic S.A, uniti militare, spitale (Panait Sarbu, Grivia, CFR Nr. 2); Unitii private (supermarketuri, asociaii familiale); Angrouri (Dorali, Titan, Piaa de Gros, Chirigiu) Distribuia pinii i a produselor din pine trebuie fcut ntr-un timp foarte scurt, direct

i continuu. Societile de morrit i panificaie trebuie s dein un parc propriu de mijloace de transport. Prezenta societii n majoritatea sectoarelor capitalei se face simit prin numeroasele centre proprii de pine, marca Spicul Bucureti, aprovizionate printr-o distribuie direct i continu de parcul propriu de maini.

12

Distribuia produselor este selectiv, datorit condiiilor speciale care le reclam acestea, n vederea pstrrii calitii lor iniiale, i anume modul de pstrare, locul de depozitare, de etalare Sistemul de distributie actual este atat de tip pre sale - precomanda si livrare la 24/48 h, acesta asigurind un timp minim intre producerea si comercializarea produselor cat si van sale". Tinand cont de portofoliul de produse existent precum si de cel potential, SPICUL SA isi propune extinderea retelei sale de distribuite la nivel national prin folosirea unui distribuitor specializat si profesionist pe langa reteaua proprie si subdistribuitori.

2.5 Logistica de distribuie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul informaional

Transportul Transportul produselor reprezinta una dintre activitatiile esentiale ale logisticii, considerata cea mai importanta componenta a mixului logistic, ea detinand, de obicei, aproape doua treimi din costurile aferente tuturor activitatiilor logistice. Printre cele mai importante domenii decizionale vizand transportul produselor pot fi mentionate: alegerea modalitatii de transport (cu autovehicule de diverse gabarite in numar de 23), crearea unui sistem integrat de urmarire a comenzilor in timp real. Autovehiculele sunt dotate cu navete de paine, care imbunatatesc fluxul logistic, dar si aspectul comercial. Fiecare transport este insotit de documemte privind felul produsului, cantitatea, indicii de calitate, certificat de calitate si conformitate. Descarcarea produselor se face la locul stabilit in contract si in prezenta delegatului desemnat de beneficiar care receptioneaza si confirma primirea.

13

Stocarea i depozitarea Stocarea produselor i etalarea este fcut n locuri uscate i rcoroase, care s nu favorizeze aciunea microorganismelor. Depozitarea materiei prime ( grau ): se face intr-un siloz format din 24 de celule cu o capacitate totala de 4800 tone. In cazul cind cantitatile de grau, achizitionate, au depasit capacitatea silozului, s-au folosit alte silozuri cu care s-au incheiat contracte de prestari servicii. Transportul graului de la furnizori se face cu mijloace de transport auto specializate. In interiorul silozului si de aici la moara transportul se face ajutorul elevatoarelor si transportoarelor. Depozitarea produselor finite : fainurile, tip 650, 550, 480, taratele si grisul sunt preluate din moara de transportorul pneumatic si trecute in silozuri. La introducerea in silozuri produsele sunt cantarite cu ajutorul cantarelor electronice. Sistemele pneumatice sunt in numar de 3 : pentru faina tip 650 cu un debit de 7,2 t/h ; pentru fainurile tip 550, 480 si gris cu un debit de 1,5 t/h; pentru tarata cu un debit de 2,2 t/h. Fiecare sistem pneumatic este prevazut cu amortizoare de zgomot conform normelor Uniunii Europene. In partea superioara a silozurilor sunt amplasate instalatii de aspirare echipate cu filtre rotunde, etansate cu garnituri. Suprafata de filtrare este de 16 mp si pentru eficacitate se spala cu aer comprimat. Dupa curatire si transport, fainurile sunt stocate in silozurile pentru amestecare. Acestea sunt prevazute cu sistem de control nivel max/minim si de masurare a temperaturii. Pentru depozitarea fainii sunt prevazute 8 celule metalice cu o capacitate de 60 mc/buc. Faina din celule este extrasa prin intermediul unui extractor vibrator intr-un mixar de amestecare pentru ameliorare. Sistemul de dozare micro/macro ingrediente este de tip carusel, prevazut cu senzor de nivel minim, snec de dozare, buncar de cantarire. Dupa ameliorare faina este preluata de sistemul pneumatic si trimisa in silozul de insacuire. Din cele 8 celue, faina este transportata, pneumatic, catre buncarele masinilor de ambalat pentru livrarea in vrac si catre sectia brutarie si paste. Tarata din moara este preluata de un transportor pneumatic si trimisa in 4 celule cu capacitatea de 60 mc fiecare. De aici este trimisa la ambalare in saci sau la livrare in vrac cu mijloace de transport specializat.Atat celulele de faina cat si cele de tarata sunt prevazute cu sisteme de recirculare. Ambalarea pinii se face n ldie de plastic, care uureaz manipularea i transportul lor. Pastele finoase, cozonacii, produsele de patiserie i zaharoase, precum i specialitile din pine 14

sunt ambalate n pungi individuale, etichetarea se face conform normelor STAS. Astfel, de pe ambalaj trebuie s nu lipseasc menionarea ingredientelor utilizate, valoarea energetic i masa net, recomandri cu privire la locul de pstrare, data fabricrii i termenul de valabilitate, date de identificare i de contactare a productorului, marca acestuia etc Manipularea Pornind de la mixarea ingredientelor si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea, procesele de fabricatie din SPICUL sunt in intregime automatizate, interventia umana fiind minima. Fluxul de informatii Sistemul informational logistic reprezinta mai mult decat o banca de date sau un sistem de evidenta a modului de realizare a comenzilor; acesta poate servi si pentru infaptuirea analizei economice prin folosirea unor metode si modele statistico-matematice, precum si pentru luarea unor decizii si controlul sistemului logistic. Fluxurile informationale sunt o parte integranta a sistemului logistic, care faciliteaza derularea tuturor activitatilor de baza si de sustinere. Disponibilitatea datelor actuale, suficiente si relevante contribuie la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale. Informatia logistica face posibila desfasurarea operatiunilor de planificare si control. Oferta si informatiile de la SPICUL SA sunt transmise clientilor prin intermediul agentilor de vanzari. Clientii primesc informatii despre caracteristicile si utilizarea produselor. De asemenea sunt comunicate informatiile cu privire la noi produse scoase pe piata. Societatea furnizeaza colaboratorilor sai informatii cu privire la marimea cererii de pe piata, cu privire la calitatea produselor perceputa de consumatori, cu privire la nivelul pretului de pe piata, cu privire la eventualele nemultumiri cu privire la produse. 2.6. Concurena Concurenta n industria de morrit i panificaie este foarte strns, existnd peste 10.000 de astfel de ntreprinderi la nivel de ar n acest moment. Sectorul privat deine peste 91% din totalul ntreprinderilor. Industria alimentara asigurnd peste 240.000 locuri de munca (circa 5% din populaia activ a riiSC Spicul SA distribuie produse de morarit si panificatie in Bucuresti si in judetele limitrofe detinand o cota de piata de 10 -12%. 15

Dupa surse statistice concurentii societatii SC Spicul SA se pot grupa, astfel: Piata Bucuresti Competitia in ramura de panificatie si paine: SC Plevnei SA, SC Lujerul SA , SC Libertatea SA, SC Velpitar SA; Competitia in ramura pastelor: SC Baneasa SA; Competitia in ramura produselor de morarit: SC Titan SA , SC Baneasa SA

Piata din tara Competitia in ramura pastelor: SC Pambac SA, SC Dobrogea SA; Competitia in ramura moraritului:SC Dobrogea SA Constanta, Pambac SA Bacau

16

Capitolul III Concluzii i propuneri privind mbuntirea activitii logistice

Serviciile logistice ale companiei SPICUL marfa, financiare si informationale.

reprezinta un complex de operatiuni ce

asigura satisfacerea necesitatilor cumparatorilor in procesul dirijarii cu fluxurile materiale, de

Rolul logisticii in cadrul firmei SPICUL este unul esential deoarece logistica este un proces ce se integreaza in celelalte activitati desfasurate de catre firma astfel incat pot fi identificate si intelese sursele specifice avantajului competitiv. Pentru a mplini la un nivel mai nalt scopul final al oricrei ntreprinderi, societatea SPICUL ar trebui s acorde o atenie i mai mare planificrii activitilor logistice. ntruct se dorete atingerea intei acestor activiti, aceea de a onora comenzile n condiiile anticiprii solicitrilor clienilor, este imperios cerut evaluarea continu a lanului logistic i dezvoltarea unor ci de raionalizare a sistemului logistic. Societatea ar trebui s acorde o atenie sporit vehiculelor cu care este asigurat livrarea produselor catre punctele de vanzare. In momentul acesta, i la nivelul cererii actuale, cele 23 de autovehicule sunt suficiente pentru a face fa comenzilor, ns trebuie inut cont de faptul c 20% din acestea se af la un nivel de uzur fizic ridic, astfel ca in viitorul apropiat nu vor mai putea fi utilizate. De asemenea in cazul aparitiei unei probleme pe traseu si necesitati trimiterii unei alte masini pentru a duce transportul, numarul de persoane si automobile blocate este destul de mare. Pentru a mari eficienta economica a sistemului logistic, se poate aciona i la micorarea cheltuielilor legate de operaiile de manipulare. Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin creterea mrimii unitii de ncrctur, prin reducerea numrului de manipulri si mrirea productivitii acestei activiti.

17

18