Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

Analiza sistemului logistic la ntreprinderea Vel Pitar S.A.


-proiect la Logistica i Distribuia Mrfurilor-

Coordonator: Asistent univ. dr. Dobrea Mihaela

Studeni: Dumitrescu Vlad Enescu Toni-Gabriel Gheorghe Alex-Robert Zamfir Florin-Stelian Seria: C Grupa: 353

-Bucureti 2013-

Cuprins
1. Introducere ............................................................................................................................................... 1 Povestea Vel Pitar ............................................................................................................................ 1 Scurt Istoric ...................................................................................................................................... 1 Prezentarea Societii ...................................................................................................................... 1 Produsele Vel Pitar........................................................................................................................... 2 Tehnologia Specific Vel Pitar .......................................................................................................... 2 2. Identificarea acivitilor logistice .............................................................................................................. 4 Aprovizionarea ................................................................................................................................. 4 Depozitarea i Stocarea ................................................................................................................... 4 Distribuia ........................................................................................................................................ 5 3. Clasificarea i evaluarea serviciilor logistice ............................................................................................. 6 A. B. C. D. E. F. Planificare.............................................................................................................................. 6 Indrumarea si controlul contractelor .................................................................................... 8 Aprovizionarea ...................................................................................................................... 8 Depozitare ............................................................................................................................. 8 Distributie.............................................................................................................................. 9 Transport ................................................................................................................................... 9

4. Ci de raionalizare a sistemului logistic ................................................................................................... 9

1. Introducere
Povestea Vel Pitar
Vel Pitar este atestat documentar la sfarsitul secolului XIV ca fiind pus peste pitari i ngrijea s se gseasc fin i s se coac n fiecare zi pine proaspt pentru domn, curteni i otire. Funciile sale se completau cu cele ale jitnicerului, care se ocupa cu strngerea i depozitarea grnelor, dar i cu cele ale stolnicului, responsabil cu degustarea bucatelor nainte de a fi trimise la masa domneasc. Pitarul, n acele vremuri, avea grij ca pinea s fie n cantitate suficient i satisfctoare pentru familia domnitoare. Acesta aproviziona Palatul Voievodal, de dimineaa pn seara, cu pine proaspt, ce era adus pe talere i aezat n farfurii de aur i argint. De asemenea, n faa domnitorului, vestimentaia pitarului era una valoroas, artnd astfel preuirea sa pentru conductor. n secolul XXI, aceste tradiii sunt preluate de ctre Grupul Vel Pitar, aducnd romnilor bucate alese cu specificul acelor vremuri, satisfcnd gusturile cele mai pretenioase.

Scurt Istoric
n Romnia, Fondul de investiii Broadhurst Investmens Limited, administrat de ctre NCH (New Century Holdings), achiziioneaz trei companii din segmentul panificaiei i morritului : Mopariv Vlcea, Berceni Bucureti, Granpan Tecuci. Vel Pitar a fost fondat pe 14 decembrie 2001 n urma absorbiei societilor S.C. Berceni S.A. Bucureti i S.C. Granpan Tecuci S.R.L de ctre S.C. Mopariv S.A., desfsurndu -i activitatea n conformitate cu legislaia romn.Procesul de extindere a continuat n anul 2002, an n care Vel Pitar S.A. fuzioneaz cu compania Spicul Arge S.A. din Piteti, n anul 2003 preia Pangran Iai i Gorjpan Trgu Jiu, n anul 2004 achiziioneaz n oraul Bal o unitate de producie, iar n anul 2005 adaug prin fuziune alte dou societi: Postvarul (Braov) i Panem (Giurgiu). Dup aceast perioad de extindere, compania se reorganizeaza, divizndu-se n trei societi autonome n anul 2007: S.C. Vel Pitar S.A., S.C. apte Spice S.A. (morrit) i S.C. VP Magassin S.A. (retail).

Prezentarea Societii
Grupul Vel Pitar reprezint un juctor important n domeniul produciei i distribuiiei de produse de panificaie, cofetrie, patiserie, fiind liderul pieei romneti din acest sector, respectiv. Societatea Comercial Vel Pitar S.A. are ca domeniu principal de activitate, conform CAEN, fabricarea pinii, fabricarea prjiturilor i a produselor proaspete de patiserie, fiind nregistrat la Registrul Comerului cu numrul J38/96/1991. Conform AGA (Adunarea Generala a Actionarilor), sediul local poate fi schimbat n orice ora din ar, astfel putndu-se constitui: filiale, sucursale, reprezentane, birouri, magazine, depozite i sedii de lucru secundare att din ar, ct i din strintate. S.C. Vel Pitar S.A. are sediul n judeul Vlcea, localitatea Rmnicu Vlcea, strada Timi nr. 22, CUI 21229091, Grupul Vel Pitar din care face parte deinnd: 12 centre producie n 11 judee, dintre care putem aminti Bucureti, Arge, Vlcea, Iai, Gorj, Galai, Olt, Braov, Dmbovia i Giurgiu; [1]

un partener de grup, societatea Libertatea amplasat n Bucureti; 5 uniti de morarit, asigurnd peste 300 tone de panificaie proaspt; reea de aproximativ 160 de magazine din Romnia.

Cifra de afaceri a grupului se ridic la peste 150 milioane de euro (704.525.510 RON, divizat n 70.452.551 aciuni cu valoarea de 0.10 RON / actiune), nsumnd un numr de 4600 de angajai. Astfel, tabloul economic surprinde compania ntr-o continu dezvoltare, fapt evideniat att de aciunile de extindere ct i de poziia sa pe pia la nivel naional. La nivel naional, grupul Vel Pitar deine aproximativ 15% din piaa de morrit i 9% din cea de panificaie, cota de pia fiind cuprins ntre 35% i 70% n localitile n care are uniti de producie. Fondul american de investiii Broadhurst Investments Limited este principalul acionar al S.C. Vel Pitar S.A., societatea desfurnd activiti n concordan cu obiectul de activitate. Aceste activiti includ producerea i comercializarea produselor de morrit, panificaie, comercializarea En-Gros i En-Detail (a unor mrfuri precum dulciurile, buturile nealcoolice i alcoolice, cafeaua, lactatele etc.) i prestarea de servicii (de morrit, revizii tehnice, reparaii).

Produsele Vel Pitar


Judecnd dup concepia de marketing, aplicnd cele trei criterii de clasificare (dup natur, dup destinaie si dup durata de utilizare), produsele Vel Pitar pot fi clasificate ca produse de larg consum (pinea i produsele de panificaie), de cumparare impulsiva (prjiturile sau specialitile), respectiv perisabile. Produsele companiei se grupeaz n 5 linii de produse: panificaie ambalat; panificaie proaspt; biscuii i napolitane; paste finoase; produse de morrit.

Anual, n Romnia sunt consumate, conform statisticilor, aproximativ 120 de kg de pine pe cap de locuitor, cifra dubla fata de 1989. In acest mod este justificat ponderea produselor de panificaie n cifra de afaceri a firmei si anume 50.01%, acestea fiind urmate de alte produse precum, napolitane, paste finoase cu 32.64% din cifra de afaceri i de produsele de morrit cu 15.32%, iar alte 2.03% reprezint ponderea serviciior.

Tehnologia Specific Vel Pitar


Tehnologia de fabricare Keine Touch No Touch folosit de companie, este garania faptului c prima persoan care atinge pinea este clientul nsui. Acest lucru este realizat cu ajutorul unei instalaii automate care asigur igiena perfect.

[2]

Produsele Vel Pitar Panificaie Proaspt Pinea Bucureti Pine Pave Gama franzelue Pine cu semine Panificaie ambalat Painea Gru Intreg Painea Gru ntreg Rotund Rustic Pine cu secar Franzel Extra French Toast Veltzel French Rolls Pine cu germeni de gru, 300g Specialitate Hipoglucidica de la Vel Pitar Rulade i Miniprjituri Multipack mini prjiturele Almadolce Roll4Ever Clopoel Biscuii Petit Beurre Tabiet 5 minute Poieni 2B+C Biscuii neambalai Napolitane Napolitane Almadolce

Patiserie Vel Pitar Patiserie Vel Pitar Brioe Vanilla Muffin Brioe Choco Muffin Minipateuri cu mere Minipateuri cu viine Minipateruri cu vanilie Minipalmieri cu vanilie Saleuri cu chimen Saleuri cu susan trudel cu brnz Minipateuri cu ciuperci Minipateuri cu brnz Melci cu nuc i cacao Pateu cu brnz Saleuri cu cacaval Cozonaci Cozonac cu nuc, stafide i cacao 700g Cozonac cu stafide i scortioar 500g Cozonac cu nuc, stafide i cacao 500g Cozonac cu cacao i rahat Cozonac de post cu rahat 500g Cozoncel Vel Pitar

[3]

2. Identificarea acivitilor logistice


Logistica presupune gestiunea i controlul fluxurilor de mrfuri i de informaii ncepnd de la furnizori pn la clientul final, iar societatea comercial Vel Pitar, fiind liderul pieei romneti, depinde ntr-o mare msur de sistemul su logistic, putnd identifica aici o serie de activiti logistice, dup cum urmeaz.

Aprovizionarea
Procesul de aprovizionare cuprinde un numr de etape care se refer la decizia de cumprare, efectuarea/procesul cumprrii i recepia, n cadrul acestora existnd diverse activiti specifice (decizia de cumprare, transportul, recepia etc.). Fiind un important productor din industria de morrit, panificaie i patiserie, firma analizat ii procur materiile prime (gru, materii auxiliare zahr, ou, drojdie etc.) de la o serie de furnizori atent selectai i analizai, cu care i-a creat, n timp, puternice legturi. Decizia de cumprare se bazeaz preponderent pe colectarea informaiilor att despre potenialii clieni ct i despre furnizorii existeni, cu privire la calitatea materiilor prime, preul acestora, timpul de livrare, discounturile, reputaia etc. Cumprarea se efectueaz n dou moduri: prin contract unic (livrare unic, la o dat stabilit) i prin contract la termen (livrri ritmice de-a lungul unei perioade mai mari de timp). La primirea materiilor prime se trec n buletinul de analiz cantitile primite, sortimentul, data fabricrii i a avizului de expediie, termenul de valabilitate, precum i informaii legate de caracteristicile organo-leptice ale materiilor prime. De asemenea, n aceast etap mai au loc controale asupra calitii materiilor. Vel Pitar utilizeaz anual, n medie, aproximativ 33.500 de tone de fin 2.000 de tone de drojdie i 400 de tone de sare. Putem astfel identifica principalii furnizori ai societii comerciale Vel Pitar S.A., acetia fiind: Tip materie Furnizori Gru COMCEREAL Teleorman COMCEREAL Giurgiu COMCEREAL Galai Nidera Cargill Fin S.C. Pambac S.A. Materiale auxiliare Lesaffre S.R.L. Agemod Crist Impex Intermeridian S.R.L. Avicola Impex S.R.L. Solaris S.A. MegaRoll S.A. Drim Daniel

Depozitarea i Stocarea
n cadrul sistemului de logistic al societii, depozitarea cuprinde numeroase activiti cu privire la atingerea obiectivelor de servire a clienilor. Printre aceste activiti se numr alegerea amplasamentului depozitelor, identificarea numrului necesar de depozite i poziionarea mrfurilor n spaiile de depozitare. n cazul societii analizate, strategia aleas pentru acoperirea unui segment ct mai larg al pieei include amplasarea optim spaiilor de depozitare fa de clieni, avnd n vedere c firma dispune de aproximativ 160 de magazine proprii.

[4]

Astfel, pentru fiecare filial n parte, Vel Pitar dispunde de spaii de stocare i depozitare, eliminnd apariia problemelor n ceea ce privete reacia n cazul n care apar fluctuaii ale cererii de produse. Depozitarea const n dou faze: faza de dinaintea produciei, ce presupune depozitarea materiilor prime faza de dup producie, ce presupune depozitarea produselor finite

O importan deosebit se acord stocrii, aceasta referindu-se la condiiile n care sunt pstrate produsele (umiditate, temperatur), Vel Pitar avnd spaii special amenajate pentru diferitele produse pe care le comercializeaz. n prim faz, depozitarea sacilor de fin (materia prim de baz) se face pe loturi, acetia sunt aezai pe europaleii aflai la o distan de minim 30 de cm. Fiecare lot de fin este etichetat, inscriptionndu-se temperatura i umiditatea de pstrare, asigurarea acestor doi factori tehnici fiind fcut cu ajutorul unui termohigrometru. Dup faza de producie i ambalare, produsele sunt depozitate n lzi, temperatura optim de pastrare fiind de 15-18 grade Celsius (+10 grade Celsius pentru napolitane). De asemenea, produsele trebuie pstrate la o umiditate relativ a aerului de 65-75% (60-65% pentru pastele finoase).

Distribuia
n prezent, grupul Vel Pitar opereaz la nivel naional 10.000 de puncte de distribuie, reprezentnd astfel un partener important al marilor reele de retail din Romnia. Grupul Vel Pitar deine propriul parc auto cu peste 400 de autovehicule, cu specificaii tehnice speciale, n funcie de produsele transportate, asigurndu-se ca acestea ajung la consumatorul final la un nivel cat mai nalt al calitii. Stabilirea traseelor se face n funcie de amplasamentul filialelor i de nevoia acestora de produse. Astfel, produsele sunt distribuite direct ctre locaiile de desfacere: hypermarketuri, supermarketuri, magazine de dimensiuni mijlocii i mici. Distribuitia se face ns i prin intermediul partenerilor, volumul zilnic al livrrilor de produse proaspete ajungnd la peste 300 de tone i acoperind zone urbane ca Bucureti, Cluj - Napoca, Trgu Jiu, Rmnicu Vlcea, Giurgiu, Iai, Tecuci, Focani, Braov, Climneti, Drgani, Panciu, ct i zone ntinse din judeele Cluj, Braov, Vrancea, Arge, Vlcea, Giurgiu, Iai, Galai, Gorj si Ilfov. n graficul 1 se poate observa c cea mai mare pondere n totalul vnzrilor societii o au municipiul Bucureti (38%) i judeele Vlcea ( 25%) i Arge (20%), judetul Cluj avnd o pondere de doar 3%, iar celelalte judee de 14 %. Compania, din punct de vedere al strategiei de distribuie, a optat att pentru canale directe (productor consumator), ct i pentru canale indirecte (productor intermediar consumator). De asemenea, politica de distribuie a companiei vizeaz acoperirea unui segment ct mai larg al pieei, sprijinirea intermediarilor i controlul ct mai ridicat asupra acestora.

[5]

Principalele piete de vanzare ale Vel Pitar


Alte judete 14% Cluj 3% Bucuresti 38% Valcea 25%

Arges 20%

Grafic 1

3. Clasificarea i evaluarea serviciilor logistice


Cel care se ocupa de departamentul de logistica, in cadrul societatii Vel Pitar, este directorul. Acesta are urmatoarele sarcini: planifica, indruma si controleaza activitatea de contractare, aprovizionare, receptie, distributie si consum a materialelor, obiectelor de inventar si mijloacelor fixe necesare societatii. Clientii societatii primesc de la departamentul de logistica al acesteia certitudinea operativitatilor, cat si garantia livrarilor in conditiile optime de transport. Dupa ce comanda este confirmata, marfurile aflate sub marca Vel Pitar ajung in depozitele sau rafturile clientilor finali intr-un interval de timp foarte scurt. De asemenea transportarea marfurilor este asigurata la nivel regional, cat si national. Departamentul de logistica realizeaza un plan cu privire la ciclul produselor, acesta facand referire la:

A. Planificare
Mijlocele de organizare a planificarii logistice pot sa fie: Mijloace umane sau Mijloace de tratare a informatiei comerciale. Mijloace umane reprezinta cea mai mare parte din fora de munc ocupat n sistemul logisticii comercial, fiind concentrat n subsistemul logisticii operaionale. Astfel subsistemul logisticii de sprijin i subsistemul logisticii de pilotaj necesit mai puin administrare i un necesar de for de munc mai redus.Din aceasta cauza principala problema a logisticii operaionale este organizarea forei de munc ocupat n acest subsistem logistic. Caracterzate prin cel putin doua caracteristici, Mijloacele umane pot fi calitatea i flexibilitatea forei de munc ce activeaza in acest domeniu. Problemele identificate in acest sector, ca de exemplu interpretarea greit a unei comenzi, erori cantitative, nerespectarea termenelor de livrare etc, contribuie la degradarea imaginii firmei in fata clientelei, determinand astfel apariia unor costuri suplimentare. [6]

Activitatea comercial fiind una dinamic, se modific de la o perioad la alta, aparand astfel noi necesiti ce trebuie satisfcute. Acesta situatie solicitand logisticii operaionale luarea unor msuri de adaptare la noile condiii. Mijloace de tratare a informatiei comerciale presupune intercondiionarea mijloacelor umane cu cele folosite n tratarea informaiei,astfel tendina de cibernetizare a activitii comerciale actuale necesitand examinarea profunda a sistemului de culegere, transmitere i prelucrare a informaiilor. Definit prin mijloace tehnice utilizate in acest scop, cat si prin arhitectura reelei informati ve folosite. Principalele mijloacele tehnice utilizate n tratarea informaiei comerciale sunt un ansamblu de trei elemente de baz: tehnica de lucru efectiv, programele i reeaua. Alegerea sistemului de planificare a sistemului de planificare a logisticii comerciale este condiionat de un numr mare de parametrii importani, ntre care enumerm: Departamentul logistic presupune alegerea unui sistem de planificare care se face pe baza anumitor criterii cum ar fi: categoria produsului comercializat tipul clientilor vizati conditiile pietei responsabilitatile comerciantilor. complexitatea planurilor comerciale. planurile comerciale a) Categoria de produs: Produsele vndute au un impact deosebit asupra logisticii comerciale prin: cantitatea si modalitatile utilizate dificultatea redactarii ofertelor cat si a ofertelor. Ritmicitatea vizitelor comerciale angrenate. b) Tipul clientilor vizati: Pentru fiecare segment de clienti apar anumite probleme a caror rezolvare este diferita in functie de specificul fiecareia. Un prim exemplu ar fi cel al unei firme care colaboreaza in special cu firme detailiste mici este nevoita sa solutioneze probleme ce tin de modul in care modalitatile de plata prevazute de lege sunt folosite dar si pe cele legate de sumele ce sunt trecute pe facturi si care nu sunt intotdeauna cele platite de aceste firme. Firmele cu o importanta mica, dar care au un portofoliu mare de clienti, recurg la implementarea unor sisteme software special concepute pentru eficientizarea relatiei dintre firma si clienti. Aceste tipuri de probleme apar si atunci cand clienti foarte puternici de dimensiuni mari, cer firmelor amanarea termenelor de plata a facturilor cat mai tarziu posibil. [7]

c) Conditiile pietei: Aici se are in vedere in special concurenta care are un cuvant important de spus atunci cand se realizeaza logistica firmei. O concurenta intensa atrage dupa sine un pret scazut atunci cand este realizata oferta, ceea ce duce la inlesnirea procesului automatizatii a redactarii ofertelor de catre comercianti. In caz contrar realizarea ofertelor ar necesita o atentia foarte ridicata. d) Responsabilitatile comerciantilor: Responsabilitatile comerciantilor sunt numeroase si variate, tinand seama de ce tip de produs este comercializat dar si de ce tip de clienti se intersecteaza. Acesta este motivul introducerii unei logistici suple ce poate sa confere vanzatorilor o anumita libertate de actiune in raport cu clientii. e) Planurile comerciale: Planurile comerciale represinta o caracteristica diferita fata de celelalte , fiindca le inglobeaza pe toate celelalte, si totodata joaca un rol essential in realzarea sistemului logistic intr-o intreprindere. Rolul planurilor comerciale pe termen scurt, mediu si lung este acela de a pune in evidenta obiectivele ce vor fi realizate in termeni de cupluri produse-piete si cifre de afaceri, dar si mijloacele de realizare a acestor obiective.

B. Indrumarea si controlul contractelor


Au rolul de a verifica daca exista erori sau lipsuri in contractele redactate.Astfel, se poate merge mai departe in elaborarea departamentului de logistica.

C. Aprovizionarea
Aprovizionarea se realizeaza prin intermediul comenzilor. Astfel preturile cresc, iar produsul ajunge la consumator intr-un timp mai mare. Aprovizonarea nu se face direct in locatiile de desfacere, ci in sediul central ceea ce face ca timpul in care produsul va ajunge la clienti sa creasca.

D. Depozitare
Depozitarea se face in spatii special amenajate si foarte bine organizate.In caz contrar se pierde mult timp in gasirea produselor dorite, uneori fiind obligati sa scoatem o cantitate mare de marfa pentru a avea acces la unele cutii fie aflate in spatele depozitului,fie asezate una peste alta. In cazul depozitarii pe verticala o eficientizare a spatiului este foarte greu de realizat deoarece trebuie tinut cont de inaltimea utilajului sau a personalului care descarca marfa de pe raft.

[8]

E. Distributie
Pentru o distributie eficienta trebuie eliminata diferenta de spatiu si de timp ce separa productia de consum. Acest lucru se poate realiza printr-o buna organizare a transportului, a depozitarii, dar si a celor doua functii de efectuare a comenzilor si livrare a acestora. Astfel logistica de distribuie are rolul de a aduce produsele finite, din locul de productie, pana la ultimul punct din canalul de distributie. Activitile logistice sunt: proiectarea i organizarea depozitelor; depozitarea; transportul; ambalarea; efectuarea comenzilor.

F. Transport
Realizarea transportului necesita costuri mari. Cum transportul marfii se realizeaza cu autovehicule, pe drum pot aparea numeroase situatii in care marfa se poate deteriora, in care masina se poate defecta sau personalul poate avea probleme.In acest caz este necesara prezenta a cel putin doi angajati pentru a rezolva o eventuala problema. De asemenea autovehiculul trebuie echipat cu ustensile in cazul in care acesta necesita repararatii, iar in cazul unei defectari majore trebuie sa intervina imediat o masina de retractare astfel incat produsele transportate sa nu se strice. Cu alte cuvinte, departamentul de logistica are un rol foarte important in viata unui produs de la fabricarea acestuia pana la consumatorul final, evidentiind si analizand toate problemele care acesta le intampina pe parcurs. Firmele care nu au un departament de logistica pot infiinta unul prin intermediul directorului asa cum este la Vel Pitar, sau poate fi angajat personal calificat, insa costurile ar fi mai mari.

4. Ci de raionalizare a sistemului logistic


Aflandu-se intr-o tendinta de crestere si dezvoltare, pentru compania Vel Pitar asigurarea eficientei si cresterea valorii de piata a companiei reprezinta obiectivul principal. Vel Pitar deine centre de producie n Bucureti (dou) i n 10 judee din Romnia (Vlcea, Arge, Braov, Cluj, Galai, Iai, Giurgiu, Gorj, Olt i Dmbovia) Departamentul care asigura livrarea produselor in cele mai bune conditii de transport este cel logistic. Astfel comenzile ajung pe rafturile magazinelor intr-un timp relativ scurt, Vel Pitar asigura transportul marfurilor in toate regiunile tarii. Implementarea unui sistem SAP ERP ce reprezinta un suport pentru reorganizarea si optimizarea proceselor complexe de business si care are ca scop controlul real asupra operatiunilor si centralizarea integrate a informatiilor, ne demonstreaza ca firma ia toate masurile necesare pentru mentinerea unui avantaj competitiv intr-un mediu de afaceri tot mai complex. Prin implementarea acestui sistem se urmareste de asemenea procesarea mai eficienta a comenzilor care sa mentina un grad ridicat de satisfactie a clientilor.

[9]