Agricultura la nivel mondial

Odata cu tehnologizarea la nivel agricultural mondial, locurile de munca din acest sector s-au imputinat; Asta nu inseamna insa ca agricultura nu reprezinta un sector vital in viata cotidiana! Este mai simplu pentru tarile care nu isi permit sa arunce terenuri agricole intregi sa le exploateze la maximum cu ajutorul culturilor modificate genetic, a irigatiilor corespunzatoare si a fertilizarii chimice. Tocmai aceste tari, care nu isi permit sa nu cultive ceea ce este necesar nutritiei, ajung adevarati colosi in industria agroalimentara si exporturi. Liderul mondial in agricultura este China. Chinezii aloca un buget de peste 599.000 miliarde de dolari anual. China este producator de top in orez, grau si porumb. Pe deasupra, chinezii sunt lideri la productia de legume, in special de ceapa si varza. Cum chinezii au multe guri de hranit, era de asteptat ca vor incerca sa se bazeze pe ei insisi, nedepinzand de importuri, astfel ca o mare parte din bugetul national ajunge sa fie alocat agriculturii. Daca in Europa si America de Nord agricultura este destul de standardizata tehnologic, astfel incat sa nu necesite mana de lucru manuala, in Africa si Asia de Sud nu mai este vorba de acest lucru: infrastructura nu este bine dezvoltata, asa cum nici sistemele de irigatie sau terenurile agricole nu sunt expolatate la maximum pentru ca nici agricultorii nu au resurse financiare care sa le permita sa se dezvolte mai rapid. In ciuda acestui fapt, in top 10 tari dupa agricultura sa afla si surprize precum India sau Nigeria, care, desi au un numar mare de locuitori si o infrastructura tehnologica mai putin dezvoltata, reusesc sa faca fata marilor puteri si chiar sa le intreaca in productia in agricultura. China este un stat n care cea mai mare parte a populaiei triete n mediul rural, agricultura avnd o importan deosebit pentru economia chinez. Ea are o suprafa de uscat de 9.600.000 kmp, suprafaa terenurilor arabile ajungnd la numai 1.270.000 kmp, ce reprezint circa 7% din terenurile arabile din ntreaga lume. Ele se gsesc n principal n cmpiile i depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estic a Chinei. Culturile vegetale reprezint un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapi, trestie-de-zahr i sfecl-de-zahr. Dup aplicarea politicii de reform la sate n 1978, agricultura chinez a cunoscut o dezvoltare rapid. Timp de peste 20 de ani, pe baza proprietii colective asupra mijloacelor de producie, reforma n mediul rural al rii noastre a fost orientat ctre pia, a scpat de ngrdirea sistemului tradiional i a adoptat un nou model de dezvoltare a economiei colective n condiiile unei economii de pia. Reforma a adus ranilor beneficii reale, a emancipat i dezvoltat forele de producie rurale, a condus la creterea rapid a produciei agricole, i n special a celei cerealiere i la optimizarea structural a agriculturii. Astfel, China a obinut performane remarcabile n agricultur.

In momentul de fa, China se situeaz pe primul loc n lume n ceea ce privete producia de cereale, bumbac, rapi, tutun, carne, fructe de mare i legume. In ultimii ani, guvernul chinez a plasat cu consecven dezvoltarea agriculturii pe primul plan, a alocat tot mai mari fonduri pentru sectorul agricol, pentru a spori veniturile ranilor i a realiza o dezvoltare armonioas i coordonat a regiunilor rurale i a urbane. 6 lucruri mai puin tiute despre agricultura Chinei nc din luna mai, cnd o companie chinez de stat a decis s achiziioneze gigantul din industria suinelor, Smithfield, toat lumea i-a ntors interesul, nc o dat, ctre ara asiatic cu o uria putere de cumprare i care acum se orienteaz spre sectorul agricol. Tom Philpott de la Grist a analizat situaia i a descoperit elemente ce indic o real problem n China, o ar cu locuitori tot mai interesai de hran consistent, care iau n greutate i care se confrunt de multe ori cu ap contaminat i zone poluate. Concentrat pe transformarea sa industrial, China a neglijat mult timp agricultura naional ajungnd astzi la un paradox: hrnete un sfert din populaia globului cu un procent de doar 7% din totalul suprafeei agricole mondiale. Din 1978, numrul fermelor chineze s-a triplat, dar acest lucru nu este suficient pentru c n prezent, statul chinez are de mulumit un numr tot mai mare de oameni care doresc s consume carne, iar ca s produci fripturi pentru 1,2 miliarde de locuitori nseamn suprafae uriae i cantiti enorme de ap, exact acele resurse ce, n ultimii zeci de ani au fost alocate zonelor i activitilor industriale. Astfel, exist elemente mai puin tiute despre agricultura actual din China 1. Suprafaa agricol este n continu scdere. n ciuda dimensiunii statului chinez, aceast resurs este limitat. ntre 1997 i 2008, China a pierdut 6,2% din suprafaa sa agricol n favoarea exitenderii de fabrici i zone industriale. 2. SUA are de 6 ori mai mult teren agricol pe cap de locuitor dect are China care, n prezent, are doar 0,09 hectare de persoan. Aceast suprafa este jumtate din media global. 3. Peste 20% din solul chinez este poluat, problem apreciat ca scderea calitii solului. n total, 40% din suprafaa agricol a Chinei este degradat de eroziune, salinizare, aciditate i 20% este poluat de activiti industriale, scurgeri, abuzuri de chimicale agricole. 4. Problemele de sol ale Chinei sunt considerate secrete de stat.Guvernul de la Beijing a demarat un studiu naional privind situaia, dar rezultatele cercetrii nu au fost fcute publice. Este ns evident c toxicitatea solului este o problem major care se afecteaz posibilitatea de producere a alimentelor. Mai mult, n luna mai a acestui an, oficialiti sanitare din sudul oraului Guangzhou au depistat un nivel ridicat de cadmiu, un metal cancerigen. m 2011, Universitatea de Agricultur din Nanjing a anunat i ea c a descoperit cadmiu n 10% din mostrele de orez din ar i 60% din contaminare s-a depistat n sudul Chinei. 5. Sistemul alimentar chinez are la baz crbunele. Aceast industrie degradeaz apele i solul, dar afecteaz i indirect agricultura. Miracolul recoltelor bogate din China se bazeaz pe o tot mai ridicat folosire a ngrmintelor chimice pe baz

de nitrogen. Producerea acestora se face n cadrul unor fabrici ce folosesc, n proporie de 70%, energia crbunelui. 6. Cinci dintre cele mai mari lacuri din China au poriuni fr vian urma contaminrilor cu fertilizatori. Informaia a fost publicat n 2008 de ctre o universitate local ntr-un ziar regional. Folosirea intens a ngrmintelor cu azot scad pH-ul solului, fcndu-l acid i mult mai puin fertil.

Pozitia 2 in agricultura apartine Indiei. O tara cu un numar mare de locuitori, India are si o productivitate ridicata in sectorul agricultural pentru a satisface nevoile de pe piata interna. In plus, excesul de orez si grau este dat spre export. Meiul este un produs foarte cautat in India, tocmai de aceea, aceasta tara este si lider mondial in productia meiului. Pe deasupra, hindusii produc mult bumbac, ulei de canepa, ceai, zahar si cartofi. Pozitia 3 in top 10 tari dupa agricultura apartine Statelor Unite ale Americii. Americanii aloca un buget de peste 161.000 miliarde de dolari in fiecare an sectorului agriculturii. Americanii se descurca foarte bine a nivel de productie, neavand lipsuri in ceea ce priveste satisfacerea cererii de pe piata in sectoarele esentiale agro-alimentare. SUA este lider la nivel mondial in productia de porumb, cu peste 300 megatone de porumb produse anual, si la soia. In plus, americanii produc si peste 60 de megatone de grau anual. Pe deasupra, pe langa cererea de pe piata interna, SUA exporta porumb, soia si grau in valoare de peste 30 de miliarde de dolari anual. Pe locul patru in topul tarilor active in sectorul agricol se afla Brazilia. Un luptator neasteptat, Brazilia cheltuie peste 142.000 de miliarde de dolari in agricultura. Exportatori de top, brazilienii nu doar ca satisfac cererea de pe piata interna in materie de cereale, fructe si legume, insa mai si exporteaza! Brazilia se afla pe locul trei in topul celor mai mari producatori de porumb. Pozitia 5 in agricultura revine Indoneziei, care cheltuie peste 108.000 de miliarde de dolari anual in sectorul agricol. Fie ca este vorba despre productie, import sau export, Indonezia nu sta deloc rau! Se situeaza pe pozitia a treia in lume la producatori de orez si are productii masive de mei. In plus, indonezienii exporta jumatate din necesarul global de ulei de palmier. In top 10 tari dupa agricultura, locul 6 este ocupat de Japonia. Niponii folosesc 76.000 miliarde de dolari pentru sectorul agricol, investind in tehnologizare, productivitate, administratie si export sau import. Fructe exotice, legume, orez si peste se afla intre cele mai importante produse agroalimentare care, alaturi de cereale, ofera japonezilor o alimentatie bogata in vitamine si minerale, insa si nutrientii necesari bunei functionari a organismului. Pozitia 7 in topul tarilor lider in agricultura este data Turciei. Turcii aloca un buget de peste 71.000 de miliarde de dolari in sectorul agriculturii, investind in productie, tehnologizare, modernizare, export si import. Climatul tarii faciliteaza productia de ulei de masline, masline, produse din peste si cereale.

Pe locul opt in top 10 tari dupa agricultura se gaseste Nigeria. Nigeria invarte peste 65.000 miliarde de dolari anual pentru agricultura, in dezvoltare, import, export si productivitate. Nigeria este producator de top la mei, pe care il exporta in toata lumea, avand profituri anuale insemnate in aceasta privinta. Pozitia 9 in top 10 tari dupa agricultura este luata de Rusia, cu investitii de peste 58.000 miliarde de dolari anual. Rusii se mentin in pozitii de top si la capitolul agricultura, fiind unul din marii producatori de cereale, porumb si legume. Rusii nu se dezmint si isi gasesc loc in fiecare top posibil, nelipsind din nicio astfel de lista. Rusii stau bine la toate capitolele, producand atat pentru consum intern cat si pentru export, in special produse si preparate din peste, secara, malt, hamei si boabe. Locul 10 este ocupat de Franta. Francezii produc multe bunatati pe care le si exporta la nivel global. Nu degeaba se afla in topul exportatorilor de branzeturi, vinuri si ciuperci! In fiecare an, peste 51.000 de miliarde de dolari intra in agricultura, fie ca este vorba de investitii, modernizari, productie, export, sau subventii. Agricultorii francezi lucreaza din greu pentru a exploata orice particica de teren viabil in agricultura! ntruct agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaii ale omenirii, fiind intrinsec legat de viaa sedentar, de cnd oamenii, din nomazi (axndu-se pe vntoare, pescuit i culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante i cresctori de animale, continua sa mbuntire i rafinare a fost unul din factorii eseniali ai progresului generalizat. Astzi exist oameni de tiin ngust specializai, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiti, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici i electroniti a cror unic preocupare este mbuntirea productivitii i eficienei metodelor de cretere a plantelor i animalelor i a folosirii resurselor existente. Toi acetia sunt "ocupai n agricultur". Se consider c aproximativ 42% din populaia globului se ocup cu agricultura, fcnd-o de departe cea mai rspndit ocupaie uman. Din pcate, produsele agricole conteaz doar circa 5.7% din produsul brut mondial, care este calculat prin adiionarea tuturor produselor brute interne ale tuturor rilor.