ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Proiect la gestiune bancara

Gestiunea riscului de lichiditate la Banca Transilvania

Anul III Grupa 1548 Studente: Ecobici Gabriela-Tereza Fratila Iulia Irina

2013

Cuprins
1. Localizarea bncii comerciale n cadrul sistemului bancar romnesc (caracterizarea bncii: acionariat, obiective, etc.); 2. Cauze ale riscului de lichiditate; 3. Structura activelor i datoriilor bncii (pe scadene reziduale) pe ultimii 3 ani; 4. Determinarea gap-ului de lichiditate, a gap-ului cumulat de lichiditate i a indicatorului de lichiditate pe ultimii 3 ani a se utiliza i ajustrile prevzute n reglementrile BNR privind lichiditatea pentru activele i datoriile bancare; 5. Comparaia indicatorului de lichiditate al bncii cu media sistemului bancar romnesc pentru indicatorul de lichiditate din Raportul de stabilitate financiar al BNR; 6. Msuri de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate (cu accent pe banca analizat); 7. Concluzii, bibliografie.

1. Localizare n cadrul sistemului bancar romnesc

Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Intreprinzatori din Romania si cea mai mare institutie bancara cu capital privat majoritar romanesc. Banca se claseaza pe pozitia a 3-a in topul bancilor din Romania, in functie de active, la finalul anului 2011. Istoria BT a inceput in Cluj-Napoca, in 1994, la initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o prima etapa in Cluj si, ulterior, la nivel regional si national, pentru ca in 2007 sa se extinda inclusiv in Cipru. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Strategia bancii este sustinuta de actionari puternici: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus si IFC - Divizia de investitii a Bancii Mondiale. Un moment de referinta pentru banca a fost anul 2003, de cand identitatea de corporatie are un nou concept, conform noii misiuni a bancii. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui standard nou privind unitatile sale. Activitatea Bancii Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si Divizia pentru Medici. Banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea pe fiecare segment. Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care ofera servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Medical Leasing, BT Finop Leasing IFN SA, BT Direct, Compania de Factoring etc. Banca Transilvania SA detine locul trei si in anul 2012 in topul primelor 10 banci dupa volumul activelor, cu o cota de 8,08% din activele totale nete ale sistemul bancar. Banca Transilvania SA si-a realizat obiectivele propuse pentru anul 2012 in pofida unei volatilitati pronuntate si a multiplelor incertitudini din mediul economic local si european. Oferta Bancii Transilvania SA a fost imbogatita in decursul acestui an cu produse si servicii in campanii dedicate persoanelor fizice si companiilor, unul din obiectivele BT atinse pentru acest an fiind lansarea de solutii care sa sustina in mod real si continuu activitatea clientilor. Rezultatele anului 2012, in baza situatiilor financiare individuale elaborate in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara adoptate de Uniunea Europeana (Ordinul BNR nr. 27/2010 cu modificarile si completarile ulterioare), sunt prezentate in cele ce urmeaza:

OBIECTIVE CALITATIVE realizate in 2012

Consolidarea pozitiei comerciale de top, mentinerea pe locul 3 in sistemul bancar in anul 2012, cu o cota de piata dupa active de 8,08%; Controlul calitatii portofoliului de credite; Asigurarea suportulului pentru implementare noului sistem de core-banking; Extinderea proiectului Automatul de plati; Implementarea solutiei de transferuri Western Union, via Mobile Banking; Decontari internationale prin componenta SEPA-Transfond; Orientarea catre segmentul agricultura si catre cofinantarea de proiecte din fonduri europene; Folosirea eficienta a resurselor actuale, cresterea eficientei activitatii; Cresterea eficienta si randamentul capitalului investit; Imbunatatirea sistemelor de gestionare a riscurilor si de control; Mentinerea Bancii Transilvania in top-ul angajatorilor preferati din Romania; Mentinerea pozitiei de lider in domeniul medical; Oferirea unor Servicii de Private Banking pentru medici.

Grafic 1.1. Situaia primelor 10 bnci din cadrul sistemului bancar romnesc n perioada 2009 - 2012

Surs: Raportul Consiliului de Administraie al Bncii Transilvania (2012)

Solvabilitatea BT este la un nivel confortabil de 12,16%, cu profitul anual inclus. S-a pastrat un nivel adecvat al capitalului si a indicatorilor financiari generali, in conformitate cu principiile bancare sanatoase. Din punctul de vedere al activelor totale, al plasamentelor in credite si a resurselor atrase, pozitia bancii in cadrul sistemului bancar, este prezentata grafic astfel:

Grafic 1.2. Evoluia cotei de pia a Bncii Transilvania n perioada 2008 - 2012

Surs: Raportul Consiliului de Administraie al Bncii Transilvania (2012)

Sturctura acionariatului Grafic 1.3. Structura actionariatului dupa tipul capitalului:

Surs: Banca Transilvania Tabel 1.1. Acionariat Banca Transilvania Acionar Procent

14,6135% Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare 4,96% SIF OLTENIA S.A.

SIF MOLDOVA S.A.

5,0010%

Bank of Cyprus Ali acionari Surs: Bursa de Valori Bucureti

9,7668% 65,6587%

Consiliul de Administratie Administratia Bancii TRANSILVANIA este incredintata de catre Adunarea Generala a Actionarilor, unui Consiliu de Administratie ales pentru cate un mandat cu durata de 4 ani, compus din 7 administratori, alesi de catre actionari, in cadrul AGA, fie cu ocazia expirarii mandatului, fie punctual, in situatia existentei unuia sau mai multor posturi vacante. Consiliul de Administratie este, in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice emise de catre BNR, organul cu functie de supraveghere si are urmatoarea structura: - Presedintele Consiliului de Administratie al BT;17 - Vicepresedintele CA; - 5 membri. Componenta Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania si pregatirea profesionala a membrilor sai, la 31 decembrie 2012, a fost urmatoarea: -Ciorcila Horia Presedinte CA Institutul Politehnic Cluj, Facultatea de Automatizari si Calculatoare; -Marzanati Roberto Vicepresedinte CA - Business Administration Torino, Italia; -Franklin Peter - Membru CA - Universitatea Oxford, Marea Britanie; -Retegan Carmen - Membru CA Universitatea Politehnica Bucuresti-Electronica si Telecomunicatii; Universitatea Rochester-Scoala de Administrare a Afacerilor William E. Simon ; -Palagheanu Radu - Membru CA - Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea Electrotehnica ; -Ceocea Costel - Membru CA Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Facultatea de Stiinte Economice, Doctorat in domeniul ingineriei industriale.

2. Cauze ale riscului de lichiditate

Bncile trebuie s studieze permanent gradul de lichiditate, s-i asigure permanent starea lor de lichiditate. Lichiditatea bancar reprezint capacitatea unei bnci de a face fa, n orice moment, att obligaiilor asumate n numele clienilor, ct i n nume propriu. Factorul esenial de gestiune al lichiditii i implicit al riscului de lichiditate pe termen lung sau scurt l reprezint accesul oricrei bnci la diferite piee de capital care permit ajustri rapide si la un cost minim al scadenarului activelor i pasivelor. n acest sens, bncile trebuie s dispun de rezerve suficiente, rezerve care n esen nu sunt altceva dect active ce pot fi utilizate ca mijloc de plat sau care pot fi transformate operativ n astfel de mijloace. Acest lucru depinde de o serie de elemente, cum ar fi: notorietatea bncii, notaiile ageniilor de rating, talia, rentabilitatea i calitatea acionariatului. n sens larg, conceptul de lichiditate se refer la capacitatea activelor de a fi transformate rapid i cu o cheltuial minim, n moned lichid sub form de numerar sau de disponibil n cont curent. n sens mai restrns, specializat, lichiditatea bancar reprezint o problem de gestiune a pasivelor i activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea bancar exprim capacitatea unei bnci de a-i finana operaiunile curente. Riscul de lichiditate const n probabilitatea ca banca s nu-i poat onora plile fa de clieni, ca urmare a devierii proporiei dintre creditele acordate pe temen lung i creditele pe termen scurt i a necorelrii acestor active cu pasivele bncii, adic cu resursele. Printre cauzele care conduc la apariia riscului de lichiditate bancar pot fi menionate urmtoarele: situaia economiei reale; influena mass-media; indisciplina financiar a clienilor; dependena de piaa financiar; necorelarea ntre scadenele depozitelor i a creditelor. lipsa de ncredere/diminuarea ncrederii n banc, att din partea altor bnci, ct i din partea clienilor si; necorelarea pe benzi de scaden a intrrilor i ieirilor de lichiditate. Managementul lichiditii, n cazul BRD, are urmtoarele dou componente majore: 1) Estimarea necesarului de finanare al bncii pe termen scurt, mediu i lung, pe baza previziuni lor i identificarea soluiilor de finanare corespunztoare; 2) Planurile de criz inclusiv o evaluare continu a potenialelor tendine, evenimente i incertitudini care ar putea impacta lichiditatea bncii.

3. Structura activelor i datoriilor

Casa, disponibiliti la bnci centrale Efecte publice si alte titluri acceptate pentru refinanare la bncile centrale Creane asupra instituiilor de credit Creane asupra clientelei Obligatiuni si alte titluri cu venit fix Aciuni si alte titluri cu venit variabil Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Alte active Total activ

trimestrul anterior 3.141.131.011,00 2.410.831.750,00

0 - 3M 2.965.516.177,00 2.737.068.647,00

3M - 6M 3.343.533.767,00 2.687.332.479,00 632.357.188,00 12.130.312.672,00 384.829.851,00 118.436.885,00 9.093.843,00 260.535.707,00 433.714.728,00 20.000.147.120,00

6M - 9M 3.295.785.729,00 2.759.218.665,00 835.881.113,00 12.095.660.121,00 353.301.183,00 127.047.252,00 9.649.595,00 255.237.515,00 480.694.337,00 20.212.475.510,00

1.485.272.784,00 867.227.195,00 11.507.766.997,00 11.618.591.516,00 141.863.192,00 261.329.919,00 91.697.757,00 141.708.804,00 10.198.407,00 10.012.726,00 276.624.831,00 266.228.143,00 406.883.055,00 422.487.014,00 19.472.269.784,00 19.290.170.141,00

4. Determinarea gap-ului de lichiditate, a gap-ului cumulat de lichiditate i a indicatorului de lichiditate pe ultimii trei ani
Pe baza datelor din tabelele de mai sus se va realiza msurarea riscului de lichiditate prin calcularea gap-ului de lichiditate pe fiecare band de scaden n parte, a gap-ului cumulat de lichiditate, precum i a indicatorului de lichiditate cerut de BNR, conform legislaiei bancare n vigoare. Gap-ul de lichiditate pe o anumit band de scaden se determin prin diferena dintre totalitatea intrrilor de lichiditate (suma activelor bncii, suma dobnzilor de ncasat, suma elementelor extrabilaniere, care reprezint angajamentele primite de banc i sumele de ncasat din instrumentele financiare-derivate) de pe banda respectiv i totalul ieirilor de lichiditate (suma datoriilor bncii, suma dobnzilor de pltit, suma elementelor extrabilaniere, care reprezint angajamente date de banc i sumele de plat aferente instrumentelor financiare-derivate) pe aceeai band. Gap-ul cumulat de lichiditate se calculeaz ca suma dintre gap-ul de lichiditate aferent unei anumite benzi de scaden i gap-ul de lichiditate aferent benzii de scaden urmtoare primei benzi. Indicatorul de lichiditate cerut de BNR se determin prin raportul dintre lichiditatea efectiv i lichiditatea necesar1. Dac pentru toate benzile de scaden, lichiditatea necesar este egal cu totalul ieirilor de pe acea band de scaden, n cazul lichiditii efective lucrurile stau un pic diferit. Astfel, pentru banda de scaden 0-1 luni, lichiditatea efectiv este egal cu totalul intrrilor de lichiditate de pe aceast band. Pentru celelalte benzi, lichiditatea efectiv este egal cu suma dintre gap-ul cumulat de lichiditate de pe banda de scaden anterioar i intrrile de lichiditate de pe banda curent. n cazul n care gap-ul cumulat de lichiditate de pe banda de scaden anterioar este nagetiv, atunci lichiditatea efectiv este egal doar cu intrrile de lichiditate de pe banda de scaden curent. Indicatorul de lichiditate=

LichiditateEfectiv . LichiditateNecesar

Regulamentul BNR nr.24/2009 privind lichiditatea instituiilor de credit, art. 6, publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 881/2009, din 21 decembrie 2009

5. Comparaia indicatorului de lichiditate al bncii cu media sistemului bancar romnesc pentru indicatorul de lichiditate din Raportul de stabilitate financiar al BNR;

6. Msuri de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate (cu accent pe banca analizat)
O banc comercial trebuie s ating i s menin un optim de lichiditate, acestea fiind premise pentru: 1) Desfurarea normal a activitii bancare prin asigurarea clienilor bncii cu 2) ndeplinirea angajamentelor asumate; 3) Evitarea lichidrii forate a activelor bncii n situaia n care fondurile ar fi insuficiente; 4) Asigurarea imunizrii bnciifa de volatilitatea parametrilor pieei(cursul de schimb, rata dobnzii, indicii bursieri). fonduri suficiente;