Analiza stării de rentabilitate la

Banca Transilvania
Cuprins
Capitolul 1. Prezentarea firmei
Capitolul 2. Analiza stării de rentabilitate
Capitolul 3. Concluzii și propuneri finale
Lista tabelelor și a graficelor
Grafic1. Evoluția ratelor de rentabilitate financiară
Grafic 2. Evoluția ratelor de rentabilitate economică
Grafic 3. Corelația dintre ROE și ROA
Tabel 1. Analiza SWOT a rentabilităților
 În conținutul acestui proiect este prezentată analiza stării de rentabilitate la societatea
Banca Transilvania S.A., pentru perioada 2014-2016 , aceasta fiind o entitate listată la Bursa de
Valori București .

Capitolul 1. Prezentarea băncii Banca Transilvania S.A.

A. Denumirea , sediul, forma juridică, capitalul social și modul de constituire

Denumire entitate : Banca Transilvania S.A.

Sediul: România , județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada G.Barițiu, numărul 8
Forma juridică:
 Societate pe acțiuni
Cod Unic de Înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului :5022607
Numărul și data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului : J12/4155/1993
Capitalul social subscris și vărsat : 4.341.439.404,00
 Valoarea nominală : 1,0000
 Număr de acțiuni : 4.341.439.404
 Acțiunile Banca Transilvania S.A. se tranzacționează la categoria Premium la Bursa de
Valori București .
 Structura acționariatului la data de 13.12.2017
Acționar:
-persoanele juridice dețin 3.403.946.744 de acțiuni, ceea ce înseamnă 78,4059% din totalul de
4.341.439.404 acțiuni.
-persoanele juridice dețin 937.492.660 de acțiuni, adică un procent de 21,5941% din total.

B. Scurt istoric

Ideea de a creea Banca Transilvania a apărut pentru prima data în anul 1994, la inițiativa unor
oameni de afaceri din Cluj, aceștia dorindu-și să creeze o bancă locală , “un brand de Cluj”. În
prima etapă, fondatorii, având un spirit de antreprenoriat bine dezvoltat , au consolidat poziția
Băncii Transilvania doar la nivelul județului Cluj , mai apoi aceasta dezvoltându-se la nivel
regional și național. Este important de menționat faptul că în anul 1997 , Banca Transilvania a
fost prima instituție bancară cotată la Bursa de Valori București. Totodată, BT a fost prima bancă
care a deschis o sucursală la Roma, Italia. Nu putem omite nici faptul că Banca Transilvania este
una dintre cele mai mari trei bănci din România.

C. Obiectul de activitate

Pe termen mediu si lung, Banca Transilvania urmărește diversificarea bazei de clienți și

concentrarea pe dezvoltarea domeniului de retail banking, dar și pe dezvoltarea și /sau pe
vânzarea de produse noi. Obiectul principal de activitate este constituit de intermedierea
tranzacțiilor financiare și administrarea fondurilor , respectiv activități auxiliare intermedierilor
financiare.

D. Piața și concurența

Banca Transilvania este o instituție bancară vazută ca fiind un jucator activ pe piață , devenind
o bancă recunoscută la nivel mondial cu o cotă de piață de aproximativ 10%, acest lucru
datorându-se faptului că a fost accelarată implementarea strategiei de creștere. BT este prezentă
în toate centrele economice importante din România, deținând peste 480 de sucursale și agenții.
Această rețea teritorială este văzută de către clienți ca o importantă carte de vizită , menită sa
asigure clientul devotamentul instituției. În ceea ce privește echipa BT , acesta este formată din
peste 6000 de angajați, aceștia canalizându-și eforturile și cunoștințele în slujba aceluiași țel:
calitatea muncii și satisfacerea nevoilor clienților.

E. Activitatea de marketing

Banca Transilvania este o instuție bancară cu activități dedicate distinct clienților Corporativ,
clienților IMM și clienților Retail-Banking pentru a oferi servicii de calitate, Strategia de
marketing a băncii presupune atât dezvoltarea unor produse și servicii vechi , cât și introducerea
unor noi produse destinate tuturor categoriilor de clienți . Un exempu elocvent în acest caz ar
putea fi reprezentat de cardurile băncii, diferite unele de altele , menite să acopere întreaga arie
de nevoi a clienților băncii.
 F. Responsabilitatea socială corporativă

Banca Transilvania este una dintre instituțiile bancare activ implicate în diverse proiecte
sociale, implicarea socială constând într-o serie de activități de donare,sponsorizare, voluntariat
și fundații proprii. Domeniile în care se implică grupul BT prin activitățile sale sunt :
antreprenoriat, sport, educație, mediu, social și medical.
BT susține spiritul antreprenorial românesc, afacerile responsabile, creșterea durabilă,
calitatea , responsabilitatea, implicarea și construirea unei relații pozitive cu stakeholderii, altele
decât cele bancare.
Nu putem omite acțiunile desfășurate de BT , pentru mediu. Astfel, printre acestea se numără :
implicarea în voluntariate pentru impădurirea unor zone din Transilvania , clădiri BT green ,
distrugerea cardurilor expirate cu respectarea normelor UE de mediu, tipărirea materialelor de
comunicare și publicitate pe hârtie reciclabilă, respectarea regulilor de amenajare a clădirilor
istorice în care se află sediile BT, senzori de amurg la toate firmele luminoase ale clădirilor BT,
finanțarea unor proiecte de eficiență energetică, etc.
Printre inițiativele de de responsabilitate socială se numără și contribuția la dezvoltarea
continuă a echipei, respectiv a unor stakeholderi ( Academia BT, Clubul BT, traininguri,
platforme online de e-learning, etc).

Capitolul 2. Analiza stării de rentabilitate a Băncii Transilvania pe perioada 2014-2016.

A. Noțiuni teoretice privind starea de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei firme / intreprinderi/ entitate bancară de a realiza

profit, acesta fiind necesar atât dezvoltării , cât și remunerării capitalurilor. Este important să
menționăm faptul că prin intermediul rentabilității sunt apreciate performanțele unei firme, astfel
că ea poate fi văzută ca o informație imperios necesară băncilor, creditorilor sau partenerilor de
afaceri deoarece poate fi definită ca un raport între rezultatul obținut și mijloacele utilizate.
Rentabilitatea poate fi împărțită în doua categorii :
-rentabilitate financiară
-rentabilitate economică.
 Mentinerea in afaceri a societatilor comerciale este conditionata de desfasurarea de catre
acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economica rationala
este activitatea care genereaza profit.

            Sporirea eficientei comportamentului in afaceri al firmelor se poate realiza prin

cunoasterea postfactum, curenta si previzionala a sistemului cibernetic al firmei printr-o analiza
microeconomica.

            Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic,
respective al consumului de resurse si a rezultatelor obtinute. Esentialul in analiza economica il
constituie luarea in considerare a relatiilor structural – functionale si a celor cauza  –  efect.

Analiza microeconomica se structureaza in doua componente  si anume:

ü     analiza de gestiune;

ü     analiza financiara.

Analiza financiara, “ca si componenta a analizei economice, consta intr-un studiu

metodic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi sub aspectul structurii financiare si a
rentabilitatii”.

Ion Stancu apreciaza ca “analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de

performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca
punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii
de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential”.

Rezultatele  intreprinderii se gasesc intr-o forma sintetizata in contul de profit si pierdere.

In cadrul multitudinii de modele de conturi de profit si pierdere se pot identifica doua structuri
utilizate pe scara larga:

 - modelul francez;

 - modelul anglo-saxon.

Modelul francez se distinge prin doua caracteristici esentiale:

-  are ca punct de referinta conceptul de productia exercitiului, incluzand

alaturi de productia vanduta si pe cea stocata si cea imobilizata;

            - cheltuielile sunt prezentate dupa natura lor, permitand determinarea soldurilor
intermediare de gestiune si evidentierea repartizarii valorii create intre diferitii participanti la
activitatile intreprinderii.
            Modelul anglo-saxon se diferentiaza prin faptul ca:

            -   axeaza intregul rationament pe vanzare, ca sursa esentiala de profit;

            - structureaza cheltuielile pe functii: functia de productie (cost de productie), functia de

distributie (cost de distributie), functia administrativa (costuri administrative), functia financiara
(cheltuieli financiare) si alte cheltuieli si taxe. Aceasta structura a cheltuielilor permite analiza
financiara pe functii ale intreprinderii, identificand calitatea gestiunii, global si la nivelul
functiilor.

Rentabilitatea si riscul financiar

 Într-o  economie  de  piata,  capitalul  este  alocat  prin  sistemul  de  preturi.  Dobanda  este
pretul   platit   pentru   capitalul   imprumutat.   Intreprinderile   cu   cele   mai   profitabile
posibilitati de investitii sunt doritoare si capabile sa plateasca cel mai mult pentru a obtine
capital si, de aceea, ele tind sa atraga capitalul existent pe piataintr-o mai mare masura
decat intreprinderile ineficiente. Masura in care o intreprindere utilizeaza creditul pentru
finantare  are  implicatii  importante  asupra  rezultatelor  activitatii  desfasurate.  Decizia
intreprinderii  de  a  utiliza  capital  imprumutat  pentru  completarea  surselor  de  finantare
atrage  un  risc  suplimentar  pentru actionariat – risculfinanciar. Daca  orice intreprindere
isi asuma  riscul afacerii (riscul general in cadrul sectorului de activitate), riscul financiar
este un risc specific care rezulta din modalitatea de finantare a activelor.
Investitorii actuali  s i  potentiali  pot  fi interesati  de  aranjamentele dintre  i ntreprindere   si
creditorii sai indomeniul financiar. Masura in care o intreprindere este finantata din surse
externe   se   reflecta   in   gradul   de  indatorare.   Nivelul   gradului   de   indatorare   intr-o
intreprindere  este  un  factor  important  in  preluarea  riscului.  O  intreprindere  care  a
« imprumutat » bani in mod evident are un angajament de plata pentru cheltuieli viitoare
cu  dobanzi  si  pentru  realizarea  rambursarilor  de  capital.  Aceasta  poate  fi  o  povara
financiara  si  poate  ridica  riscul  ca  intreprinderea  sa  devina  insolvabila.  

 Riscul financiar si factori de influenta

Cresterea ratei rentabilitatii comerciale, accelerarea vitezei de rotatie a activelor si o

politica financiara riguroasa vor asigura cresterea ratei rentabilitatii financiare si
diminuarea riscului financiar.

Politica structurii capitalului implica echilibrarea gradului de risc cu rata de rentabilitate.

Implicarea in finantarea activitatii antreprinderii intr-o mai mare masura a capitalului
amprumutat atrage cresterea gradului de risc a profitului dar, in acelasi timp, o rata de
rentabilitate estimata la o valoare superioara. Structura optima a capitalului este cea care
realizeaza un echilibru intre gradul de risc financiar si rata de rentabilitate estimata. Utilizarea
efectului de levier in caracterizarea riscului financiar al intreprinderii este incontestabila
dar, trebuie sa avem in vedere si carentele acestei metode. Daca analiza riscului financiar
are drept subiect o intreprindere care a utilizat credite pentru investitii, atunci cu siguranta
rezultatele analizei prin efectul de levier sunt alterate: dimensiunea ratei rentabilitatii
economice este afectata si de volumul investitiilor efectuate. In acelasi timp, efectul investitiilor
asupra activitatii intreprinderii nu se concretizeaza in momentul efectuarii lor, fiind un efect ce se
resimte treptat, pe o durata de timp mai mare.

Rentabilitate si risc de faliment

Evaluarea  riscului  de  faliment  se  poate  realiza  cu  ajutorul  unor  metode  de  predict
ie, bazate pe un sistemde grupare a unor indicatori aflati in corelatie cu starea de sanatate
sau  slabiciune a intreprinderilor.  Metodele deanaliza a riscului de faliment sunt  tehnici
statistice   ale   analizei   discriminante   care   grupeaza   caracteristicile   financiare   ale
intreprinderilor cu functionare normala si a celor cu dificultati in activitatea de gestionare
economico–financiara. Prin combinarea in anumite proportii a unor indicatori se incearca
departajarea  i ntreprinderilor  in  situatie  de  faliment   de  intreprinderile  aflate  in  stare  de
incertitudine  sau  cu  situatie  considerate  normala
Metoda  scorurilor,  in  aprecierea  riscului  de  faliment  al  intreprinderilor,  apeleaza  si 
 la indicatorii  de rentabilitate,  alaturi  de  indicatori  de  structura  ai  activelor,  indicatori  de
lichiditate sau indicatori de eficienta. Conditia de selectie a indicatorilor care evidentiaza
performanta unei intreprinderi este relatia de independenta dintreacestia. Existenta unui
anumit  grad  de  corelatie  intre  indicatori  ar  conduce  la  inregistrarea,  in  cadrul  functiei
amintite, a unor influente repetate ale aceluiasi fenomen economico–financiar.

B. Analiza stării de rentabilitate

B.1. Analiza rentabilității financiare
Rentabilitatea financiară evidențiază nivelul de renumerare a capitalului investit de către
investitori. Aceasta este caracterizat de următoarele rate : rata rentabilității capitalului propriu
(ROE) și rata rentabilității capitalului investit (RCPM) .

În ceea ce privește Banca Transilvania , este necesar să analizăm evoluția ratelor rentabilității
financiare, aceasta fiind prezentată astfel :
 RCMP

LF

KAB

RMRNE

ROE

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

2014 2015 2016

Grafic 1. Prelucrări personale conform anexei 3

 În ceea ce privește graficul anterior, dar și analizând anexa 3, privind starea de
rentabilitate, putem deduce faptul că:
 În privința ratei rentabilității ROE există fluctuații destul de mari, în sensul că
observăm o creștere accentuată în anul 2015, valoarea fiind mult mai mare decât
în anul anterior. Cu toate acestea , nu putem omite nici faptul că, în anul 2016
urmează iar un drum descendent, deoarece aceasta scade de la 39,52% la 20,53%.
Este important să ne raportăm ,de asemenea, la posibilele cauze care au cauzat
aceste scăderi, în acest sens putem menționa :
o Observăm ca în anul 2014 marja netă de profit este situată în jurul valorii
de 12,24%, iar în anul 2015 ne confruntăm cu o creștere accentuată, în
sensul că aceasta ajunge la 47,19%.
o Cu toate acestea, anul 2016 aduce cu el o scădere destul de mare, acesta
ajungând la 23 %. Totodată , nu putem face abstracție nici de viteza de
rotație a activelor totale , acestea urmând de asemenea din anul 2015 în
anul 2016 un trend descendent.
 Rata rentabilității capitalului angajat se menține aproximativ în aceeași parametrii,
diferențele fiind extrem de mici pe parcurul perioadei analizate.
B.2. Analiza rentabilității economice
Prin rentabilitate economica putem întelege eficiența modului de utilizare a resurselor entității,
luând în considerare obținerea profitului. Există 4 rate care stau la baza acestui concept :
-rata rentabilității activelor
-rata rentabilității economice
-rata profitabilității activelor
-rata rentabilității cheltuielilor

În ceea ce privește Banca Transilvania, situația se prezintă astfel :

Grafic2. Evoluția ratelor rentabilității economice

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0
ROA RRE BEP RRC

2016 2015 2014

Sursa. Prelucrare personală pe baza anexei 3.

 În ceea ce privește modul de consumare a resurselor de către Banca Transilvania, este
imperios necesar să menționăm faptul că se constată o creștere accentuată a ratei
rentabilității cheltuielilor, în sensul că această înregistrează difențe mari de la un an la
altul .
 Totodată,analizând rata rentabilității activelor, putem spune că după o creștere accelerată
din 2014 până în 2015, observăm ca la finele anului 2016 această este aproximativ la
acelasi nivel ca în 2014.
Analiza corelativă din ROE și ROA

Grafic 3. Corelația dintre ROE și ROA

45

40

35

30

25

20

15

10

0
2016 2015 2014

ROE ROA
Făcând comparație între cele doua rate de rentabilitate putem observa ca ROE ia valori mult mai
mari în comparație cu ROA , explicația fiind următoarea :
1. Putem observa că atât ROE , cât și ROA, tind spre valori mai mult decât duble în anul
2015 față de 2014, acest lucru datorându-se faptului că la ROA a contribuit și creșterea
ratei marjei nete a profitului , dar și viteza de rotație a activelor bilanțiere.
2. În 2016 observăm o scădere fața de 2015 a ratei ROA , acest lucru fiind cauzat și de
scăderea levierului financiar.

Capitolul 3. Concluzii
Nivelul ratelor de rentabilitate se situează într-un perimetru optimist, acest lucru
ducând la existența încrederii clienților în produsele și serviciile băncii .
În ceea ce privește rentabilitatea economică, observăm anumite fluctuații, respectiv o
creștere accelerată în 2015 și o scădere destul de brucă în 2016.

Analiza SWOT .
PUNCTE TARI
-Banca Transilvania înregistrează profit pe
toată perioada analizată
-În anul 2015 atinge apogeul valorilor,
înregistrându-se o creștere accelerată.
PUNCTE SLABE
-anul 2014 înregistrează cele mai mici valori
-ne confruntăm cu o scădere a valorilor și în
2016
ANEXE
Anexa1. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
INDICATOR 2014 2015 2016
Venituri din dobânzi 1.756.615 2.369.872 1.971.218
Cheltuieli din dobânzi (619.013) (460.088) (260.484)
Venituri nete din dobânzi 1.137.602 1.909.784 1.710.734
Venituri din speze și comisione 498.843 582.247 624.114
Venituri cu speze și comisioane (90.456) (124.731) (114.651)
Venituri nete din speze si 408.387 457.516 509.463
comisioane
Venit net din tranzacționare 126.805 179.428 183.493
Câștig net din vânzare instrumentelor 338.784 222.086 402.226
financiare disponibile pentru vânzare
Contribuția la Fondul de Garantare (73.152) (95.308) (72.792)
Depozite și Fondul de Rezoluție
Alte venituri din exploatare 39.468 31.379 90.268
Venituri operaționale 1.977.894 2.755.385 2.823.392
Cheltuieli nete cu ajustările de (645.645) (794.954) (654.223)
depreciere pentru active , provizioane
pentru alte riscuri și angajamente de
creditare
Cheltuieli cu personalul (450.407) (650.324) (631.487)
Cheltuieli cu amortizarea (57.385) (77.616) (72.358)
Alte cheltuieli operaționale (319.410) (617.962) (466.201)
Cheltuieli operaționale (1.472.847) (2.140.856) (1.824.269)
Câștig din achiziții - 1.650.600 0
Profitul înainte de provizioane 505.047 2.265.129 999.123
Venit/ Cheltuială cu impozitul pe (70.717) 152.539 229.317
profit
Profitul exercițiului financiar 434.330 2.417.668 1.228.440
Profit atribuibil acționarilor băncii 0 0 0
Profit alocat intereselor care nu 0 0 0
controlează
Profitul exercițiului financiar 434.330 2.417.668 1.228.440
Anexa 2. Situația financiară

2016 2015 2014

Active 15.120.523.651,00 12.332.576.054,00 10.852.865.364,00
financiare
disponibile
in vederea
vanzarii
Capital 3.732.548.832,00 3.112.504.719,00 2.695.124.901,00
Social
Cheltuieli cu 260.483.661,00 459.941.004,00 619.013.420,00
dobanzi
Cheltuieli 1.824.270.188,00 2.140.967.101,00 1.495.431.805,00
operationale
Depozite de 41.851.773.174,00 38.395.292.002,00 30.045.501.709,00
la clienti
Depozite de 247.267.709,00 388.425.355,00 133.348.131,00
la banci
Imobilizari 370.305.304,00 337.076.025,00 289.661.774,00
corporale
Imprumuturi 2.246.461.412,00 985.142.535,00 949.052.560,00
de la banci
si alte
institutii
financiare
Imprumuturi 27.209.976.347,00 25.107.527.419,00 17.517.192.050,00
si creante
Numerar si 5.293.635.327,00 5.104.871.196,00 4.225.965.978,00
echivalente
in numerar

Rezultat 999.123.050,00 2.265.129.336,00 505.046.918,00

brut
Rezultat net 1.228.440.317,00 2.417.668.446,00 434.329.895,00

Total active 51.769.601.691,00 47.342.664.814,00 35.619.511.820,00

Total 5.984.088.588,00 6.117.760.458,00 3.701.961.760,00

capitaluri
proprii
Total datorii 45.785.513.103,00 41.224.904.356,00 31.917.550.060,00

Venituri din 1.971.218.399,00 2.369.835.242,00 1.756.614.779,00

dobanzi
Venituri 509.462.702,00 457.516.060,00 408.387.499,00
nete din
comisioane
Venituri 1.710.734.738,00 1.909.894.238,00 1.137.601.359,00
nete din
dobanzi
Venituri 2.823.393.238,00 2.755.496.209,00 2.000.478.723,00
operationale
Anexa3.

2016 2015 2014

Rentabilitatea financiară
1.Rata rentabilității capitalului 20,53% 39,52% 11,73%
propriu (ROE)
-rata marjei nete a profitului 24,36% 47,19% 12,25%
-viteza de rotație a activelor totale 0,10 0,11 0,10
-levierul financiar 8,65 7,74 9,62
2. Rata rentabilității capitalului 0,02% 0,04% 0,01%
angajat
Rentabilitatea economica
1.Rata rentabilității activelor(ROA) 2,37% 5,11% 1,22%
2.Rata rentabilității 1,93% 4,78% 1,42%
economice(RRE)
3. Rata profitabilității activelor 0,002% 0,004% 0,001%
(BEP)
4. Rata rentabilității cheltuielilor 59,21% 92,95% 20,54%
(RRC)