Analiza evolutiei turismului international in Olanda

Ţările de Jos sunt o monarhie constitutionala, stat membru fondator al Benelux şi al

Uniunii Europene. Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele colocvial de Olanda, denumire
care acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de
Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleza dutch, nume derivat de la deutsch, adică
"germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în
nordul Germaniei.
Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, statul având cea
mai joasă altitudine din lume. De asemenea este una dintre ţările cele mai populate din lume.
Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este
membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale.

Hidrografie

Un aspect dominant al hidrografiei în Olanda este delta Rin-Maas. Este o deltă comună
situată în Olanda, Germania și Belgia care s-a format prin sedimentele aduse de fluviile Rin și
Maas (Meuse). Apele curgătoare mai importante care alimentează delta sunt: Rinul, Waal,
Merwede, Noord, Nieuwe Maas, Nederrijn, Lek, Gelderse IJssel, Maas, Schelde, Oude Rijn,
Vecht, Hollandse IJssel și Linge. Delta are un bazin de colectare de circa 5.700 km².

Clima

Olanda beneficiază de condiţii marine temperate cu veri răcoroase şi ierni temperate.

Clima Olandei este similara cu cea a Angliei sau Irlandei, temperaturile variază iar ploile sunt
frecvente pe tot parcursul anului. Vremea este astfel imprevizibila si călătorul trebuie să fie
prudent, pentru că în căldura verii te poate surprinde răcoarea unei ploi sau o scădere brusca de
temperatura. Cea mai friguroasa perioadă este din decembrie pâna în martie, dar este puţin
probabil să ningă. Ceaţa este foarte întâlnită, în special toamna si primăvara, iar aerul este relativ
umed. Pelerina sau umbrela sunt indicate oricând, atâta timp cât vă aflaţi în Amsterdam.

Floră și faună

Vegetația naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și
nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor
nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este
halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul pur-
puriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații.
Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar
reptilele sunt în pericol de dispariție. Unele specii de animale și plante sunt protejate de lege, iar
dintre rezervații cele mai cunoscute sunt Naardermeer din Amsterdam, Parcul Național Hoge
Veluwe și Oostvaardersplassen din South Flevoland.

Relieful

Tara este netedă, fiind în medie cu aproape 37’ deasupra nivelului mării. O foarte mare parte din
pământ este sub nivelul mării, cu încercări de recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri.
În partea de sud a ţării există câteva dealuri.

Populatie

Populatia Olandei a fost estimata in 2003 la aproximativ 16.149.000 locuitori, fapt care
plaseaza aceasta tara pe locul 58 ca numar de locuitori intre cele 193 de tari din lume. In acel an,
aproximativ 14% din populatie avea peste 65 ani, iar 19% avea sub 15 ani. Erau 98 de barbati
pentru fiecare 100 de femei. Conform Natiunilor Unite, rata anuala de crestere a populatiei intre
anii 2000-2005 era de 0.50%, iar previziunile in ceea ce priveste numarul de locuitori pentru
2015 gravitau in jurul valorii de 16.791.000. Densitatea populatiei in 2002 era de 295 locuitori pe
kilometru patrat. Peste 45% din populatie locuieste in cele mai populate trei provincii: Utrecht,
Olanda de Nord si Olanda de Sud. Biroul de Evidenta a Populatiei a estimat ca 89% din
populatie traia in arealul urban in 2001. Capitala Amsterdam, impreuna cu zona metropolitana
aferenta, avea o populatie de 1.137.000 in acel an. Zona metropolitana a Rotterdam-ului avea
1.078.000 locuitori. Alte orase mari includ: Haga (444.242), Utrecht (231.231), Eindhoven
(192.895), Groningen (168.702), Tillburg (158.846) si Haarlem (149.474). Potrivit Natiunilor
Unite, rata de crestere a populatiei urbane pentru anii 2000-2005 a fost de 0.3%

Suprafata
Are 41,543 km patrati (pe locul 135 in lume comparat cu celelate tari). Din suprafata
totala, 41,543 km patrati reprezinta suprafata de uscat si 7,650 km patrati reprezinta suprafata
de apa.
Lungime granita pe uscat: 1,027 km
Lungime granita pe apa (linie de coasta): 451 km
Tari invecinate: Belgia 450 km, Germania 577 km si in Vest Marea Nordului

Principalele atractii si destinatii turistice

Nicio vizita in Olanda nu este completa fara o trecere prin capitala tarii, Amsterdam; in
tot cazul tara lalelelor abunda in locatii care mai de care mai atragatoare. De la clasicele mori de
vant si magnificele campuri cu flori pana la centrele istorice ale oraselor, impanzite de muzee si
atractii turistice, Olanda este o destinatie care ofera extrem de multe celor care vin pana aici.
Lista de fata include 10 locuri ce trebuie obligatoriu vizitate in Olanda, care sunt in plus si usor
accesibile.
1. Amsterdam

Herengracht, Keizersgracht si Prinsengracht sunt cele trei canale principale din Amsterdam,
care formeaza un cerc in jurul orasului si unde se intampla cele mai multe evenimente din
oras. Cu peste 150 de cladiri monumentale fabuloase si la fel de multe poduri, Amsterdam le
ofera turistilor posibilitatea de a-si petrece o mare parte din timp explorand excentricitatile si
muzeele fantastice care impanzesc cei aproape 100 de kilometri de canale din oras.
2. Leiden

Pitorescul oras Leiden este un loc magnific de vizitat, pentru canalele sale pitoresti, strajuite
de copaci si impanzite de mori de vant, poduri din lemn si parcuri cu vegetatie abundenta. O
calatorie pe aceste canale la bordul unei ambarcatiuni reprezinta pentru oricine vine aici o
experienta de neuitat.
 3. Delft

De la cladirea in stil renascentist a primariei si piata Markt, pana la canalele traditionale

olandeze, arhitectura si energia sa, Delft este un oras prosper care a muncit cu ardoare sa isi
restaureze aspectul din vremurile trecute. Acest loc este o destinatie ideala pentru o excursie de o
zi sau chiar o vacanta, daca vrei sa eviti aglomeratia din Amsterdam. Printre atractiile populare
de aici se numara Prinsenhof, unde se mai pot vedea inca gaurile lasate de gloantele trase la
moartea lui William de Orange.

4. Haga

Renumita pentru expozitiile de arta contemporana de la Gemeentemuseum Den Haag si Galeria

Regala de Pictura Mauritshuis, Haga este fara indoiala unul dintre cele mai frumoase locuri de
vizitat din Olanda. Cunoscuta si sub numele de Orasul Regal de la malul marii, gratie fetelor
regale olandeze care traiesc aici, turistii care vin in Haga petrec mult timp in lunile de vara, la
malul Marii Nordului, in Scheveningen.

5. Maastricht

Cunoscut pentru piata sa dinamica, Vrijthof, orasul Maastricht din sudul Olandei este locul in
care se afla impresionanta biserica Sf. Servatius, catedrala Sf. Jan si vechile fortificatii, sau
Vestigingswerkens, atractii turistice extrem de populare. Multe festivaluri au loc in fiecare an in
Vrijthof, unde se afla si numeroase cafenele, baruri, galerii comerciale si magazine. Alte locatii
populare din Maastricht sunt Grotele St. Pietersberg si Helpoort, cea mai veche poarta a orasului
din Olanda.

6. Utrecht
Istoria medievala bogata a orasului Utrecht isi face simtita prezenta in arhitectura orasului, din
care se remarca sistemul de canale interioare creat pentru a stavili apele fluviului Rin, care
amenintau sa inunde orasul. In Utrecht se afla cea mai mare institutie de invatamant superior din
tara, Universitatea din Utrecht, dar si catedrala gotica Sf. Martin, o structura veche de 200 de ani.

7. Haarlem

Orasul Haarlem este cunoscut si sub numele de Bloemenstad, care inseamna ‘Orasul florilor’ si
aici se organizeaza parada anuala Bloemencorso. El se afla pe malul raului Spaarne si se
mandreste cu numeroasele sale structuri medievale pastrate intacte, de-a lungul timpului. Cei
care vin aici vor adora sa faca cumparaturi si sa treaca in revista arhitectura fascinanta si muzeele
din centrul orasului.

8. Groningen
Acest oras universitar este unul mic, dar se mandreste cu doua colegii, ceea ce face ca el sa fie
cel mai vizitat loc din partea de nord a Olandei, mai ales in ce priveste arta, afacerile si educatia.
Pasionatii de muzee nu vor obosi niciodata in Groningen, intrucat Muzeul Groninger este unul
dintre cele mai inovative si moderne din Olanda si tot aici exista si un muzeu de arta grafica,
unul al benzilor desenate, unul maritim si unul universitar.

9. Rotterdam

Candva un sat de pescari, Rotterdam este unul dintre cele mai moderne orase din Olanda zilelor
noastre. Foarte „prietenos” cu biciclistii, la fel ca si Amsterdam, Rotterdam se mandreste cu
cateva cartiere istorice care isi asteapta turistii sa le exploreze. Popularul Delfshaven este locul
unde pelerinii au inceput sa navigheze in anul 1620, iar festivalurile si carnavalurile organizate
aici atrag mii de vizitatori in fiecare an.

10. Gouda
Gouda este un oras tipic olandez, cu numeroase cladiri vechi si canale frumoase. E o destinatie
cautata pentru o excursie de o zi, gratie excelentelor conexiuni feroviare sau pe autostrada.
Orasul este vestit pentru branza sa, pentru stroopwafels (gofre cu sirop), lumanari si pipe din lut.

Principalele tipuri și forme de turism practicate

Olanda este un amestec imbietor de traditie, sub forma morilor de vant si a lalelelor si ritmul
rapid al vietii europene moderne, unde turistii pot practica diverse tipuri de turism, printre care :

- Turism de recreere şi agrement – este la îndemâna tuturor turiştilor proveniţi din medii sociale
diferite. În special populaţia urbană este atrasă de natură, în timp ce populaţia rurală participă
mai puţin.
- Turismul de îngrijire a sănătăţii (balnear sau curativ) – îşi are originile în timpurile antice, când
oamenii cunoşteau şi exploatau proprietăţile curative ale apelor minerale şi termale, ale curei
heliomarine, nămolurilor.
- Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparţinând
patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populaţie (elevi, studenţi, intelectuali);
atrage populaţia urbană şi rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu.
- Turism educaţional – cuprinde activităţile turistice organizate în scopuri educative, in general
pentru grupa de vârstă tânără.
- Turismul social – reflectă stratificarea socială (veniturile diferite ale populaţiei), pentru
populaţia cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor) sociale
oferă înlesniri pentru a putea fi cuprinşi în activitatea turistică.
- Turismul de tip complex – rezultă din asocierea pe acelaşi teritoriu a celorlalte tipuri. Este cel
mai realist întâlnit în practică, cuprinzând un mare număr de turişti de toate vârstele şi profesiile,
fiind practicat în special în perioada vacanţelor şi concediilor.
- Turismul pentru cumpărături (Shopping) – se practică în special în regiunile turistice renumite,
în marele oraşe cu galerii şi centre comerciale, în magazine mici renumite pentru anumite
produse.
Turismul se desfăşoară în mai multe forme, în funcţie de: aria de provenienţă a turiştilor,
distanţa, durata şederii, tipul de transport utilizat, vârsta turiştilor, modul de organizare, modul de
desfăşurare, preţul plătit, particularităţile regiunii de destinaţie, interacţiunea turiştilor cu locul de
destinaţie, numărul turiştilor, etc.

Analiza evoluției circulației turistice

1. Turism receptor
Principalii indicatori ai circulatiei turistice care vor fi analizati in acest capitol sunt : numarul de
turisti, numar zile turisti, durata medie a sejurului, coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare
si plecarea rezidentilor in strainatate.
 a) Numar de turisti : acest indicator reprezinta totalitatea turistilor sositi, cazati si inregistrati o
singura data pentru fiecare perioada de cazare neintrerupta.
b) Numar zile turisti : sau numarul de innoptari se obtine prin insumarea numarului de zile de
sedere ale fiecarui turist.
c) Durata medie a sejurului : reprezinta numarul de zile de sejur a turistilor intr-o anumita
tara/zona.
d) Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare : se obtine prin raportarea capacitatii de cazare
efectiv ocupata la un moment dat la capacitatea de cazare maxim posibila.
e) Plecarea rezidentilor in strainatate

Soldul balanței de încasări/plăți

Incasarile valutare sunt o componenta cheie in contributia directa a turismului PIB. In
2011, Olanda a realizat 14,6 milioane de euro din incasarile valutare. In 2012, incasarile valutare
au scazut cu 1,3 % si tara a atras 11.017.000 turisti internationali. Pentru 2022, se asteapta ca
numarul sosirilor de turisti internationali sa ajunga la un total de 12.949.000, realizandu-se astfel
17,1 milioane de euro si o crestere de 1.7 %.

2. Turism emitator
Exportarea vizitatorilor ( cheltuieli din strainatate ) intre anii 2014-2017
- Moneda locala ( preturi nominale ) – 15.8105 (2015) , 16.9325 (2016) , 18.715 (2017)
- Moneda locala ( preturi reale ) – 15.9326 (2015) , 16.9325 (2016) , 18.3991 (2017)
- Cresterea procentuala – 11.6511 (2015) , 6.27612 (2016) , 8.66122 (2017)
- Procentajul exporturilor – 2.83283 (2015) , 3.0161 (2016) , 3.15423 (2017)

Detalii economice
Resurse naturale: gaze naturale, petrol, turba, calcar, sare, nisip si pietris terenurilor, arabil
PIB tara: $ 709.5 miliarde (2012 estimare)
Crestere PIB: -0.5% (2012 estimare)
Structura PIB: agricultura 2.80%, industrie 24.10%, servicii 73.2% (2012 est.)
Populatie apta de munca: 7.746 milioane (2012 estimare)
Taxe si alte venituri colectate: 16.6% din PIB (2012 estimare)

Bibliografie

1. http://www.scribd.com
2. http://www. tool.wttc.org
3.http://www.wikipedia.ro