OLANDA

PREZENTARE GENERALĂ

Regatul Ţărilor de Jos

Forma de guvernământ: monarhie constitutionala

Suprafaţa: 41.526 kmp

Populaţia: 16.135.992 locuitori

Limba oficială: neerlandeză

Religie: romano-catolică (36%); protestanta reformată (20%);

Capitala: Amsterdam

Moneda: euro

Ziua reginei: 30 aprilie

Fus orar: GMT +1

Domeniu Internet: .nl, .eu (domeniul Uniunii Europene, din care Finlanda
face parte)

Prefix telefonic: 00 31

Ţările de Jos sunt o monarhie constitutionala, stat membru fondator al

Benelux şi al Uniunii Europene. Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub
numele colocvial de Olanda, denumire care acoperă însă doar o parte din
teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii
Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleza dutch, nume derivat de la deutsch,
adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate,
limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.

Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine
medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De asemenea este
una dintre ţările cele mai populate din lume. Este cunoscută pentru digurile,
morile şi lalele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră
NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale.

Pagina | 2
Pagina | 3
Aşezare şi vecini
Olanda este situată în nord-vestul Europei, în vecinătatea Marii Nordului,
Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva
colonii.

Clima
Olanda beneficiază de condiţii marine temperate cu veri răcoroase şi ierni
temperate. Clima Olandei este similara cu cea a Angliei sau Irlandei,
temperaturile variază iar ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului.
Vremea este astfel imprevizibila si călătorul trebuie să fie prudent, pentru
că în căldura verii te poate surprinde răcoarea unei ploi sau o scădere
brusca de temperatura. Cea mai friguroasa perioadă este din decembrie
pâna în martie, dar este puţin probabil să ningă. Ceaţa este foarte întâlnită,
în special toamna si primăvara, iar aerul este relativ umed. Pelerina sau
umbrela sunt indicate oricând, atâta timp cât vă aflaţi în Amsterdam.

Relieful
Tara este netedă, fiind în medie cu aproape 37’ deasupra nivelului mării. O
foarte mare parte din pământ este sub nivelul mării, cu încercări de
recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. În partea de sud a ţării
există câteva dealuri.

Turism
Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic si nenumărate atracţii
a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de artă.
Astfel, turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere că cele 12 provincii
olandeze oferă păduri întinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de viţă
de vie, superbe rezervaţii naturale si nu în ultimul rând pajişti întinse pline
de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă si mai mult: oraşe
moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante boutiquri si cafenele
îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta
istorie. Dar cultura Olandei nu se găseste numai în cele peste 1000 de
muzee, ci si pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanţi de brânză, peşte
si alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, de la cei mai
tineri până la cei mai vârstnici.
Pagina | 4
Ţara este divizată în 12 provincii. Oraşele importante sunt Amsterdam
(capitala), Assen, Zwolle, Arnhem, Eindhoven, Rotterdam.

Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se află

sediul guvernului, reşedinţa regala, precum şi cea mai mare parte a
ambasadelor.

Amsterdam
Amsterdam este un oraş frumos din Tarile de Jos cu o arhitectură
impresionantă, canale adorabile care traversează orasul, oameni prietenoşi
şi unde poţi face tot felul de cumpărături. Oraşul satisface gusturile fiecărui
călător - fie că acesta preferă cultura şi istoria, petrecerile, sau doar
farmecul relaxant al unui vechi oraş European.

Primăvara e sezonul cel mai bun al anului în care să vizitezi orasul. În aprilie
toate lalelele sunt înflorite.

Poţi face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradină de lalele a

Olandei şi cu această ocazie, poţi vizita şi alte locuri din partea de vest a
ţării.

Mulţi turişti vizitează Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai

libertină faţă de droguri, de exemplu. Este adevărat ca vinderea marijuanei
şi a hashish-ului s-a legalizat. Le poţi cumpăra în celebrele Coffee Shops.
Din nefericire, spre detrimentul celorlalţi, unii turişti profită de această
libertate şi cred ca nu vor fi luaţi la răspundere pentru faptele lor. În ultimii
ani, oraşul a depus eforturi considerabile în a împiedica asemenea abuzuri
şi de a-şi menţine în acelaşi timp atmosfera comodă şi placută. E important
să faceţi distincţia între expresiile Coffee Shop şi Café, care se traduc in
limba română prin acelaşi cuvânt: cafenea. Prima expresie denotă un loc în
care este permis sa fumezi droguri, iar a doua, un loc unde poţi servi o
ceaşcă de cafea sau un pahar de bere.

Atracţii turistice
Amsterdam este renumit pentru cartierul său călduros Wallen cu ale sale
numeroase coffee shops care comercializează în mod legal cânepă indiană
(cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se găseşte la 30 de kilometri de
oraş şi canale pe malul cărora se află case vechi. În Amsterdam poate fi
vizitat şi cartierul cu felinare roşii, care adăposteşte o serie de bordeluri.
Pagina | 5
Prin Amsterdam trec fluviile ’Amstel’ şi ’Het IJ’. Portul din Amsterdam este
legat direct cu Marea Nordului prin canalul ’Noordzeekanaal’ .

Obiective turistice
* Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deţine o
colecţie speciala de artă olandeza

*Anne Frank House - ascunzătoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank
se adăpostea pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea
Razboi Mondial

* Muzeul Houseboat - şansa de a cunoaşte istoria celebrei flote olandeze

din Evul Mediu

* Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datând

din secolul al XVII- lea

* Muzeul Stedelijka - cu o colecţie de arta moderna si o superba gradina de

sculpturi, ce se afla in spatele clădirii

* Muzeul Amstelkring - găzduieşte acum o colecţie de argintărie

bisericeasca si tablouri religioase.

* TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe pereţi si tavan, precum si scara din

marmura, formeaza fundalul muzeului.

* Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecţie arheologica a

oraşului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana.

* Muzeul Maritim Scheepvaart - deţine cea mai mare colecţie de vapoare

din lume

* Muzeul Filmului are o colecţie de mii de filme, poze, postere si scenarii de

filme olandeze si internaţionale.

* Muzeul Van Gogh - găzduieşte 200 de picturi si 550 de schite ale

celebrului pictor.

Numeroase atracţii si privelişti încântatoare fură privirile trecătorilor si

merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt:

* Oude Kerk - veche biserică înconjurată de casuţe in stil gotic renascentist

* Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar în centrul oraşului

Pagina | 6
* Artis Zoo - cea mai veche grădină zoologica din Olanda.

* Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii)

* Se organizează excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale-

Herengracht, Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht,
Bloemgracht si Leliegracht.

Haga, resedinţa Familiei Regale, un oraş de o deosebită elegantă ce oferă

turiştilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si
un binecunoscut si frecventat casino.

Rotterdam este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos.

Are 588718 locuitori în oraşul propriu-zis şi aproximativ 1.600.000 în zona
metropolitană. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor oraşe din
vestul Ţărilor de Jos într-o singură aglomerare: Randstad Holland. Este
cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase clădiri istorice.

Informaţii utile
Bacşisurile sunt apreciate in Olanda, dar nu strict necesare. Este de
aşteptat ca un chelner sau un şofer de taxi să primeasca 10% din valoarea
notei de plata.

Accesul la toalete se plăteste, chiar daca la momentul respectiv sunteţi

client al unui restaurant. Taxa variază între 20 şi 50 de centi.

In Olanda este tolerat consumul drogurilor uşoare (marijuana), care se

procură şi se consumă doar in localuri speciale (Coffee shop).

Alte detalii despre ţara lalelelor

Olanda, o tară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic si nenumărate atractii

a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de artă.
Astfel, turistii vor fi plăcut surprinsi să descopere ca cele 12 provincii
olandeze ofera păduri întinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vită
de vie, superbe rezervatii naturale si nu în ultimul rând pajisti întinse pline
de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă si mai mult: orase

Pagina | 7
moderne combinate cu sate traditionale, elegante boutiquri si cafenele
îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta
istorie. Dar cultura Olandei nu se găseste numai în cele peste 1000 de
muzee, ci si pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanti de brânză, peste
si alte produse specifice, îmbrăcati în costume traditionale, de la cei mai
tineri până la cei mai vârstnici.

Să nu uităm resedinta Familiei Regale, Haga, un oras de o deosebită

elegantă ce oferă turistilor piete colorate, statiuni atrăgătoare cu faleze
pline de viată dar si un binecunoscut si frecventat casino, Rotterdam - unul
dintre cele mai mari porturi ale Europei, cu faimosul pod Erasmus si
numeroase clădiri istorice.

Legenda lalelei
Daca te-ai uitat vreodata la vreo pictura celebra a unui mare peisagist ai fi
observat, rasarind printre miile de flori una, doua lalele. Ceea ce probabil
nu ai observat este un tablou numai de lalele. Si pe buna dreptate.

In timpul in care marii pictori au inceput sa imortalizeze natura, un singur

fir de lalele costa cat o punga de galbeni. Pictorii obisnuiau sa imparta
singura lalea pe care o aveau sau macar un tablou cu lalele pentru a putea
sa le introduca in picturile lor fara a ramane faliti.

Se spune ca, in Europa, lalelele au fost aduse din gradinile sultanului

Turciei. Pana si numele de „lalea” deriva de la numele turcesc „turban”
datorita asemanarii dintre forma acestuia si forma lalelei.

De ce costau lalelele atat de mult? Pentru ca Olanda , la 1634, devenea

incet incet Tara lalelelor „Tulipmania”. La acea vreme ducesa Olandei a dorit
sa realizeze cea mai frumoasa si mai mare gradina de lalele. Pentru ca nu
se gaseau lalele in Olanda si nici nu se inmulteau prin seminte, iar Ducesa
nu dorea sa scoata din pamant bulbul de lalea, tot mai multi bulbi au fost
adusi din Turcia. Acest lucru a dus la o crestere spectaculoasa a pretului
bulbului de lalea. Legenda spune ca familiile aceptau drept cadou de nunta
un bulb de lalea. Un singur bulb numit „Semper Augustus” era vadut pentru
2500$.
Pagina | 8
Lalele in culori multicolore au inceput sa rasara printre traditionalele lalele
rosii. Fermierii au incetat sa mai cultive legume optand pentru lanuri intregi
de lalele. Averi imense au fost create de pe urma vanzarii lalelelor, averi
care au fost pierdute o data cu scaderea brusca a pretului acesteia.

Anul 1929 a fost denumit „Martea neagra”, anul in care senatul a hotarat
ca pretul lalelei este cu mult peste nivelul pietei si l-a scazut.

S-a demonstrat ca aceste explozii de nuante se datorau unui virus.

Astazi nu se mai poate vorbi despre o lalela virus care intensifica si

amesteca nuantele lalelelor. O ingrijire atenta a dus la selectarea bulbilor
sanatosi care permit cresterea celor mai frumoase lalele in gradinile
noastre.

Toti putem sa ne cream o „tulipmania” intr-un colt al gradinii. Trebuie doar

sa alegem un loc luminos si umed. In sud, unde frigul iernii nu ajunge, se
obisnuieste sa se congeleze pentru 6 – 8 saptamani bulbii de lalele pentru
ca acestia, pusi in pamant, sa infloreasca.

Lalelele sunt considerate, in anumite culturi, a fi simbolul dragostei

perfecte. In perioada victoriana petalele de lalele erau folosite pentru a
duce mesajele de dragoste. Petalele rosii reprezentau declaratia de
dragoste, in schimb, petalele galbene spuneau ca, din pacate, dragostea
lor nu se poate consolida. Fata care primea petale multicolore stia ca exista
cineva caruia ii placeau ochii ei.

Turcii obisnuiau sa faca potiuni de dragoste din lalele. Aminteste-ti numai

ca atunci cand plantezi o lalela, nu plantezi doar o floare ci o intreaga
istorie.

Pagina | 9
Ospitalitatea olandeză
Au cucerit marea, au “promovat” laleaua si i-au daruit lumii pe Rembrant
si pe Mata Hari. Olandezii merita vizitati!!!

La prima vedere , olandezii par un popor enigmatic, plin de contradictii

aparente , pe care le elimina printr-o simpla ridicare din umeri sau deloc.
Dincolo de impolitetea si asprimea care par sa-I caracterizeze la suprafata
, olandezii sunt totusi primitori si sinceri. Direct si franc in comunicare ,
olandezii ii incurajeaza pe calatorii interesati sa descopere singuri aceasta
tara sip e locuitorii sai. Intr-adevar , face parte din caracterul olandezilor
faptul ca ii lasa pe oameni sa traga singuri concluziile .

Olandezii sunt ,de asemenea, foarte modesti , dar Olanda are o istorie lunga
si variata , iar poporul ei este mandru de ea.Putine tari se pot mandri cu o
perioada precum cea a epocii de aur din sec. al XVII-lea , cand Olanda a
dominat cultura si comertul European. De-a lungul timpului , olandezii au
dat nastere conceptelor de umanism modern, cum ar fi libertatea religiei si
libertatea presei-concepte care reprezinta idealurile societatii democratice
moderne .

Mai mult,olandezii au facut din tara lor una dintre cele mai primitoare tari
pentru straini . A proape toata lumea vorbeste engleza pe langa alte cateva
limbi.Astazi, cu o populatie imigranta numeroasa, Olanda este un creuzet
in care convietuiesc oamenii de diverse nationalitati. Cazarea – de la
campinguri la hoteluri- are o oferata de preturi variata . Berea este rece,
cafeaua este intotdeauna klaar , iar placinta cu mere este irezistibila .

Pentru calatorii dornici sa cunoasca noi oameni si doresc sa adopte diferite

stiluri de viata , acesta tara diversificata din punct de vedere cultural si
geographic reprezinta un punct de atractie potrivit . Contrastele abunda ,

Pagina | 10
de la orasele moderne precum Rotterdam si Eindhoven la cele stravechi ,
precum Haarlem si Delft, sau peisajele salbatice ale insulelor din Friesland
.

Majoritatea vizitatorilor au tendinta sa se opreasca in Amsterdam innainte

sa-si alcatuiasca un itinerariu pentru alte capitale europene . Dar asa cum
Parisul nu reprezinta tot ceea ce este frantuzesc , nici Amsterdamul nu este
tipic pentru Olanda , iar pentru a intelege mentalitatea olandeza trebuie sa
explorati si zolnele rurale,relaxante . Aveti posibiltatea sa vizitati castele
din sec. XVI, sa hoinariti prin padurile regale, sa va plimbati pe dunele
modelate de vant. La marginea marilor orase exista hoteluri cochete cu o
bucatarie excelenta , librarii anticariat , muzee de toate tipurile , si
bineinteles , splendidul cer olandez – albastru cu nori uriasi ,pufosi . Pana
si vremea variaza : asa cum spune si o vorba din popor :”Daca nu va place
vremea , asteptati doar un moment .”

Obiceiuri si curiozitati
Primul pantof din lemn provine din Olanda. In Olanda este foarte multa apa,
asa ca oamenii au avut nevoie de pantofi care sa le tina picioarele uscate
in timpul muncii in aer liber. Pantofii au fost numiti "klompen" si au fost
taiati dintr-o singura bucata de lemn. Azi, "klompen" sunt suvenirul preferat
al turistilor care viziteaza Olanda.

Olandezii au pastrat vie legenda Sfantului Nicolae. In Olanda secolului al

XVI-lea, copiii olandezi isi asezau sabotii in apropierea vetrei, in speranta
ca acestia vor fi umpluti cu bunatati.

Olandezii scriau numele Sfantului drept Sint Nikolaas, care s-a transformat
apoi in Sinterklaas si, in sfarsit, in Santa Claus, in anglicana. In anul 1822,
Clement C. Moore a compus faimosul sau poem, "A Visit From St. Nick" ("O
vizita din partea Sfantului Nicolae"), care a fost mai tarziu publicat drept
"The Night Before Christmas" ("Noaptea dinainte de Craciun"). Imaginea
actuala a lui Mos Craciun, de barbat gras, cu barba alba, imbracat in haine
rosii, se pare ca se datoreaza portretizarii pe care Moore a facut-o acestui
personaj de basm...

Pagina | 11
Paştele în Olanda
In Palm Zondag sau in Palm Sunday, copiii „scotocesc” fermele vecinilor
pentru a strange cat mai multe oua. Nu este vorba de vreun delict, ci acesta
este un fel de sport national cu ocazia sarbatorii de Paste.

In timp ce se se pregatesc pentru a-si duce la indeplinire sarcina, copiii

trebuie sa poarte un bat denumit „palmierul” de Paste sau Palmpaas. Batul
este atasat la un cerc care este impodobit cu steaguri colorate din hartie,
coji de oua, inele de zahar, portocale, struguri. Palmpaas-ul seamana destul
de bine cu sorcova romaneasca.

In regiunile estice ale Olandei, satenii obisnuiesc sa aprinda cate un foc in

aer liber pe cel mai inalt deal din imprejurimi. Si pentru ca exista o
competitie intre sate, fiecare localitate dorind sa aiba cel mai mare foc,
satenii incep sa adune lemne cu cateva saptamani inainte de Paste.

In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este

atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita
din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de paine dulce
care contine struguri si stafide.

Între film şi pictură

O veche legenda spune ca lumina olandeza ar fi unica. Pictorii i-au
descoperit calitati cu totul speciale. Fara ea, pictura olandeza ar fi aratat cu
totul altfel. Artistul german Joseph Beuys sustine ca lumina olandeza si-ar
fi pierdut stralucirea pe la mijlocul secolului XX. Daca teoria lui e adevarata,
inseamna ca asistam la sfirsitul unei mari culturi vizuale.

Filmul analizeaza in profunzime fenomenul unicitatii luminii olandeze.

Artisti, istorici de arta si oameni de stiinta dau raspunsuri. Este intr-adevar
lumina diferita in Olanda fata de alte locuri? Ce anume o face atat de
speciala? Sa-si fi pierdut intr-adevar lumina olandeza stralucirea, asa cum
sustine Beuys?

Filmul Lumina Olandei propune o experienta vizuala. Este un film care

indeamna la observatie atenta si meticuloasa, atragand privitorul intr-un
vartej de idei, teorii, culori, imagini, peisaje si multa lumina.

DUTCH LIGHT patrunde intr-un nou teritoriu prin examinarea acestui

fenomen pe cat de celebru pe atat de insesizabil. Aristi si critici de istoria
artei raspund catorva intrebari ridicate de ipoteza lui Joseph Beuys bazate

Pagina | 12
pe mitul luminii olandeze. Este de ajuns sa enumeram cateva dintre
premiile castigate de acest film pentru a va convinge ca merita vazut.

O veche legenda spune ca lumina olandeza ar fi unica. Pictorii i-au

descoperit calitati cu totul speciale. Fara ea, pictura olandeza ar fi aratat cu
totul altfel. Artistul german Joseph Beuys sustine ca lumina olandeza si-ar
fi pierdut stralucirea pe la mijlocul secolului XX. Daca teoria lui e adevarata,
inseamna ca asistam la sfirsitul unei mari culturi vizuale. Filmul analizeaza
in profunzime fenomenul unicitatii luminii olandeze. Artisti, istorici de arta
si oameni de stiinta dau raspunsuri. Este intr-adevar lumina diferita in
Olanda fata de alte locuri? Ce anume o face atat de speciala? Sa-si fi pierdut
intr-adevar lumina olandeza stralucirea, asa cum sustine Beuys?

Filmul Lumina Olandei propune o experienta vizuala. Este un film care

indeamna la observatie atenta si meticuloasa, atragand privitorul intr-un
vartej de idei, teorii, culori, imagini, peisaje si multa lumina.

DUTCH LIGHT parunde intr-un nou teritoriu prin examinarea acestui

fenonem pe cat de celebru pe atat de insesizabil. Aristi si critici de istoria
artei raspund catorva intrebari ridicate de ipoteza lui Joseph Beuys bazate
pe mitul luminii olandeze. Este de ajuns sa enumeram cateva dintre
premiile castigate de acest film pentru a va convinge ca merita vazut.

De aceea Olanda, o tară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic si nenumărate

atractii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de
artă. Astfel, turistii vor fi plăcut surprinsi să descopere ca cele 12 provincii
olandeze ofere păduri întinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vită
de vie, superbe rezervatii naturale si nu în ultimul rând pajisti întinse pline
de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă si mai mult: orase
moderne combinate cu sate traditionale, elegante boutiquri si cafenele
îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta
istorie. Dar cultura Olandei nu se găseste numai în cele peste 1000 de
muzee, ci si pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanti de brânză, peste
si alte produse specifice, îmbrăcati în costume traditionale, de la cei mai
tineri până la cei mai vârstnici. Să nu uităm resedinta Familiei Regale, Haga,
un oras de o deosebită elegantă ce oferă turistilor piete colorate, statiuni
atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si un binecunoscut si frecventat
casino, Rotterdam - unul dintre cele mai mari porturi ale Europei, cu
faimosul pod Erasmus si numeroase clădiri istorice.
Pagina | 13
Pagina | 14
100 de minute olandeze
Arta video din Olanda

Este remarcabil modul în care artistii video olandezi reflecteaza asupra

problemelor recente ale societatii lor într-o manier\ subtil\ [i diferentiata.

Artistii lucreaza cu necunoscutul si nesiguranta unei societati pluraliste. În

afara acestora descoperim o perspectiva diferentiata asupra unor aspecte
ce tin de singularitate si identitate – putem admite ca aceste aspecte tin de
o societate care este orice altceva, dar nu comuna.

Conditiile în care aceste productii au fost realizate trimit la o implicare

socio-politica, diferita de „arta politica” prin faptul ca artistii admit ca arta
nu este acelasi lucru cu politica, ca ea nu poate functiona ca politica si ca
nu este substitutul politicii.

De cele mai multe ori, acest sentiment puternic poate fi simtit abia la a
doua vizionare. Este vorba de acest caracter criptic al olandezului, sau mai
bine zis de acest progres special (pentru ca este asemenea termenului
olandez - în transformare) care se reflecta si cu care se opereaza în
productiile video selectate in 100 DE MINUTE OLANDEZ

Circulaţia pe drumurile publice

Permisul de conducere romanesc model nou (plastificat) este valabil si pe
teritoriul olandez. Folosirea centurii de siguranta pentru locurile din fata
este obligatorie.

Viteza de circulatie pe drumurile publice este marcata, de regula, prin

indicatoare. In lipsa acestora functioneaza urmatoarele reglementari
generale: 50 km/h in localitati, 80 km/h in afara localitatilor, 100-120 km/h
pe autostrazi, dupa cum este specificat. Exista si portiuni cu restrictii,
marcate corespunzator.

Amenzile care se percep in prezent pentru depasiri de viteza variaza. De

regula, pentru depasirea cu 20km/h a vitezei permise amenda este de 40
Euro.

Orice autoturism strain care circula in Olanda trebuie sa aiba "Cartea

verde". Pentru circulatia pe autostrazi nu se percep taxe. Singura exceptie
este tunelul Dordse Kil din regiunea Biesbosch.

Pagina | 15
In caz de accident, este interzisa mutarea vehiculului pana la sosirea politiei
la fata locului, care constata faptele si intocmeste un proces verbal. Acest
document este esential pentru stabilirea vinovatiei si se impune obtinerea
unei copii din partea celui vatamat, in special daca este turist strain.

Circulatia cu farurile aprinse pe timpul zilei este recomandata, insa nu

obligatorie.

In Olanda toate spatiile de parcare sunt amenajate si marcate

corespunzator. Majoritatea sunt cu plata, iar acest lucru este afisat la loc
vizibil. Amenda pentru parcarea neregulamentara este de 40 Euro, insa
cuantumul poate creste daca se constata alte nereguli. Agentul constatator
poate fi un politist sau un functionar al primariei locale. In plus, se aplica
masura blocarii la roata a autoturismului, caz in care amenzile sunt mai
mari. Se recomanda solicitarea eliberarii de chitante pentru sumele platite.
Pentru parcarile cu plata se utilizeaza vignete speciale, procurate de la
primarii si folosite indeobste de catre autohtoni. Parcarea in zonele
comerciale sau de interes turistic este fara exceptie cu plata, o ora de
parcare constand pana la 3 euro (in Amsterdam). Tichetele obtinute de la
parcomaturi trebuie lasate pe bordul masinii, la loc vizibil.

Este interzisa folosirea telefoanelor mobile in timpul condusului, sub

sanctiunea confiscarii aparatului si a unei amenzi de minimum 138 Euro.

Se recomanda sa se acorde o atentie deosebita biciclistilor, care au o

pondere foarte insemnata in traficul rutier, in orase existand piste speciale
pentru acestia.

Recomandări
Din punctul de vedere al criminalitatii, Amsterdamul prezinta cele mai mari
riscuri, cu formele clasice de delicventa (furtul de bani, documente din
posete, buzunare, din autoturisme). Astfel de furturi se produc in special in
zonele aglomerate, cum ar fi garile, aeroporturile si metroul si in sezoanele
turistice.

In situatii de furturi sau pierderi de documente, cetatenii romani trebuie sa

informeze autoritatile locale de politie si apoi sa se adreseze ambasadei
Romaniei, in vederea eliberarii unor noi documente de identitate si calatorie
(Olanda recunoaste titlurile de calatorie emise de Ambasada Romaniei la
Haga).

Pagina | 16
In Olanda, telefoanele publice pot fi utilizate cu monede, cartele telefonice
si carti de debit.

Olanda are o politica deosebit de dura impotriva imigratiei ilegale si a

muncii "la negru". Cetatenii romani gasiti de politie in una dintre aceste
situatii sunt retinuti si expulzati in baza Acordului de readmisie, impotriva
acestora urmand sa fie aplicate, suplimentar, de autoritatile romane,
masura interzicerii detinerii unui pasaport pe o perioada de pana la 5 ani.
Informatii in limba engleza privind conditiile in care se poate obtine un
permis de sedere pot fi obtinute la adresa internet .

Diferenţe şi strategii de abordare

Intre olandeza si engleza. Traditiile maritime ale celor doua tari ii fac sa
impartaseasca internationalismul timpuriu, epocile pasionante ale explorarii
si activitatilor antreprenoriale si imperiile uriase, dezorganizate, in care
durabilitatea, deprinderile administrative si toleranta religioasa erau
trasaturi notabile. Olandezii si englezii raman fideli monarhiei si
conservatorismului elementar, insa le atenueaza printr-o guvernare
parlamentara democratica, o pasiune pentru dezbateri si un
autodeterminism activ, practicat in tacere. Pasiunea pentru case, gradini si
flori este aceeasi in ambele tari.

In afaceri, olandezii si englezii se aseamana in ceea ce priveste

imbracamintea, discutiile de tatonare, orientarea spre profit si
pragmatismul. Excesul de protocol nu este agreat, mancarea nu ocupa un
loc central in nici una dintre cele doua culturi (nici un pranz nu dureaza trei
ore), iar competitia interna, desi acerba, nu trebuie sa se manifeste pe fata.

Cultura, Valorile

Paradoxurile economice si geografice ale Olandei se regasesc in detaliu in

aceste valori:

Concepte, Stilul de conducere si statutul

Piramida ierarhica in firmele olandeze este in mod hotarat plata: managerii

stau alaturi de alti directori, iar deciziile se iau in urma unor indelungi
consultari, pe baza de consens. Ca si in Japonia, este evitata in mod
Pagina | 17
sarguincios tirania majoritatii, cautandu-se in general unanimitatea
deciziilor. Indivizii isi pot mentine propriile opinii si nu pot fi constransi, insa
se pot face presiuni mari asupra oponentilor solitari care insista.

Factorii culturali ai comunicarii

Modele de comunicare si utilizarea limbii

Tipul de ascultatori

Olandezii sunt ascultatori prudenti, sceptici, care prefera dialogul direct

oricarei forme de prelegere.

Comportamentul la intalniri si negocieri

Intalnirile se bazeaza pe informatii faptice, iar manifestarile afective sau

entuziaste nu sunt, in general, agreate. Obiectivele generale sunt ajutorul
reciproc si conditionarea. Confruntarile sunt rare si contraindicate.

Cum sa te intelegi cu olandezii

Documenteaza-te cu privire la istoria lor, rolul lor in primele colonizari si

realizarile olandezilor.

Felicita-i pentru impresionantele talente lingvistice si strecoara-le cateva

cuvinte in olandeza din cand in cand.

Arata-le ca esti punctual, cinstit, demn de incredere, rational si egalitarist.

Adu fapte in sprijinul vorbelor tale.

Axeaza-te pe profitul reciproc.

Fii pregatit pentru dezbateri lungi.

Asteapta-te la si practica agilitatea verbala.

Negociaza la sange, dar respecta-ti promisiunile.

Furnizeaza-le informatii, fii informat si bine pregatit.

Inainte de a trece la discutarea afacerilor, antreneaza-i in discutii marunte.

Programeaza-ti intalnirile din timp.

Fii intotdeauna indraznet si ferm, insa nu agresiv.

Pagina | 18
Poti sa-i contrazici si sa te arati sceptic fara a-i jigni.

Retine ca ideile sunt obiective si independente de persoana care le exprima.

O data ce a fost luata o decizie treci rapid la punerea ei in practica.

Respecta ordinea de zi.

Poti sa te opui in continuare, chiar daca nu obtii majoritatea.

Iti poti apara sfera ta de responsabilitate.

Nu fi pretentios, olandezilor nu le plac grandomanii.

Nu umbla cu ocolisuri, olandezii nu stiu sa tina un secret.

Evita apropierea fizica exagerata zona de confort se afla la aproximativ un

metru.

Nu intarzia la intalniri si nu irosi timpul.

Nu exagera cu manifestarile deschise de prietenie (in stil american) la

inceput.

Olandezii considera acest lucru deplasat.

Nu negocia prea mult ,ei sunt interesati mai mult de calitate si fiabilitate.

Nu face concesii rapide cand intampini opozitie. Olandezii respecta

fermitatea.

Nu grabi negocierile.

Nu face presiuni si nu folosi tacticile comertului agresiv.

Nu vorbi despre religie (in aceasta privinta olandezii sunt scindati).

Nu te amesteca in problemele lor familiale.

Mergi in vizita la olandezi cu un buchet de flori.

Nu fi ironic sau sarcastic, desi umorul este popular in Olanda.

Nu uita ca ei stiu probabil mult mai multe despre tine decat stii tu despre
ei.

Pagina | 19
De ce să începem o afacere în Olanda?

Stiam ca Amsterdamul este inima creativa a Europei, insa asta poate fi

interpretata si ca o informatie buna, dar si rea. Buna, pentru ca, daca
reusesti sa faci publicitate aici, atunci vei reusi sa faci oriunde in lume.

Olanda ia crema investitiilor straine in Romania

Capitalul mediu investit de o companie olandeza - 810.000 euro/companie

CEI MAI MULTI investitori straini din Romania sunt olandezi, potrivit
ultimelor date ale Oficiului National al Registrului Comertului. Oamenii de
afaceri olandezi au investit in tara noastra peste 3,1 miliarde de euro, prin
cele peste 2.800 de companii infiintate. ING, Heineken, Den Braven, TNT,
A&D PHARMA, ABN AMRO, sunt doar cateva dintre principalele companii
care au investit sume de ordinul zecilor de milioane de euro in Romania.

Pentru investitorii batavi, tara noastra a devenit si mai atractiva in ultima

perioada, avand in vedere ca in curand se va da startul sistemului de pensii
private - un business cu profituri uriase pe termen lung si in care olandezii
au deja experienta.

De altfel, olandezii asteapta de la piata pensiilor private "un adevarat big-

bang", dupa cum spun chiar investitorii. Un big-bang pentru care lupta va
fi acerba, la linia de start prezentandu-se companii "grele" din domeniu,
ultimul intrat fiind tot o companie din Olanda - Aegon.

In afara asigurarilor, Olanda a fost unul dintre cei mai seriosi investitori in
sistemul bancar (cele mai cunoscute fiind ING si ABN AMRO), in cel hotelier
(Golden Tulip), agricultura, productie lactate, telecom s.a.

De asemenea, de curand a intrat in Romania si grupul Spar, fondat in

Olanda, in 1932, de Adriaan van Well, sub forma unei banale retele de
magazine alimentare care opera sub numele "De Spar". Conceptul a inceput
sa se extinda si in afara granitelor Olandei la sfarsitul anilor '40. Trei ani
mai tarziu, a aparut Spar International, al carui rol era sa coordoneze
schimbul de cunostinte intre tarile in care operau deja magazinele Spar.

Pagina | 20
Spar opereaza patru tipuri de magazine: supermarket Spar (supermarket
de proximitate, cu suprafata cuprinsa intre 200 - 1.000 mp); Eurospar
(supermarket pentru cumparaturi saptamanale, cu suprafata cuprinsa intre
1.000 si 3.000 mp); Interspar (hypermarket); Spar Express (magazine de
tip convenience, cu o suprafata de 100 - 200 mp).

Tot printre sectoarele favorite in care olandezii deruleaza investitii puternice

se afla si cel al investitiilor imobiliare. Reprezentantii companiei Bouwfunds,
divizia de real estate a bancii olandeze Rabo Bank, au declarat ca
intentioneaza sa deschida un birou in tara noastra in cursul acestui an,
deoarece este o piata in continua expansiune. Reprezentantii com?paniei s-
au declarat interesati de investitii in proiecte rezidentiale, care sa livreze
pe piata circa 3.000-4.000 de locuinte.

In plus, Olanda a cumparat deja drepturile pentru mai multe megatone

echivalent de gaze, in urma procesului de tranzactionare a drepturilor de
emisie de poluare.

Pentru amatorii de statistici, adaugam faptul ca olandezii investesc un

capital mediu de 810.000 de euro/companie in Romania, fata de companiile
austriece, care investesc 550.000 de euro, de cele franceze, care aduc
capital in valoare de 300.000 de euro la o firma, de germani, care
finanteaza propriile companii cu o medie de 85.000 de euro/an, sau de
italieni, cu doar 42.000 de euro/companie.

Pagina | 21
Suveniruri tipic olandeze: candele facute la Hunedoara
Daca spune cineva ca in comuna Romos din judetul Hunedoara vin
investitori straini care-si deschid tot felul de afaceri, ai impresia ca
glumeste. Ce sa caute strainii tocmai la Romos? ai, mai ales, de ce si-ar
deschide cineva o firma de productie acolo?

Raspunsul vine insa cu usurinta si e acelasi ca in mai toate zonele rurale

unde se instaleaza strainii: forta de munca ieftina si buna. De putin timp,
un olandez fabrica la Romos obiecte decorative din piatra moale, pe care
apoi le vinde drept suveniruri in Tara Lalelelor.

Locuitorii comunei Romos, de langa Orastie, nu-s deloc bogati.

Dezindustrializarea treptata a judetului a facut ca multi dintre romoseni sa
ramana fara loc de munca.

Dupa estimarile primariei, rata somajului in comuna trece de 40%. Prin

urmare, numai venirea unor investitori in zona poate oferi sansa unor locuri
de munca pentru niste oameni care acum traiesc mai mult din agricultura.

"Daca vin la noi in comuna o data, este suficient. Pentru ca se vor mai
intoarce. Satenii sunt asa de ospitalieri, ca strainii sunt de-a dreptul
incantati. Dupa ce-si deschid firme, ei fac tot felul de donatii pentru
comunitate.

Astfel, au adus calculatoare pentru elevii din scolile din Romos, biciclete
pentru sateni, sa aiba cu ce se deplasa, ba au dat bani si pentru o biserica",
spune Mircea Patranjan, primarul comunei Romos.

Pagina | 22
Olandezul de la Romos
Johann Nicolaus Aarts a venit la Romos tocmai din orasul Valkenburg din
Olanda. Nu are nici neamuri si, pana de curand, nici prieteni nu a avut aici.
Dar a avut curajul sa-si deschida o mica afacere care, se pare, merge ca
pe roate. Pentru ca vine dintr-o zona turistica a Olandei, ce s-a gandit omul?

Sa produca la Romos suveniruri din piatra destinate turistilor care viziteaza

tara polderelor. Turisti care nu vor sti niciodata ca in obiectele luate drept
dovezi ale indemanarii mestesugarilor olandezi - sau poate drept curiozitati
un pic kitsch - se ascunde munca unor romani care n-au vazut niciodata
?arile de Jos.

"Piatra se aduce din Olanda. Cei de acolo ii spun . Cica la noi nu se gaseste
asa ceva. Aduc bucati mari, iar aici, la atelierul din Romos, se taie in bucati
mai mici. Piatra se lucreaza foarte usor. Primim modelele din Olanda, de la
patron, dupa care realizam obiectele", spune Maria Ilie (medalion), cea care
se ocupa, impreuna cu sotul ei, de afacerea olandezului la Romos.

Spuma de mare este o varietate alba si usoara a magneziei - un mineral

destul de raspandit, exploatat in Grecia, Crimeea si Asia Mica.

Arici, elefanti, broaste, cani...

"Facem sabloane pentru fiecare model in parte. Din bucatile mai mari de
piatra se confectioneaza candele, iar din cele mai mici, diferite animale. In
fiecare luna trimitem sute de asemenea obiecte in Olanda", explica Maria
Ilie.

Daniel Maniut, un tanar de 24 de ani care ciopleste piatra la firma

olandezului, Atirom, povesteste cum procedeaza. "Ca sa confectionez din
aceasta piatra un animal, de exemplu, imi ia aproximativ un sfert de ora.
Nu este o operatie grea, ba dimpotriva. Am in fata mea modelul pe hartie.
Dupa ce am decupat piatra dupa sablon, cu pila cioplesc pana ajung la
produsul finit".

Pagina | 23
"Imi place ce fac - de mic desenam, iar cand s-a construit o biserica in
Romos, am cioplit din piatra un chip de om si asa am ajuns sa fiu angajat
aici, la atelierul olandezului. Parca fac meseria aceasta dintotdeauna. Am
ajuns sa confectionez peste 50 de piese pe zi. Avem comenzi pentru
candele, care sunt de dimensiuni mai mari. Apoi, facem elefanti, broaste,
caini, ursi, pasari, arici si multe altele.

Nici o piesa nu este identica alteia, pentru ca lucram manual. Nu avem

matrite. Piatra este asa de moale, ca e o adevarata placere sa o lucrezi",
zice Maniut.

Adam si Eva pe comanda speciala

Dupa ce piesa a fost cioplita, cu ajutorul unui compresor cu aer, se elimina

praful de pe model. Obiectul este apoi inmuiat intr-o solutie de apa cu
aracet. La 10 litri de apa se adauga aproximativ 300 de grame de aracet.
Ultima etapa este uscarea, care se face pur si simplu la soare.

Angajatii firmei spun ca piatra se lucreaza extrem de usor si toata munca

este o adevarata placere.Pana acum au luat drumul Olandei cateva sute de
candele si tot atatea animale din piatra moale. Pretul produselor variaza
intre 10-15 marci germane.

In aceasta luna, la atelierul de la Romos au fost fabricati peste 500 de arici

din spuma de mare. Pasarile sunt si ele foarte solicitate in Olanda. Cererea
este de cateva sute de animale in fiecare luna, afacerea fiind doar la
inceput.

Puse una langa alta, se observa ca obiectele nu sunt identice, mesterul

lasand frau liber imaginatiei pentru fiecare piesa. In plus, mai sunt
accesoriile: pe candele mai vin montate niste piese metalice colorate. Sau
alte obiecte: se mai confectioneaza aici cizme, in care se lipesc flori
artificiale. A fost si o comanda speciala pentru niste statuete care sa-i
reprezinte pe Adam si Eva.

"Romanii nu cumpara asa ceva"

Patronul firmei, Johann Nicolaus Aarts, duce piesele in Olanda, in orasul

Valkenburg. "Este o zona turistica a tarii, asa ca obiectele fabricate la
Romos se vand foarte bine ca suveniruri. Mana de lucru este mult mai

Pagina | 24
ieftina aici in Romania, iar cheltuielile cu productia sunt mult mai scazute
decat daca obiectele ar fi fabricate in Olanda", spune Constantin Ilie,
managerul societatii Atirom.

"Toata marfa este vanduta peste hotare, nici o bucata nu se vinde in

Romania. Romanii nu cumpara asa ceva - nu sunt interesati de asemenea
obiecte", precizeaza Ilie, care adauga, cu satisfactie, ca olandezul va incepe
inca o afacere in comuna, cu confectii metalice.

Parcul Lalelelor

Undeva, pe la jumatatea distantei dintre Amsterdam si Haga, intr-un orasel

mic numit Lisse, se afla Keukenhof, cea mai mare si frumoasa expozitie de
flori din lume.

Bineinteles, cea mai colorata si diversificata floare expusa la Keukenhof

este laleaua, unul din cliseele care, alaturi de sabotii de lemn si de morile
de vant, ar spune totul despre Olanda. Insa laleaua a fost adusa din Turcia
prin secolul 16, si doar prin simtul de negustori si prin pasiunea pentru flori
a olandezilor a devenit unul din simbolurile si produsele lor cel mai bine
exportate.

Keukenhof s-a deschis la jumatatea secolului 20, atragand anual in jur de

800000-900000 de vizitatori, si asta numai in doua luni (in 2006, expozitia
a fost deschisa intre 23 martie – 21 mai, intre orele 8 si 19.30). Si nu cred
ca se mai uita cineva la pret (12,50 euro/adult, 5,50 euro/copil) cand stie

Pagina | 25
ca urmeaza sa vada cam 7 milioane de bulbi infloriti, divers colorati si
asortati.

Vizita la Keukenhof poate deveni o plimbare de vis printr-un parc inflorit,

insorit, plin de terase si restaurante pentru toate gusturile. Daca vrei, poti
sa participi contra cost si la unul din atelierele de lucru organizate in incinta
parcului, avand astfel ocazia de a-ti dezvolta simtul artistic si de a invata
ceva despre aranjamentele florale.

Aleile late si aerisite, iazurile pline de pesti colorati, arcadele infrunzite si

serele pline de flori exotice (expozitii temporare) nu fac decat sa sporeasca
farmecul milioanelor de lalele aflate la ele acasa.

Pagina | 26
Culorile sunt cautate pentru a impresiona, mirosul poate parea artificial,
insa vazul este rege. Satula de griul blocurilor si al drumurilor de pe la noi,
retina mea a inviat in acea zi de mai, putand percepe sute de nuante si de
forme diferite in acelasi timp.

Si dupa ce te plimbi ore in sir pe aleile imbuibate de lalele si mananci

capsuni cu inghetata de la chioscurile ambulante, simti nevoia sa te asezi
la o masa in fata peticului tau de pamant preferat si sa ceri o placinta cu
Pagina | 27
mere si scortisoara si un suc natural de portocale (sau pentru cine vrea sa
se simta mai olandez o Grolsch) pe care sa le savurezi incet, inca ametit
de atata culoare.

Asa mi-am petrecut o duminica calma batand aleile din Keukenhof si asta
va doresc si voua cand aveti drum prin Olanda si nu vreti sa vedeti doar
Amsterdam si Red Light District. Iar daca vreti si un suvenir, nu va
cumparati vreo lalea de lemn sau pungute cu bulbi vechi de vreo 2 ani din
Schiphol, ci opriti-va in drumul vostru spre Amsterdam sau Haga la
vanzatorii de pe margine si va garantez ca bulbul chiar va deveni lalea.

Pagina | 28
Pagina | 29
Pagina | 30
Pagina | 31
Europa (google earth)

Olanda (google earth)

Pagina | 32
Amsterdam (google earth)

Pagina | 33
Pagina | 34
Simboluri ale Olandei, morile de vânt şi lalelele

Pagina | 35
Pagina | 36
Bibliografie:
1. OLANDA. Ghid turistic

2. Geografie. Cultură generală pentru elevi- Autor: Manuela Popescu

3. Prizonierii geografiei-Autor: Tim Marshall

4. Reportaj : Romania, te iubesc!

Pagina | 37