1.

Olanda prezentare generala

1.1 Poziție geografică, istorie, apartenența la organizații internaționale.
Așezarea eografică a Olandei (Nederland în olandeză) este partea europeană a
Regatului Olandei(care mai include şi câteva colonii), o monarhie constituţională.
Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgia şi
Germaniei. Olanda este o ţara cu altitudine medie, fiind cea mai joasă din lume (un
sfert din teritoriul său se află sub nivelul mării). Deasemenea este una dintre ţările
cu o densitate a populaţiei dintre cele mai ridicate din lume. Este cunoscută pentru
digurile, morile, brânzeturile şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan
social. Olanda este membră a NATO şi UE. Ţara este cunoscută şi după provinciile
sale majore, Olanda de Nord şi Olandele de Sud. Olanda are două capitale:
Amsterdam şi Haga. Amsterdam este capitala oficială (după constituţie). La Haga
se află sediul guvernului, reşedinţa reginei şi cea mai mare parte din ambasade.
Haga ar putea fi numita capitala administrativă. Aici se află sediile multor institutii
internaţionale legate de justiţie: Curţi Internaţonale, Tribunale, Europol, Eurojust.
E un oraş puţin cam umed şi gri când plouă, însă e cu siguranţă sofisticat şi
pitoresc, cu combinaţia lui medievală, canale şi turnuri de sticlă.
Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic şi nenumărate atracţii a fost de-
a lungul timpului subiectul multor picturi şi alte opere de artă. Astfel, turiştii vor fi
plăcut surprinşi să descopere că cele 12 provincii olandeze oferă păduri întinse şi
bogate, dealuri ondulate cu podgorii de viţă de vie, superbe rezervaţii naturale şi nu
în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda
înseamnă şi mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante
boutiquri şi cafenele îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar şi în
fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se găseşte numai în cele peste 1000 de
muzee, ci şi pe stradă, unde veţi găsi vânzători ambulanţi de brânză, peşte şi alte
produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, de la cei mai tineri până la cei
mai vârstnici. Să nu uităm reşedinţa Familiei Regale, Haga, un oraş de o deosebită
eleganţă ce oferă turiştilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de
viaţă dar şi un binecunoscut şi frecventat casino, Rotterdam - unul dintre cele mai
mari porturi ale Europei, cu faimosul pod Erasmus şi numeroase clădiri istorice.
 Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mulţi numesc Olanda
„Netherlands”, dar nu este acelaşi lucru. Olanda este doar o mică parte din
Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina şi Virginia. Există două Olande: „Olanda
de Nord” (capitala este Haarlem) şi „Olanda de Sud” (capitala este Haga). Olanda
a fost aproape dintotdeauna un stat independent. Motivele principale ale războiului
din cadrul Netherlands-ului au fost diferenţele de religie, disputele privind taxele şi
faptul că unele oraşe au dorit să devină independente. În cele din urmă partea
sudică a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupată de forţe străine până în
1830. Această zonă este numită în prezent Belgia. Partea de nord a lupta şi a
câştigat, formând în prezent Regatul ţărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen,
Friesland, Gelderland, Zeenland şi Utrecht). În concluzie, Olanda şi-a obţinut
independenţa cu mult timp înainte, iar numirea Ţărilor de Jos „Olanda”, e cum ar fi
să numim Marea Britanie „Scoţia” sau „Wales”. Regatul ţărilor de Jos a fost
format în 1815. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Deşi Regatul ţărilor
de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie
germană în cel de-al II lea Război Mondial. Netherlands este un mare exportator de
produse agricole, precum şi unul din fondatorii NATO. Steagul Olandei a fost
recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii portocaliu, au fost
culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai târziu, la
jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare
oficială – deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi
avea tendinţa să devină, în timp, roşu. Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului
Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale
Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa
faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în
secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi
dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur. După ce a fost integrată în
Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi
Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi
luxemburghezii. În primul razboi mondial, Olanda rămâne neutră, în cel de-al
doilea este ocupată de trupe germane (1940 – 45). Din 1974, Olanda formează cu
Belgia şi Luxemburg uniunea vamală şi economică Benelux, devine membru
fondator al NATO (1949) şi al UE (1957). În 1949, Olanda recunoaşte
independenţa principalei sale colonii, Indonezia, iar în 1975 a Suriname-ului. În
perioada postbelică, la conducerea Olandei s-au aflat, în exclusivitate, guverne de
coaliţie. În alegerile legislative (6.5.1998), P. Muncii al lui Wim Kok (prim -
ministru din 1994) obţine 28% din sufragii, devenind astfel cea mai puternică
formatiune politică din Parlament. În urma alegerilor din 15.5.2002, P. Creştin –
Democrat devine prima formaţiune a noului Parlament. După Austria, Italia,
Portugalia şi Danemarca, Olanda devine al cincilea stat al UE condus de un guvern
de dreapta, care se coalizează cu un guvern populist sau extremist. La nici opt luni
după alegeri, olandezii sunt din nou chemaţi la vot în ianuarie 2003 într-un scrutin
anticipat în urma destrămării coaliţiei de la putere. Noul scrutin reconfirmă
Partidul Creştin-Democrat ca principala forţă politică şi pe premierul Jan Peter
Balkenende în funcţie. Partidul Social Democrat în opoziţie , iar Partidul Liberal
devine a treia. Olanda este una dintre cele mai permisive ţări din lume, a legalizat
prostituţia, căsătoriile între parteneri de acelaşi sex precum şi euthanasia (2002),
din martie 2003 farmaciile din Olanda au dreptul să vândă oficial, pe reţetă
marijuana. Olanda a trimis 1300 de militari în misiuni necombatante în Irak. Stat
cu o economie industria agrară puternic dezvoltată, Olanda este lipsită de resurse
de subsol, cu excepţia hidrocarburilor (gaze naturale – locul 5 pe glob). Ind
prelucrătoare diversificată şi cu un înalt nivel tehnologic, antrenează aproape ¼ din
pop. activă, contribuie în aceeaşi proporţie la PIB şi este caracterizată prin rolul
important al companiilor transnaţionale Philips, Sell şi Unilever. Se disting
concentrări ind. Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oţel, prelucrarea prod.
Tropicale), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică, avioane),
Eindhoven – Nijmegen (textile, prod. Alimentare, construcţii de maşini). În
antichitate Olanda era locuită de bavari şi frizi, care au fost cuceriţi de romani. În
epoca migraţiilor trece sub stăpânirea francilor. Din secolul IX, teritoriul face parte
din Lotharingia. Sub ducii Burgundiei (sec. XV), teritoriul este unificat sub
denumirea de Ţările de Jos, ce trece apoi sub dominaţie habsburgică (1477) şi a
Spaniei (1555).
• Nume: Regatul Ţărilor de Jos
• Poziţionare: Ţările de Jos sunt situate pe câmpia Europei de Nord la graniţă
cu Marea Nordului, între Belgia şi Germania şi acoperă o suprafaţă de 41.526 km²,
din care 33.881 km² este pământ şi 7645 km² este apă.
• Suprafaţa: 41562 km2 • Aşezare geografică: intre 50°45" - 53°30" latitudine
nordică şi intre 3°20" - 7°10" longitudine estică •
 Populaţia: 15.239.000 locuitori
• Densitatea populaţiei: 449 locuitori/km2
• Capitala şi oraşul cel mai mare: Amsterdam (1.091.000 locuitori)
• Reşedinţa guvernamentală: Haga ("s Gravenhage, 694 000 locuitori) • Ora
ţării: GMT+1 4 • Prefixul telefonic internaţional: 00 31
• Alte oraşe mari: Rotterdam, Utrecht, Einhoven, Groningen, Maastricht • Linie
de coastă: 451 km
• Climat: ierni şi veri moderate.
• Teren: câmp, dealuri mici în sudul ţării şi multe lacuri în nordul ţării. Insule în
sudvestul şi nordul ţării.
• Extremele altitudinii: - cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71
m - cel mai înalt punct: Vaalseberg, 321 m.
• Râuri importante: Rin, IJssel, Meusa, Waal,Lek
• Populaţie: 16.299.000
• Religie: Romano - Catolica 31%, Olandeza Reformata 13%, Calvinista 7%,
Musulmana 5,5%.
• Limba oficială: Olandeza (oficiala), Friziana
• Monedă: Euro • Forma de guvernământ: Monarhie constituţională
• Parlament bicameral (Statele Generale), compus din Camera Reprezentanţilor
(Tweede Kamer) şi Senat (Eerste Kamer). Cei 150 de membri ai Camerei
Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot direct o dată la 4 ani, iar cei 75 de membri ai
Senatului sunt aleşi prin vot indirect de către membrii celor 12 Consilii
Provinciale.
• Şeful statului: Regina Beatrix • Simboluri naţionale: imnul de stat
WILLEMUS VAN NASSOUWE (William de Nassau) a fost scris între 1568 şi
1572, în onoarea lui William cel tăcut (de Nassau), în timpul revoltei împotriva
spaniolilor, în „Războiul de 8 ani”. Autorul este probabil Philips van Marnix. În
anul 1932, a devenit imn naţional. Steagul: oficializat în anul 1937 prin decret
regal:, „roşu, alb şi albastru”. Deviza: neerlandeză: “Ik zal handhaven”; franceza:
„Je Maintiendrai” , engleza "I Shall Uphold"). Această deviză a fost folosită de toţi
membrii conducători ai familiei Nassau, începând cu anul 1530. Ziua natională: 30
aprilie, aniversarea zilei de naştere a reginei, „Koninginnedag”.
Structura administrativă în Olanda este trasată de principiul unitar
descentralizat. Autorităţile publice sunt organizate pe trei nivele, administraţia de
stat, aceea a provinciilor şi cea a municipalităţilor. Administraţia de stat este
condusă de guvern, care este format din rege şi miniştri. În Consiliul de Miniştri, la
care iau parte toţi miniştrii şi care este prezidat de primul -. Ministru, se aplică
principiul responsabilităţii colective. Fiecare ministru răspunde în faţa
Parlamentului pentru portofoliul său. Şi administraţia provincială are un „comisar
regal”, căruia i se poate desemna prin statut responsabilitatea de a întări directivele
emise de guvern. Deşi autorităţile provinciale şi municipale sunt subiect al
supravegherii statului, ele se bucură de o mare libertate. Noile responsabilităţi
pentru administraţie sunt introduse în majoritatea cazurilor la nivel local. În aceste
limite, municipalitatea îndeplineşte rolul unui „laborator pentru administraţie” şi
aduc astfel o combinaţie considerabilă la dezvoltarea dreptului administrativ1 . Pe
lângă autorităţile locale, mai există şi corporaţiile profesionale, a căror jurisdicţie
este limitată la un areal bine delimitat. Din punct de vedere organizatoric, ele sunt
la acelaşi nivel cu municipalităţile provinciale şi de stat. Regatul Ţărilor de Jos este
compus din douăsprezece provincii: Provincie Capitala Frizia Leeuwarden
Groningen Groningen Drenthe Assen Overijssel Zwolle Flevoland Lelystad
Gelderland Arnhem Utrecht Utrecht Olanda de Nord Haarlem Olanda de Sud Haga
Zeelanda Middelburg Brabantul de Nord Hertogenbosch Limburg Maastricht
Oraşe din Olanda. Amsterdam (capitala) Apeldoorn Arnhem Bilthoven Boekelo
Cadzand Delft Eindhoven Groningen Haarlem Haga Leiden Maastricht Rotterdam
Utrecht Wageningen Tabloul politico – administrativ 1 Sursa: http://europa.eu.int 7
Olanda este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a
fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815) După 1980,
Olanda este reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic,
regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor
parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva
luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină. Parlamentul este compus din
două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot
direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă
mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani).
Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal)

1.2 Poențialul economic, potețialul natural, potențialul demograic

Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarcă
prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială
excedentara şi rolul de important hub european de transport. Poziţia geografică
avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele
10 destinaţii preferate pentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt
prezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandei poziţii de top în
clasamentul investitorilor străini atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele
emergente. Economia olandeză a fost afectată în anul 2009 de criza economică
internaţională, inregistrand o scadere de 3,5%. In anul 2010, economia a revenit pe
un trend pozitiv, cresterea economica fiind de 1,7%, ca apoi in anul 2011 sa fie de
doar 1,2%. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor
Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut,
din care serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB. În
domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu
ridicata Sectorul serviciilor generează aproximativ trei sferturi din PIB şi cu
amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din
domeniul tranzacţiilorimobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi
comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor financiar-bancare(6,5%). Odată cu creşterea
gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul olandez de profil a reacţionat
prompt şi dinamic şi şi-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o
prezenţă activă pe piaţa internaţională. Totodată, în Olanda funcţionează 60 de
filiale şi sucursale ale unor bănci europene, asiatice şi americane. Bursa de Valori
Mobiliare de la Amsterdam - Euronext [www.euronext.com], este cea mai veche
instituţie de acest gen din Europa şi una dintre cele mai importante din lume. În
prezent, face parte din Euronext N.V., primul operator bursier pan- Bursa din
Amsterdam este ceamai veche bursă europeană european, creat în 2000 prin
fuziunea burselor de valori din Amsterdam, Bruxelles şi Paris. În 2002, Euronext
N.V. s-a extins prin achiziţionarea platformei de tranzacţionare a instrumentelor
financiare derivate LIFFE (LondonInternational Financial Futures and Options
Exchange) şi fuziunea cu bursa de valori din Lisabona. La data de4aprilie 2007,
NYSE Group Inc. şi Euronext N.V. au lansat holdingul NYSE Euronext, devenit
cel mai mare grupbursier la nivel mondial. Servicii de finanţare a afacerilor sunt
asigurate şi prin alte instituţii specializate, cum ar fi: Banca Naţională deInvestiţii -
NIB Capital [www.nibc.com] specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung,
companii de investiţii de capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-
independente) şi agenţii regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru
înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului). Randstat, centrul economic al
tarii Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest a
Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară
activitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de sud a ţării, de Înaltă
tehnologie în industrie asemenea bine dezvoltată, este în prezent o zona industrială
în creştere, orientată în principal spre export şi cuopondere de circa 25% în
economia naţională. Provinciile din estul ţării, la graniţa cu Germania, au din punct
de vedere economic o structură diversă, activităţileprincipale desfăşurându-se în
sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor şi în sectorul
comerţului curidicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în
provinciile din nordul ţării, activităţile acestora fiind concentrateîn special în
agricultură şi mai puţin în industrie. Activităţile industriale sunt concentrate în
domenii de înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industriefarmaceutică,
electronică, telematică, IT&C, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi,
industria alimentară, imprimerie.
Principalele resurse naturale ale Olandei - gazele naturale Olanda (inclusiv sectorul
olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate din resursele de gaze
naturale ale UE-15 ceea ce îi conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al
asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul
total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este Olanda asigură până la
20%din gazele naturale necesare UE produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani,
industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, ocontribuţie
importantă la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează peste 2%
din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă, predominant în
partea de nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m 3 , din care
jumătate pentruconsumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600
miliarde m 3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate
încă, de 200 – 570 miliarde m 3 . Două treimi din volumul total al resurselor sunt
offshore.
Olanda are o populaţie estimată la 16.491.852 persoane (8 martie 2009). Este a
11-a cea mai populată ţară din Europa şi a 6-a cea mai populată ţară din lume. Între
1900 şi 1950 populaţia ţării aproape s-a dublat de la 5,1 la 10,0 milionane de
locuitori. De la 1950 până la 2000 populaţia a crescut în continuare de la 10,0 la
15,9 milioane de locuitori, dar creşterea populaţiei a scăzut comparativ cu cei 50 de
ani precedenţi. Rata de creştere estimată este în prezent 0,436% (începând din
2008). Rata fertilităţii în Olanda este de 1,66 copii la o femeie (începând cu 2008),
care este mare în comparaţie cu multe alte ţări europene, dar cu mult sub rata de
2,1, necesară pentru înlocuirea naturală a populaţiei. Speranţa de viaţă este mare:
82 de ani pentru femei şi 77 pentru bărbaţi. Ţara are o rată de migraţie de 2,55
migraţii la 1,000 locuitori. Majoritatea populaţiei din Olanda este de etnie
olandeză. La estimarea din 2005 număra: 80,9% olandezi, 2,4% indonezieni(indo-
olandezi, sud molucani) 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9%
marocani, 0,8% antilieni şi arubani şi 6,0% alţii. Olandezii sunt printre cei mai
înalti din lume, cu o inaltime medie de aproximativ 1,81m (5ft 11in) pentru
barbatii adulti si 1,68m (5ft 6in) pentru femeile adulte. Oamenii din sud sunt in
medie cu aproximativ 2cm mai scunzi decat cei din nord. Olanda este a 25-a ţară
cea mai dens populată din lume cu 395 de locuitori pe kilometru pătrat (1,023/km
pătrat) sau 484 de persoane pe kilometru pătrat (1,254/km pătrat) doar dacă terenul
este luat în calcul. Este cea mai populată ţară din Europa cu o populaţie de peste 16
milioane de locuitori. Randstad este cea mai mare conurbaţie a ţării situată în
partea de vest şi conţine cele mai mari patru orase: Amsterdam în provincia Olanda
de Nord, Rotterdam şi Haga în provincia Olanda de Sud şi Utrecht în provincia
Utrecht. Randstad are o pupulaţie de 7 milioane de locuitori şi este a 6-a zonă
metropolitană cea mai mare din Europa. Olandezii sau descendenţi ai poporului
olandez sunt de asemeni găsiţi în comunităţile de migranţi în toată lumea, în
special în Canada, Australia, Africa de Sud şi Statele Unite. Conform
recensământului din 2006 din SUA mai mult de 5 milioane de americani susţin
originea olandeza totală sau parţială. Acolo sunt aproape 3 milioane de africani
descendenţi din olandezi care traiesc în Africa de Sud.