Olanda

Rdulescu George-Cosmin
Facultatea de Drept Simion Brnutiu,Administratie public,An II

rile de Jos (denumite informal Olanda dupa una din regiunile lor; n
neerlandeza Nederland, n frizona Nederln) este o monarhie constituionala,
stat membru fondator al Beneluxului i
al Uniunii Europene, situat n nordvestul Europei n vecintatea Mrii
Nordului, Belgiei i Germaniei,
incluznd alturi de Regatul rilor de
Jos i cteva colonii.
Numele colocvial de Olanda, sub care
mai sunt cunoscute rile de Jos,
acoper ns doar o parte din teritoriul
rii, anume provinciile Olanda de Nord
i Olanda de Sud.
Olanda este doar o mica parte din
Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina
si Virginia. Exista doua Olande:
Olanda de Nord (capitala este
Haarlem) si Olanda de Sud (capitala
este Haga). Olanda a fost aproape din
totdeauna un stat independent. Netherlands este un mare exportator de
produse agricole, precum si unul din fondatorii NATO.

Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul si albul, dea lungul culorii portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Printul
Olandez, William de Orange. Mai tarziu, la jumatatea
secolului al XVII lea, portocaliul a fost inlocuit cu rosu
culoare oficiala deoarece portocaliul folosit in vopsirea
steagurilor era foarte instabil si avea tendinta sa devina, in
timp, rosu.
Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene.

GENERALITI:
Provinciile Unite Olandeze i-au declarat independena fat de Spania n
1579; n timpul secolului al XVII-lea, au devenit o putere comercial i
maritim, cu aezri i colonii n ntreaga lume. Dup o ocupaie francez de
20 de ani, n 1815 s-a format Regatul rilor de Jos. n 1830 Belgia s-a separat
i a format un regat. Olanda a rmas neutr n Primul Rzboi Mondial, dar a
fost invadat i ocupat de ctre Germania n cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
O naiune modern i industrializat, Olanda este de asemenea un exportator
important de produse agricole. Olanda este unul din membrii fondatori ai
NATO i UE i a participat la introducerea monedei euro n 1999.
n octombrie 2010, Antilele Olandeze s-au dizolvat i cele mai mici 3 insule Bonaire, Sint Eustaius i Saba - au devenit municipii n structura
administrativ a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten i Curacao s-au
alturat Olandei i Arubei ca ri constituente, formnd Regatul Olandei.

AEZARE GEOGRAFIC: Europa de Vest, se nvecineaz cu Marea Nordului;

COORDONATE GEOGRAFICE: 52 30 N, 5 45 E
Sub Carol Quintul, mprat al Sfntului Imperiu Roman i rege al Spaniei,
regiunea face parte din cele 17 Provincii ale rilor de Jos, care includeau i
Belgia actual. Dup ce i-a obinut independena n 1648, Olanda a devenit o
mare putere maritim i economic n secolul XVII. Aceast perioad, n timpul
creia Olanda i-a creat colonii i dependene n lume este cunoscut ca i
secolul de aur.
Dup ce a fost integrat n Imperiul Francez de Napoleon, n 1815 prin
Congresul de la Viena a fost creat un Regat mpreun cu Belgia i Luxemburg.
Belgienii au devenit independeni ncepnd cu 1830, ca i luxemburghezii.
Olanda se impune drept cea mai prosper provincie
Una dintre rile de Jos, Olanda nu are o istorie unificat pn n secolul al XVlea. Regiunea vestic a Rinului, format ca parte a provinciei romane a
Germaniei de Jos, a fost locuit de ctre Batavi. Aproape ntreaga arie a fost
cucerit n secolele XIV-XV de ctre franci, care, odat cu destrmarea
3

Imperiului Carolingian, au trecut, n majoritate, n regatul francez i, n acest

fel, la Marele Imperiu Roman. Conii Olandei au fost unii dintre cei mai
puternici lorzi medievali ai regiunii, lng vecinii lor sudici din Brabant i
conii Flandrei. n secolele XIV i XV, Flandra, Olanda, Zeeland, Gelderland i
Brabant au trecut sub puternicii stpni ai Burgundiei, care controlau virtual
toate rile de Jos. Cu toate acestea, oraele i porturile olandeze erau slabe
din punct de vedere economic fa de prosperitatea comercial i centrele
industriale ale Flandrei i Brabantului. Cu toate acestea, toi erau parte a Ligii
Hanseatice i se bucurau de anumite privilegii. n 1477, Mary a Burgundiei a
restaurat toate libertile interzise de ctre predecesoriiei. Mariajul su cu
arhiducele Maximilian (mpratul Maximilian de mai trziu) a adus rile de
Jos n casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, n 1555, fiului su,
Philip al II-lea al Spaniei. n acel timp, provinciile de nord au ajuns la
prosperitate economic.
Demografie
Olanda are o populaie estimat la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a
11a ar ca populaie din Europa i a 68-a n lume. ntre 1900 i 1950
populaia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950
populaia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc. Sperana de via este
ridicat n Olanda - 82 de ani pentru fetele nou-nscute i 77 de ani pentru
bieii nou-nscui.
CLIMAT:temperat,marin,veri racoroase si ierni blande
TERENUL: cea mai mare parte cmpie de coast i teren recuperat
( poldere); cteva dealuri n sud-est
Suprafata: 33.920 km2 (13.097 mile2);
Olanda este compus din dousprezece provincii:
Provincia
Frizia
Groningen
Drenthe
Overijssel
Flevoland
Gelderland
Utrecht
Olanda de Nord
Olanda de Sud

Capitala
Leeuwarden
Groningen
Assen
Zwolle
Lelystad
Arnhem
Utrecht
Haarlem
Haga
4

Zeelanda
Brabantul de Nord
Limburg

Middelburg
'sHertogenbosch
Maastricht

Utilizarea suprafetei: teren arabil 25%;

Culturi permanente 3%;
Fanete 3%;
Paduri: 8%;
Alte utilizari: 39%.
NALTIMI:
CEL MAI JOS PUNCT: Zuiplaspolder: -7m
CEL MAI NALT PUNCT: Muntele Scenery: 862m ( pe insula Saba din Caraibe,
acum considerat parte a Olandei ca urmare a dizolvrii Antilelor Olandeze),
cel mai nalt punct din Olanda ( parte a continentului european) este
Vaalserberg: 322m
RESURSE NATURALE: gaze naturale, petrol, turb, calcar, sare, nisip i
pietri, pmnt arabil
GRUPURI ETNICE: olandezi 80.7%, europeni 5%, indonezieni 2.4%, turci
2.2%, surinamezi 2%, marocani 2%, caraibieni 0.8%, altele 4.8% ( 2008)
RELIGIE: romano-catolic 30%, reformat olandez 11%, calviniti 6%,
protestani 3%, musulmani 5.8%, altele 2.2 %, atei 42%
LIMB: olandez ( oficial), frizian ( oficial)
FORMA DE GUVERNMNT: monarhie constitutional
Legislativ:
Exista 2 Camere: Prima Camera (75 membrii alesi de consilierii celor 12
Provincii pe o perioada de 4 ani) si A II a Camera (150 membrii alesi in mod
direct de populatie pe o perioada de 4 ani);

ECONOMIA. GENERALITI:
Economia Olandei se remarc prin relaiile industriale stabile, rata omajului i
inflaiei relativ sczute, un surplus considerabil de bani i joac un rol
important n ceea ce privete transportul european. Activitatea industrial se
bazeaz predominant pe procesarea produselor alimentare, produselor
chimice, rafinarea petrolului i mainriile electrice.
Sectorul agriculturii este unul mecanizat i cuprinde doar 2% din fora de
munc, dar asigur un surplus de cantitate pentru exporturi i n industria
procesrii produselor alimentare. Olanda, mpreun cu cele 11 state europene
partenere, a nceput s pun n circulaie moneda euro pe 1 ianuarie 2002.
Olanda este una dintre rile europene care atrag cele mai mari investiii
strine directe i este unul dintre cei patru mari investitori n SUA.
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar,
chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice
(cea mai important companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura
este
mecanizat
i
angajeaz
4%
din
populaia
activ.
Guldenul olandez a fost nlocuit de Euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i
bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002.
Moneda oficiala: Euro (), introdusa oficial la 01.01.2002;
Olanda 8.331 euro din PIB pe cap de locuitor
A cincea economie din zona euro, Olanda are o industrie stabila care
reprezinta 24,1% din PIB in 2012, potrivit datelor Index Mundi, dupa 26 de
ani de crestere economica intrerupta. Agricultura olandeza, de altfel
mecanizata, este unul dintre principalii furnizori de produse horticole din
lume si un exportator important de carne si produse lactate, arata o analiza
publicata de Ambasada Romaniei la Haga.
Olanda este pe primul loc in lume la exportul de flori taiate, locul doi la
exportul de branzeturi si locul trei la produse agricole in general, ceea ce
face ca agricultura tarii sa detina 2,8% din PIB.

Olanda este specializata in transportul maritim datorita pozitiei geografice

care o avantajeaza, avand iesire atat la Marea Nordului, cat si la Oceanul
Atlantic. In plus, mai dispune si de cele trei fluvii: Rhin, Maas si Schelde, cai
navigabile importante ale Europei de Vest. Ca urmare a acestor avantaje,
Rotterdamul a devenit primul port din lume, 30% din marfurile transportate
pe mare, incarcate si descarcate in tarile U.E. trecand prin porturile olandeze.
. Prin pozitia sa,la varsarea Rinului in Marea Nordului,el are o importanta
deosebita pentru o mare parte a Europei. Sa nu uitam ca in secolul 17
Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast
imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud.
Portul Rotterdam, este cel mai mare port european, al treilea n lume din
punct de vedere al traficului dup Singapore i Shanghai, respectiv al aselea
port de containere la nivel mondial n termeni de uniti manipulate.Olandezii
sunt experti in controlul inundatiilor,drenarea solului si recuperarea unor
parceledin apele marii,prin construirea de diguri si utilizarea pompelor.S-au
creat ferme ale caror principale produse exportate sunt branza si laptele.
Rotterdam este unul dintre porturile de plecare pentru marile transatlantice ,
care mbarcau pasageri la Koop van Zuid , cartier aflat azi n plin
restructurare. Rotterdam a fost fondat la mijlocul secolului al XIII-lea dup ce
a fost construit un baraj pe rul Rotte, pe partea prezentei Hoogstraat.
Rotterdam a primit drepturi oficiale de municipiu n anul 1340 . De-a lungul
secolelor Rotterdam a evoluat dintr-un stuc de pescuit ntr-un centru
internaional de comer, transport, industrie i distribuie
Patrimoniu mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Olanda:

Schokland i mprejurimile sale (1995)

Linia de aprare fortificat din Amsterdam (1996)

Linia de aprare fortificat din Amsterdam a fost nscris n anul 1996 pe

lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Termenul de Amsterdam provine din alturarea cuvintelor dam (n
neerlandez nsemnnd baraj) i cuvntul Amstel (ru ce strbate oraul).
Pe plan local, oraului i se mai zice i Mokum (ora pe limba idi).

Reeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997)

Kinderdijk este bine cunoscut pentru numeroasele sale mori de vnt. n

Olanda, sistemul de drenare este o chestiune important. Olandezii au nevoie
de un sistem de control al apelor bine dezvoltat pentru a preveni inundarea
zonelor ntinse, fiindc unele pri ale Olandei se afl sub nivelul mrii. n
7

Alblasserwaard problemele cu apa au devenit tot mai evidente n secolul al

XIII-lea. Olandezii au spat canale lungi pentru a scpa de excesul de ap din
poldere. Aceste canale se numesc weteringen, iar ele se pot vedea pe tot
cuprinsul rii. Totui, aceast metod era suficient doar pentru o scurt
perioad de timp. Solul deshidratat ncepea s scad din nou, din cauz c
structura sa umed este mai compact, iar nivelul rurilor ncepea s creasc
n acelai timp datorit depozitelor de sedimente. Era nevoie de o alt metod
de a menine nivelul apei n poldere. Astfel au decis s construiasc o serie de
mori de vnt. Morile de vnt vor pompa ap ntr-un rezervor pn cnd
nivelul rului atingea un anume nivel, la care pomparea apei n ru era din
nou posibil. Ctigarea controlului complet asupra apei nu era niciodat
posibil. n trecut, locuitorii Olandei au suferit din cauza multor inundaii
catastrofale.

Staia de pompare Wouda (1998)

Beemster (1999)

Casa Rietveld-Schrder din Utrecht (2000)

OLANDA. PROBLEME TRANSNATIONALE

DISPUTE INTERNAIONALE: nu exist
DROGURI ILEGALE: productor european principal de droguri sintetice, cum
ar fi ecstasy, i cultivator de canabis; este o important pia de desfacere
pentru cocain, heroin i hai; important surs exportatoare de ecstasy
pentru SUA; reprezint un sector vulnerabil n ceea ce privete piaa neagr;
este o consumatoare de ecstasy.

Atractii turstice:
Grdinile Keukenhof sunt una dintre cele mai cutate i apreciate destinaii
turistice din Olanda. Numeroasele specii de flori sunt aezate pe cmpuri
largi, grdina fiind casa a peste apte milioane de lalale. Mndria grdinilor
Keukenhof este laleaua ruseasc neagr, Baba Yaga. Grdinile Keukenhof sunt
deschise din martie pn la mijlocul lunii mai. n secolul XV, parcul fcea
parte din domeniul Castelului Teylingen i servea drept grdin de legume
pentru Gravin Jacoba de Bavaria. Ea gsea aici tot ce-i trebuia pentru
8

buctrie, ceea ce explic originea denumirii Keukenhof, care nseamn

"domeniul buctriei". n 1840, s-a amenajat un parc proiectat de arhitecii
Zochter i fiul, care au mai conceput i Vondelpark din Amsterdam. n 1949,
proprietatea a fost transformat pentru a gzdui expoziiile cu flori de bulbi,
lalelele avnd
prioritate.

Cartierul Rosu din Amsterdam este un obiectiv turistic major al

Amsterdamului. Este cunoscut si sub numele de "Walletjes". Este format
dintr-o retea de alei pe care se afla un numar foarte mare de camarute
inchiriate in special de
femei care isi ofera
serviciile lor speciale din
spatele unui geam sau a
unei usi de sticla; aceste
camere sunt decorate in
general cu lumini rosii.
Intreaga zona are un aer
predominant de
divertisment pentru
adulti; este plin de
spectacole pentru adulti,
magazine de accesorii
sexuale, cinematografe cu
filme pentru adulti si un muzeu al sexului. Tot in Cartierul Rosu din
Amsterdam se gaseste si un muzeu al canabisului dar si o multitudine de
coffee shop-uri ce ofera o gama larga de produse pentru fumat. In Olanda,
prostitutia este legalizata, iar in Amsterdam marea majoritate a prostitutiei
este concentrata in Cartierul Rosu unde se bucura de o mare traditie si unde
este foarte usor tolerata. Din anul 2000, prostituatelor de la ferestrele din
Cartierul Rosu, li s-a permis sa-si practice meseria in mod legal. Acum
acestea sunt platitoare de taxe, iar meseria lor fiind una legala, guvernul are
grija ca toate practicantele acestei meserii sa poata avea acces la servicii
medicale de calitate. Tot guvernul, a stabilit clar norme pentru practicarea
acestei meserii si supravegheaza indeaproape standardele si conditiile de
munca. Pentru cei care viziteaza Cartierul Rosu, exista si asistenta oferita de
Centrul de Informare in domeniul Prostitutiei. De asemenea, contrar credintei
generale, Cartierul Rosu este una dintre cele mai sigure zone din Amsterdam
fiind mereu supravegheata de politisti si bodyguarzi angajati chiar de fetele
ce muncesc aici.
In Cartierul Rosu exista si magazinul de prezervative "Het Gulden Vlies", un
adevarat regat al prezervativelor. Aici pot fi gasite prezervative de toate
formele, culorile, marimile si aromele. Unele dintre ele sunt chiar pictate
manual si au scop pur decorativ. Aici puteti afla o multime de informatii
despre prietenul nostru de cauciuc dintr-un mic muzeu al prezervativelor.

10

Stereotipuri ale olandezilor:

Sunt cei mai nali oameni din lume. Asta o spun specialitii, dar e
foarte uor de constatat i cu ochiul liber.

Sunt nite oameni optimiti, care de obicei sunt mulumii de ceea ce le

ofer viaa; cu atitudine pozitiv i plini de energie.

Sunt mari iubitori de pisici i de flori.

Mnnc sandviuri la prnz; ar fi ceva ieit din comun dac ar mnca o

sup sau alt tip de mncare cald. Astea sunt chestii rezervate doar
pentru cin.

Au un mare drag pentru temperaturile sub 20 de grade. Vor s aib n

birou sau n casele proprii temperaturi ct mai sczute (17-18 grade, de
obicei); temperatura din dormitor trebuie s fie cea mai mic din toat
casa; unii dorm cu geamul deschis chiar i cnd afar sunt mai puin de
10 grade.

Nu i usuc acas prul dup duul de diminea; aceast operaiune se

face cel mai bine n drum spre coal/serviciu, pe biciclet, fluturndu-l
n vntul rece. S-ar prea c nimeni n ara asta nu sufer de sinuzit.

Nu vor s fie deranjai cu telefoane de ctre clieni nebuni. Numerele de

telefon de la relaii cu clienii sunt taxabile, te cost mai mult dect ar
costa s suni la un numr obinuit de telefon. Dac ai probleme n
legtur cu vreun produs, le rezolvi pe banii ti (care uneori pot fi foarte
muli, din cauz c trebuie s atepi o grmad pn cnd robotul
binevoiete s te pun n legtur cu operatorul uman). Asta te face s
te gndeti de dou ori dac merit sau nu s suni.
11

Cnd termin coala, pun steagul rii n faa casei/la geam i atrn
ghiozdanul (sau poeta) de el, ca s tie toat lumea c acolo locuiete
un fericit absolvent.

nc mai poart faimoii saboi de lemn (klompen); am vzut chiar i n

Amsterdam nite muncitori care erau nclai cu saboi, deci nu i poart
doar pe la horele comunale.

Au o grmad de costume populare care sunt chiar diferite de la o zon

la alta. Faimosul costum popular olandez, pe care l tim noi, cel cu
tichia alb uguiat, este din zona Volendamului.

Fac brnz bun, pe care nu doar o export n cantiti industriale, ci o i

mnnc, cam 14 kilograme pe an pe cap de locuitor (n medie).

Sunt obligai la coal s nvee s noate

12