I .

Prezentare generala

1. Cadrul general
Tara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vânt si a porţelanurilor
de Delft, a lacurilor învolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat
omenirii opere de prima mana, Olanda atrage ca un magnet turiştii iubitori de natura si de
arta.
Olanda este situata în nord-vestul Europei (Latitudine/longitudine: 52030’N, 5045’E) în
vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos
şi câteva colonii.
Ţările de Jos (Nederland în neerlandeză) sunt o monarhie constituţională, făcând parte
din Regatul Ţărilor de Jos (format in 1815) şi din Benelux. În 1830 Belgia s-a separat şi a
format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a
suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial.
După 1980, Olanda este reprezentă de regina Beatrix, succesoarea reginei Iuliana.
Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor
parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând
ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede
Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer),
are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două
camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele încetăţenit de Olanda, nume care nu
este însă corect, întrucât desemnează doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile
Olanda de Nord şi Olanda de Sud.
Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos,
Olanda este cunoscuta ca unu din cele mai « simpatice » si respectate tari europene, simpatie
si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor săi. Tara Batavilor reprezintă un tip mai
aparte de civilizaţie in peisajul european. Calatorii romani, sosiţi de la Marea Neagra si
Carpaţi, dintr-o zona dăruita de Dumnezeu cu avuţii naturale, vor găsi in Olanda un loc in
care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. Ei au reuşit sa-i
smulgă naturii pământ si, cum aproape jumătate din suprafaţa tarii lor se afla sub nivelul
marii, construind diguri i-au protejat viata si avuţiile.
Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii
portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai
târziu, la jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială
– deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să
devină, în timp, roşu.

Ţările de Jos au două capitale: Amsterdam şi Haga (Den Haag în neerlandeză, nume
oficial 's-Gravenhage). Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se
află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.
Suprafaţa tarii totalizează aproape 41.000km (inclusiv apele interne); „uscatul”
măsoară 24.041kmp din care circa 2500kmpreprezinta suprafaţa polderelor.
Este statul european cu cea mai densa populaţie (in marile oraşe ajunge la 850locuitori/
kmp; media naţionale este de 378locuitori/ kmp, de aproape 4 ori mai mare decât cea din
România). Acum are 15, 8 milioane locuitori, iar procentul de urbanizare se cifrează la 88%.
Toleranţi, democratici, harnici, civilizaţi,olandezii si-au făcut cu adevărat o tara ca o
gradina, iar una din preocupările lor de seama este prezervarea purităţii mediului natural.
Limba oficiala este olandeza (neerlandeza)- de origine germanica. Singurele dialecte
ale limbii olandeze exista numai in afara tarii: dialectul flamand, in Belgia; afrikaans, limba
oficiala in Republica Sud - Africana; si varianta vorbita tot ca limba oficiala, in Surinam
(fosta Guyana Olandeza).
Populaţia număra 16 150 511 (estimare din Iulie 2003)locuitori, dintre care:
0 – 14 ani: 18,2%;
15 – 64 ani: 67,9%;
65 ani şi peste: 13,9%.
Rata de creştere a populaţiei: 0,5%
Rata natalităţii: 11,85 naşteri/1.000 locuitori;
Rata mortalităţii: 8,69 decese/1.000 locuitori;
Rata netă a migrării: 2,34 migrări/1.000 locuitori;
 Rata mortalităţii infantile: 4,37 decese/1.000 născuţi vii (estimări din iulie 2003)

Pe pământul Olandei au trăit marii gânditori Erasmus, Spinoza, Grotius, oamenii de

stiinta Huygens, Johannes Diderik Van der Waals, Petrus van Musschenbroek, etc.
Arata plastica olandeza, începând din sec 17, a evoluat disociat de arta flamanda, alături
de care evoluase pana atunci. Pictura a preferat subiecte luate din viata cotidiana si portretul
de grup si individual (Frans Hals, Johannes Vermeer van Delft, etc). Hyeronimus Bosch (spre
1450-1516) a lăsat o opera stranie, tratând subiecte fantastice sau simbolice. Natura statica
evoca viata liniştita, îmbelşugata a olandezilor (Pieter Claesz, Villem Kalf etc).
Dar cel care întruchipează geniul artistic olandez este fără îndoiala, Rembrandt van Rijn
(1606-1669). Peste veacuri, arta lui Vincent van Gogh (1853-1890) va confirma perenitatea
forţei creatoare a artiştilor olandezi.
Geografia Olandei este dominata de relaţia ape-pământuri. Rolul primordial revine
Marii Nordului , vecina de la Apus, dar si marilor cursuri de apa, Rijn si Maas, care
împreuna, prin multiplele lor guri de vărsare, alcătuiesc o mare delta.
In Olanda, spre vărsare, Rijnul se bifurca in doua braţe principale, numite Waal si
Leck. Delta comuna cu Maas are si ea mai multe braţe, din care cel nordic, numit Ij se varsă
in noul lac de apa dulce Ijseelmeer.
In parte de sud a tarii, un alt important fluviu, Schelde, se varsă in Marea Nordului.
Întregul teritoriu naţional este brăzdat si de o mulţime de canale (însumând 4500 km, din
totalul de 6000 km al apelor navigabile), folosite pentru comerţ, comunicaţii, agricultura si
agrement. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de
inundaţii si lupta pentru dobândirea de noi teritorii a dus la construirea pe ţărmurile ei a unor
imense diguri si poldere.
Relieful este in mare majoritate de şes, în medie cu aproape 37’ deasupra nivelului
mării. O foarte mare parte din pământ este sub nivelul mării, cu încercări de recuperare, fiind
protejat de 1.500 mile de diguri. Singurele înălţimi pot fi văzute intr-o porţiune restrânsa din
sud-est, unde găsim un colt al Munţilor Ardei, de fapt un podiş calcaros (Limburg), cu
înălţimi de pana in 320m.
Clima este temperat marina cu veri răcoroase si ierni temperate.
 Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii:
Provincia Capitala
Frizia Leeuwarden
Groningen Groningen
Drenthe Assen
Overijssel Zwolle
Flevoland Lelystad
Gelderland Arnhem
Utrecht Utrecht
Olanda de Nord Haarlem
Olanda de Sud Haga
Zeelanda Middelburg
Brabantul de Nord 's-Hertogenbosch
Limburg Maastricht

Olanda dispune de 1750 km de autostrăzi rapide, fără taxe si multe alte şosele pentru
circulaţie rapida, cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de
biciclete si 1,5 milioane de motorete ale locuitorilor.

2. Situaţia economica – ritm de dezvoltare

Economia tarii este foarte prospera. Datorita imenselor sale zăcăminte si producţiei de
gaze naturale, Olanda este (alături de Regatul Unit) unul din cele doua state UE,
independente energetic.
Rotterdam este unul din cele mai importante porturi ale lumii si in el se stabilesc
preturile mondiale la produsele petroliere, carne si altele.
Cu o rata a şomajului de 2,3 % (in 2004), Olanda avea cea mai ridicata oferta de locuri
de munca din Uniunea Europeana, urmata îndeaproape de Luxemburg, care înregistra in
acelaşi an 2,5%.
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al
rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă
companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din
populaţia activă.
 Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit
de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1
ianuarie 2002.
Creşterea economica este de 0,3% ( estimare din 2003)
Salariul minim pe economie: 1273 EURO/ luna.

3. Implicaţii ale fenomenelor interioare si exterioare

Datorita salariului minim pe economie de 1273 EURO din Olanda, dar si a ratei
şomajului de 2,3%, putem trage concluzia ca venitul/ cap de locuitor, le permite olandezilor
sa îşi petreacă vacantele in afara tarii, sau chiar si a continentului.
S-a simţit totuşi si in acest an (mai puţin decât in ultimii 2-3 ani precedenţi) influenta
recesiunii economice din Olanda asupra pieţei turistice de outgoing .Olandezii au fost si in
acest an (comparativ cu perioada de glorie 1999,2000-2002) precauţi in ceea ce priveşte
cheltuielile pentru vacante, preferând uneori ca banii destinaţi vacantelor sa-i folosească in
alte scopuri sau in scopul de economii.
Concediul tradiţional anual începe sa-si piardă uşor din importanta. Anul acesta s-a
manifestat o creştere a cerinţei pentru vacante de scurta durata sau pentru vacante in
interiorul tarii de reşedinţa. Cauza: recesiunea economica .
Olandezii înregistrează o schimbare a preferinţelor pentru destinaţiile de vacanta. Astfel
îşi pierd treptat din importanta destinaţiile pentru turismul de masa, făcând loc unor noi
destinaţii precum Europa de Est, destinaţiile îndepărtate, destinaţiile islamite.
Se previzionează faptul ca in următorii 5 ani cca. 20% din numărul agenţiilor de turism
Din Olanda vor dispărea din cauza concurentei acerbe , a crizei economice si a tarifelor din
ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta. Consumatorul olandez de produs turistic are
posibilitatea alegerii unei game largi de pachete de servicii turistice de acelaşi fel, la tarife
destul de scăzute. Tendinţa se va accentua in următorii ani, ceea ce va conduce la falimentul
multor agenţii de turism, in special a acelora din categoria mici si mijlocii. In momentul de
fata cca. 35% din vacantele organizate sunt vândute sub preţul înscris in catalog.
Mai exista si o serie de factori externi care ii fac pe turiştii olandezi sa aibă temeri cum
ar fi: canicula: 15% , atacuri teroriste: 22%, războiul din Irak: 10%, accidente rutiere: 11%,
incendii: 9% .
 II. Turismul emitent

1. Principalele destinaţii

In cadrul Uniunii Europene, olandezii se încadrează in rândul popoarelor care

călătoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul
populaţiei (cca. 16 milioane locuitori).
Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la
începutul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numărul olandezilor care vor beneficia de
vacante in afara tarii de reşedinţa se va micşora. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-, va fi
vorba de o scădere cu 500.000 a numărului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in
afara tarii de reşedinţa. Contrar aşteptărilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au făcut
cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.c. numărul înscrierilor pentru vacante a fost cu 1
% mai mare decât in perioada similara a anului trecut. Destinaţiile cele mai mult solicitate in
aceasta vara au fost cele din categoria "îndepărtate" (acestea au înregistrat o creştere cu 28%)
precum si Turcia (creştere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut).
La agenţiile de turism membre ANVR(similar ANAT in România) s-au înregistrat intre
11 iulie si 8 august a.c. un număr de 188.500 înscrieri pentru vacante cu avionul spre
destinaţii situate in Europa,ceea ce reprezintă cu 17% mai mult decât in perioada similara
anului trecut.
De asemenea, olandezii au rezervat si un număr mare de vacante intercontinentale,
acestea înregistrând o creştere cu 60% fata de anul 2003. Numărul deplasărilor pentru
vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent,preferinţele îndreptându-se spre
destinaţii ca Franţa ,Marea Britanie , Scandinavia si Cehia. Numărul deplasărilor cu trenul a
înregistrat de asemenea o creştere spectaculoasa,cu 30% mai mult fata de perioada similara a
anului trecut.
Destinaţia Spania a fost mai puţin solicitata anul acesta. Spre exemplificare, in perioada
11 iulie-8 august numai 44.000 olandezi au calatori pentru vacante in Spania (creştere cu
numai 3% fata de perioada similara 2003) , in timp ce Turcia a fost vizitata de 54.000
olandezi( cu 26% mai mult decât in anul 2003).
 Creşteri spectaculoase pentru vacantele lungi au înregistrat si destinaţiile islamite:
Egipt(+38%),Tunisia(+68%),Maroc(+69%) .
Mai mult de 4,5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agenţiile ANVR
pana la data de 8 august a.c. Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.48%), urmaţi
de cei care au călătorit cu autoturismul propriu(44%).Destinaţia de vacante preferata pentru
călătoriile cu autoturismul propriu a fost Franţa. Totuşi, aceasta a înregistrat o scădere cu
10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003.Foarte mult solicitate in anul 2004 au
fost :Scandinavia(+37%),Marea Britanie(+35%),Europa de Est(+15%) , dar si
OLANDA(+2%).
Pentru vacantele in destinaţii calde cererea preponderenta a fost pentru
Turcia(+24%),Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%),in detrimentul destinaţiilor preferate in
anul 2003 si anume Grecia(-7%),Portugalia(-12%) si Spania (-15%).
Numărul vacantelor spre destinaţii îndepărtate a crescut uimitor in anul 2004,
destinaţiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibi(+35%) sau Orientul Îndepărtat(+39%).
Toate acestea demonstrează faptul ca piaţa turistica olandeza se afla intr-o mişcare
ascendenta, ca îşi revine treptat după câţiva ani de regres si incertitudini, caracteristici de
altfel pieţei turistice mondiale.

2. Forme ale turismului solicitate

• Turism cultural
• Turism rural
• Speoturism
• Agrement nautic
• Sporturi de iarna
• Croaziere
• Alpinism
• Odihna si recreare
Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi:
Vacante individuale organizate: 38%
 Vacante in grup organizate: 23%
Vacante pe cont propriu: 8%
Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea
Cazării si/sau mijlocului de transport: 27%
Nu ştiu : 3%

3. Mijloace de transport solicitate :

Mijloacele de transport cele mai iubite de către turistul olandez sunt autoturismul si
avionul, urmate de autocar si de tren. Pentru călătoriile in România, mijlocul de transport cel
mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren.
Călătoriile cu autocarul si trenul au început sa câştige teren, in urma desfiinţării companiei
Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene.

III. Turismul receptor

1. Principalele oferte si produse turistice

Principalele oferte se bazează pe sejururi/ excursii in Amsterdam dar si in localităţile de

la litoralul Marii Nordului.
Turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere ca cele 12 provincii olandeze ofere păduri
întinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vită de vie, superbe rezervaţii naturale si nu
în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă si
mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante boutiquri si cafenele
îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta istorie. Dar cultura
Olandei nu se găseşte numai în cele peste 1000 de muzee, ci si pe stradă, unde veţi găsi
vânzători ambulanţi de brânză, peste si alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume
tradiţionale, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici.
Să nu uităm reşedinţa Familiei Regale, Haga, un oraş de o deosebită elegantă ce oferă
turiştilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si un binecunoscut si
frecventat cazino, Rotterdam - unul dintre cele mai mari porturi ale Europei, cu faimosul pod
Erasmus si numeroase clădiri istorice.

2. Resurse naturale si antropice

AMSTERDAM

Este străbătut, precum o pânza de păianjen , radial si circular, de canale si străzi. In

nord, la mijlocul diametrului sau, se afla gara feroviara centrala – Centraal Station (CS).
Dincolo de acest diametru se afla zona portuara si industriala. Deşi este separat de Ijsselmer
printr-un dig de 30km lungime, Amsterdam, gratie canalelor, rămâne al doilea port al tarii,
accesibil si navelor maritime, nu numai celor care vin pe Rin.
Principalele canale interioare circulare sunt: Singel, Herengracht, Keizergracht,
Prinsengracht. Iniţial aceste canale se opreau la Amstel; extinzându-se oraşul, au apărut si
prelungirile lor, cărora li s-a spus Nieuwe Herengracht, Nieuwe Keizergracht, Nieuwe
Prinsengracht. Spre sud a fost trasat canalul circular Singel-gracht; acestea se intersectează
cu alte canale radiale. Astfel, exista 150 de canale care însumează 100km, traversate de 1300
de poduri.
Aglomeraţia urbana a dus la accepţiunea a circa 2500 de ambarcaţiuni-locuinţa de-a
lungul cheiurilor canalelor. Intre altele, turiştii vor avea ocazia sa vadă si un vapor destinat
câtorva zeci, poate sute, de pisici care s-au acomodat vieţii lacustre.
De altfel, grija fata de animale in general, inclusiv pentru micile feline, este puse in
evidenta si de circulaţia pe străzi a unor furgonete pe care se poate citi inscripţia Katten-
bakencentrale, ceea ce semnifica Centrala tăvilor de camera pentru pisici, tăvi cu nisip,
schimbate zilnic cu unele curate.

Centraal Station
 Gara feroviara centrala a fost construita in 1885 după planul arhitectului P.J.H.Cuypers,
in stil neoclasic, pe o insula artificiala consolidata cu 30.000 de piloni. In fata sa afla staţia
centrala de transport public urban. De aici pornesc aproape toate tramvaiele (16 in total) si
majoritatea celor 30 de linii de autobuz. Tot aici au punct final cele 3 linii ale metroului. Din
fata staţiei pot fi luate si vaporaşele si vaporul-bus care fac curse pe canale. In piaţa
(Stationpleins nr.10) si in incinta gării exista Oficii de informare VVV (deschise :9-17h), de la
care pot fii obţinute planurile si pliantele necesare orientării in cel mai mare oraş olandez.

Dam
Aici se poate ajunge cu tramvaiele: 4, 9, 16, 24, 25 din CS, parcurgând pe jos Damrak
sau , pur si simplu , in lungul canalului Singel, pana la intersecţia cu Raadhuissstraat.
Locul care a fost încă din secolul 13, inima oraşului se afla la intersecţia mai multor
mari artere: Damrak, Kalverstraat, Rokin si Damstraat.
In piaţa se afla De Bijenkorf, cel mai mare magazin universal din oraş. Nu departe de
Palatul Regal si Nieuwe Kerk, pe Nieuwezijds Voorburgwal 182, intr-o clădire cu aspect
oriental, proiectat in 1899 de Cornelis hendrik Peters, este din 1992, marele centru comercial
Magna Plaza.
Locul este frecventat de tineri. In apropierea pieţei exista un Oficiu de informare
turistica.

Koninlij Paleis
Deschis (iunie-august) zilnic, 12.30-17h; (sept-mai), program variabil.
Este de fapt vechea Primărie care , in 1808, sub Louis Bonaparte, a fost transformata in
resedinta regala. O construcţie clasica, dreptunghiulara, proiectat de Jacob van Campen,
ridicata in 1648, aşezata pe 13.659 piloni de lemn, aşa cum sunt edificiile veneţiene.
Se fac remarcate timpanele sculptate de Artus cel Batran din Anvers.
In holul mare se afla o sculptura care-l reprezintă pe Atlas susţinând globul pământesc,
de acelaşi autor. lădirea găzduieşte simpozioane, conferinţe si vizite ale şefilor de state
străini.

Madame Tussaud Scene-rama

 Deschis (sept.-iun.)zilnic, 10-17,30h; (iul.-aug.)zilnic 9.30-19,30h.
Replica olandeza a celebrului muzeu al figurilor de ceara ne introduce in atmosfera
atelierelor lui Rembrandt si Bosch; el prezintă multe personaje istorice cunoscute dar vedete
ala industriei muzicale si cinematografiei.
Un etaj este dedicat integral vieţii din oraş, in Secolul de aur.

Rijksmuseum
Deschis: zilnic 10-17h.
Este adăpostit intr-o impozanta clădire din 1885, proiectata de P.J.H.Cuypers in acelaşi
stil cu Amsterdam Centraal Station, creaţie a aceluiaşi arhitect. Imobilul este imens (250 de
încăperi).
Deşi acum muzeul este in refacere, rămân in expunere cele mai valoroase opere.
Atunci când muzeul funcţionează normal , pe lângă tablouri, sunt expuse porţelanuri de
China si Japonia, faianţa de Delft; exista si o secţiune istorica. In sălile etajului 1, in aripa de
răsărit, pot fi văzute operele primitivilor si ale artiştilor influenţaţi de Renasterea Italiana.
Secolul de Aur in pictura este reprezentat de Frans Hals, Jan Steen, etc.
Dintre operele lui Rembrandt pot fi admirate vestitele portrete de grup Sindicii
Postavari si Rondul de noapte. Tot aici mai pot fi văzute un Autoportret , un portret al şotiei
lui Rembrandt, Saskia, si una dintre cele mai frumoase opere ale sale de bătrâneţe,
Logodnica Evreica.

Artis
Deschis: zilnic 9-17h.
In apropierea grădinii botanice se afla si renumita gradina zoologica, de fapt un
complex muzeal care mai cuprinde si un acvariu, un terariu si un planetariu. Toate îşi
prezintă domeniile prin mijloace ultramoderne, interactive, practic, sub forma unor
spectacole, inclusiv in nocturna, atrăgând vizitatorii de toate vârstele.

Rembrandthuis
Deschis zilnic: 10-17h, duminica13-17h
 Casa in care a trăit timp de 20 de ani, in perioada tinereţii si a maturităţii sale, a fost
amenajata pentru a reda cat mai bine ambianta din perioada sa de glorie. Aici sunt expuse
aproape 300 de gravuri ale sale. Se afla ici unul dintre autoportretele cu Saskia, alături de alte
doua autoportrete.

Kalverstraat
Fostul târg de vite, actuala artera comerciala care leagă extremitatea sudica a canalului
Singel de Dam, exclusiv pietonala, aflata in preajma Begijnhof, este mereu animata, cu
magazine mari si elegante, dar si cu modeste buticuri. La nr.92 poate fi admirata
impunătoarea clădire a Burgerweeshuis, iar la nr.201-203 este marele magazin universal
Vroom&Dreesmann.

Vizitând împrejurimile Amsterdamului, turiştii pot cunoaşte 2 laturi importante ale

specificului olandez: lupta cu marea si cultivarea florilor, ambele îmbinate cu pătrunderea in
intimitatea vieţii rurale, păstrătoare a tradiţiilor.
Ijsselmeer
Marken-15km, Edam-24km, Enkhuizen-45km, Hoorn-33km, Alkmaar-40km.
Cu un efort minim se poate ajunge in una din localităţile al căror destin a fost radical
schimbat prin realizarea marelui lac (artificial) cu apa dulce Ijsselmeer. Aşezările care se
înşiră pe ţărmurile lacului Ijsselmeer sunt vechi porturi pescăreşti, care cunosc acum o
revigorare puternica datorita veniturilor din activităţile folcloric-turistice si din fabricarea si
vânzarea vestitelor brânzeturi. Micile case ţărăneşti au devenit acum magazine pentru
vizitatori, pline de pitoresc. Locuitorii poarta costume tradiţionale, cu saboţi de lemn, bonete,
etc.

UTRECHT
Astăzi, un puternic centru urban cu peste 500.000locuitori, oraşul de pe malurile
canalului Merwede, din delta Rinului, a jucat un rol proeminent in istorie.
Farmecul aşezării este conferit de partea sa medievala, Oraşul vechi, cu romanticele
canale, dintre care foarte pitoreşti sunt cele aflate mult sub nivelul străzilor, cu cheiuri înalte
si localuri, cu cafenele, bistrouri la nivelul apei.
 Puncte de atracţie: Muzeul cailor ferate, muzeul Arhiepiscopal, muzeul Central,
Catedrala Sf. Petru, muzeul cutiilor muzicale si al flaşnetelor, centrul comercial Hoog
Catharijne si La Vie.

HAARLEM
Cândva loc de refugiu pentru flamanzii prigoniţi de spanioli, Haarlemul de azi număra
150.000 de locuitori.
Principalele monumente sunt reprezentate de: Catedrala oraşului, primăria construita in
sec.14, halele de carne construite in stilul Renaşterii olandeze, Teylers museum, care este cel
mai vechi muzeu public al Olandei, datând din 1778, Frans Halsmuseum, fabrica de
lumânări, de altfel cea mai mare din Olanda.

HAGA
A doua capitala a Olandei este reşedinţa Curţii Regale, a corpului diplomatic si a
autoritarilor. Număra mai puţin de 500.000locuitori.
Este foarte aerisita si apropierea Marii Nordului, ca si cele peste 700 de grădini publice,
ii conferă o atmosfera pur rezidenţiala, lipsita de tumultul si trepidaţia metropolelor
economice portuare.
Astăzi, la Haga este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie, al Curţii Permanente de
Arbitraj Internaţional; este locul unde multe tratate de pace au fost negociate
Punctele de atracţie sunt reprezentate de un sir de palate printre care: Palatul
Păcii, Palatul Congreselor, Palatul din Pădure, Biserica Sf. Iacob, auritshuis- Galeria
Regala de Arta, Madurodam- orăşelul in miniatura, Schveningen.

ROTTERDAM
Al doilea mare oraş al tarii, adevărata metropola a Olandei Meridionale, este aşezat pe
Nieuwe Maas, marele braţ al deltei comune a Meusei si Rinului.
Întemeiat in 1299, a devenit rapid una din marile aşezări medievale, primind in sec. 14
statutul de oraş liber.
Puncte de atracţie: Muzeele Marinei, Euromast, Kinderdijk, Europoort.
 Totuşi locuri de vizitat sunt mult mai multe decât cele prezentate pe scurt aici, cum ar
fi: Delta olandeza, Middelburg, Veere, Dordrecht, Breda, Eindhoven, Valkenburg,
Maastricht, Groningen, Leeuwarden,

3. Forme de turism

• Turism cultural
• Turism rural
• Agrement nautic
• Croaziere

4. Mijloace de transport utilizate

Principalele mijloace de transport: autoturismul si avionul,urmate de autocar si de tren.
Bicicletele acest mijloc naţional olandez de transport poate fi folosit si de câtre turiştii
străini. In mai toate gările feroviare centrale exista oficii de închiriere a bicicletelor, Take-a-
Bike. Trebuie insa lăsata o cauţiune destul de substanţiala si procurat un lăcat. Cu bicicleta
trebuie sa se circule cu multa grija, localnicii sunt necruţători cu cicliştii neatenţi.
Căile ferate olandeze asigura legături rapide si confortabile intre localităţi. Trenurile
fiind dese, nu sunt necesare rezervări prealabile decât la cursele internaţionale
Transportul urban: metrou, bus, tramvaie, după caz, bus-vapor, asigura legături rapide
si eficace in toate colturile localităţilor , ceea ce le face preferabile taxiurilor (destul de
costisitoare) sau vehicul propriu.
Aeroporturi: Amsterdam- Schipol, Rotterdam

IV. Relaţiile Olandei cu România in ceea ce priveşte turismul

Perioadele in care turiştii olandezi călătoresc in România:

- mai-septembrie :turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazări:rulotă&camping
&particulari) precum si turismul organizat efectuat de agenţiile olandeze care operează
destinaţia România (in număr de 26 in prezent) care consta in principal din circuite, cure
balneare, drumeţii montane si ciclism
- decembrie-februarie:turism pentru sporturi de iarna petrecerea sărbătorilor de iarna la
rude si prieteni.
- tot parcursul anului:turismul de afaceri
Se observa sosirea cu preponderenta a turiştilor olandezi in perioada vacantei de vara.

Atracţii principale in România pentru turistul olandez:

>Transilvania,Bucovina, Maramureş
>Circuite(Transilvania,Bucovina ,Maramureş,Delta,Litoral, Bucureşti, alte oraşe reşedinţa
de judeţ)
>Drumeţii montane in Carpaţi
>Ciclism
>Delta Dunării
>Litoral

Probleme de imagine:

Imaginea României pe piaţa turistica olandeza s-a îmbunătăţit semnificativ. Nu au

mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realităţii
romaneşti(filme cu cerşetori etc.).Turiştii olandezi care călătoresc in România sunt in general
mulţumiţi de vacantele lor in tara noastră. Totuşi se înregistrează inga reclamaţii cu privire
la:
- fenomenele de corupţie
- lipsa de profesionalism si serviabilitate a personalului(începând cu politia de
frontiera pana la personalul de deservire din unităţile de cazare si alimentaţie publica)
- lipsa de igiena in unele unitatea de cazare si in tara in general.

Principalele activităţi de promovare

>activitate de relaţii cu publicul (târguri, expoziţii, seminarii, contacte cu mass-media etc.)

>acţiuni realizate împreuna cu parteneri de pe piaţa locala sau din România
>acţiuni de informare(mailing sau marketing direct).
In anul 2005 România a beneficiat de un număr de 29 de parteneri olandezi pentru
turismul organizat , ceea ce reprezintă o creştere cu 50% fata de perioada anilor 1997- 1998.