OLANDA

Olanda
Olanda este un amestec mbietor de tradiie, sub forma morilor de vnt i a lalelelor i ritmul rapid al vieii europene moderne. Demult, ara consta doar n cteva insule, desprite de cteva dune de nisip de Marea Nordului. De-a lungul secolelor, aceste insule au fost legate una de alta, cu ajutorul ingeniozitii i miestriei tipice olandeze. Rezultatul este un teren plan, verde i argintiu, cu aproape jumtate din teritoriu i 16 milioane de locuitori sub nivelul mrii. Olanda este o ar ce nu merita ratat ca destinaie de vacan. Poate nicio alta tara nu are o legatura atat de stransa cu marea, dupa 2.000 de ani de aparare impotriva acestei amenintari. Olanda fara apa este la fel de neimaginat precum Arabia fara nisip. Olanda, oficial rile de Jos este o monarhie constituional, stat membru fondator al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n vecintatea Mrii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii. Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute rile de Jos, acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Locuitorii rilor de Jos sunt numii n englez Dutch, nume derivat de la aceeai rdcin ca german deutsch, adic "germani".

Capitala rilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficial conform Constituiei. La Haga (neerlandez Den Haag, sau oficial s-Gravenhage) se afl sediul guvernului, reedina regal, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Capitala- Amserdam Limba oficiala- olandeza Sistem politil- Monarhie constitutionala Suprafata- Total41.526 km km - Apa (%)18,41% Populatie- 16.135.992 loc. Densitate- 321/km loc./km Moneda- Euro (EUR) Fus orar- UTC+1 Prefix telefonic- +31 Produse importate- masini si utilaje, produse textile, autovehicule si utilaje de transport, fonta si otel, confectii, produsele industriei de alimente , materiale neferoase. Produse exportate- masini si utilaje, produse chimice, titei, carne, fonta si otel, zarzavaturi, flori, gaze naturale.

Harta Olandei

Asezare geografica: in Europa de Vest; are iesire la Marea Nordului; situata intre Belgia si Germania. Coordonate geografice: 52 30` N, 5 45` E. Suprafata: totala 41,526 kmp, uscat 33,883 kmp, apa 7,643 kmp. Orase: Amsterdam (capitala, 739,104 de locuitori), Haga (sediul guvernului, 469,059 de locuitori), Rotterdam (598,923 de locuitori), Utrecht (270,244 de locuitori). Granite: total 1,027 km dintre care cu Belgia 450 km si Germania 577 km. Coasta: 451 km. Drepturi maritime: ape teritoriale 12 mn, zona de pescuit exclusiva 200 mn. Climat: temperat, marin; veri reci si ierni temperate. Relief: preponderent ses de coasta si teren recuperat din mare prin construirea de diguri; cateva dealuri in sud- est. Cote extreme: cea mai mica cota: -7 metri Zuidplaspolder; cea mai mare cota: 322 metri Vaalserberg. Resurse naturale: gaze naturale, petrol, turba, calcar, sare, nisip si pietris, teren arabil. Intrebuintarea terenului: teren arabil 21.96%, recolte permanente 0.77%, altele: 77.27% (2005). Teren irigat: 5,650 kmp (2003). Riscuri naturale: inundatiile. Probleme actuale de mediu: poluarea apei cu metale grele, compusi organici, nitrati si fosfati; poluarea aerului din cauza vehiculelor si a activitatilor de rafinare; ploaia acida. Pozitia geo-strategica: situata la gurile de varsare a trei rauri europene importante (Rin, Maas sau Meuse, si Schelde).

ASEZARE GEOGRAFICA
Olanda este tara cea mai dens populata din Europa. Ea se afla pe malul raurilor Rin, Maas si Schelde, rauri care se varsa in Marea Nordului. Aluviunile acestor rauri au creat o delta si o campie uniform neteda. Jumatate din teritoriul tarii se afla sub nivelul marii, numai partea cea mai sudica are o inaltime de 30 m peste nivelul marii. Coasta este marcata de dune de nisip. Suprafata dupa dune, sau in multe locuri suprafata intre coasta naturala si digurile artificiale este un pamant recuperat de la mare, denumit poldere.

CLIMA
In Olanda vara este calda, temperatura medie a lunii iunie este de 16-17 C. Iarna este este un anotimp racoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coasta fiind in jur de 2C, in interiorul tarii mai scazuta. Masele de aer polar fac ca in multe ierni temperatura aerului sa scada sub temperatura de inghet. Atunci cand ninge canalele si lacurile se acopera cu gheata. Cantitatea anuala de precipitatii este in jur de 800 mm, in tinuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mica.

MINERITUL Sl lNDUSTRIA ENERGETICA Pana in 1975 in Limburg se extragea carbune. In localitatile Hengolo si Delfzijl sunt mine de sare, productia anuala fiind de 4 milioane de tone. Un zacamant important il constituie gazele naturale. Datorita acestora Olanda se afla pe locul patru in lume. Gazele naturale din Groningen sunt transportate prin conducte in toate tinuturile tarii si chiar si in strainatate. De asemenea, se extrage si o cantitate destul de mica de titei. ORASE Amsterdamul este cel mai mare centru industrial si administrativ din Olanda. Dezvoltarea lui a inceput in secolul XIII lea in locul unde se varsa raul Amstel in Zuiderzee. Orasul a inceput sa se extinda pe insulele mlastinoase invecinate, are peste 800 de poduri, iar multe constructii sunt ridicate pe piloni pentru a fi ferite de inundatii. Este si azi oras portuar. Legatura cu marea este realizata prin Noordzee Kanal (canalul Marii Nordului), executat intre orasele Amsterdam si Ijmuiden. Aceasta este capitala oficiala a tarii, dar sediul guvernului, al reprezentantelor diplomatice si al catorva ministere se afla in Haga. Al doilea oras ca marime este Rotterdamul (1069000 locuitori) unde se afla cel mai mare port al lumii. Portul Rotterdamului a fost completat de un Europort de mare capacitate aflat pe malul lui Nieuwe Waterweg, dupa ce fluviul Rin a primit un rol important in derularea activitatii comerciale a Comunitatii Europene si in transporturi. AGRICULTURA Din totalul suprafetei tarii 27% este pamant cultivat, alte 32% sunt utilizate ca pasuni, iar 9% sunt paduri. Agricultura foarte moderna, intensiva si foarte productiva ocupa 4% din forta de munca si produce 4% din produsul intern brut. Cea mai dezvoltata ramura este cresterea vitelor prin pasunat si cultivarea florilor. Se produc in cantitati mari cartoful, sfecla de zahar si cerealele. Pe poldere cresc peste 4,5 milioane vaci de lapte. Olanda se afla pe locul cinci in Europa la productia de unt, pe locul al patrulea la productia de cascaval iar pe primul loc in productia de bulbi de flori. Pe multe poldere se cultiva lalele, zambile si crini, mai ales in zonele Leiden si Haarlem, de unde anual se exporta milioane de bulbi de flori. Un produs important de export il constituie zarzavaturile pentru salate, cultivate in general in sere. TRANSPORTUL Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi, cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat probleme. Lungimea cailor ferate este de 2753 km din care 1987 km electrificata. Lungimea drumurilor rutiere este de 111891 km. Este foarte important transportul pe nave maritime, mare parte a comertului Europei Occidentale se efectueaza pe cale maritima prin Olanda. Transportul aerian intern este nesemnificativ, dar KLM-ul (Societatea Regala Olandeza de Transport Aerian) are multe linii internationale.

INDUSTRIA: Olanda este o tara cu o industrie moderna si dezvoltata. Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, electronica, producerea titeiului, constructia de nave si avioane, productia otelului, a produselor textile, a mobilei si a hartiei, a confectiilor si a berii. Amsterdamul este centrul mondial al prelucrarii si al comertului cu diamante. Industria grea: rafinarea petrolului, fabricile de otel si constructoare de masini se concentreaza in zona de coasta, mai ales in Rotterdam, dar centre industriale importante sunt si Ijmuiden, Amsterdam si Kijmegen - toate aflate pe malurile unor rauri - sau canale. Sunt foarte populare cascavalurile, produsele de cacao si de ciocolata, trabucurile, conservele de legume, ginul si berea fabricate in Olanda. ECONOMIE: Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice. Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ. Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost nlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002.

Gastronomie:

Mancarea traditionala olandeza este mai degraba grosolana si consistenta, decat eleganta. Totusi orasele mari au o gama larga de restaurante ce va pun la dispozitie feluri internationale. Mancarea indoneziana, o mostenire condimentata a colonizarii Indiilor de Est, este deosebit de buna in Olanda. Un mic dejun olandez consta in general din paine proaspata, branza, carne gatita sau carnati, unt, un ou fiert si dulceata sau miere. Pranzul este similar. Sandvisurile (broodjes) sunt o gustare obisnuita si exista baruri speciale care le servesc. La vremea ceaiului sunt preferate clatitele (poffertjes) cu unt si zahar. Matjes este hering sarat si se gaseste la tonete stradale, precum si tiparul afumat, o alta specialitate marina. Olanda este o tara faimoasa pentru sortimentele de branza - Goudse, Edammer si Leidse, care pot avea aroma de chimion.La micul dejun se bea suc de fructe, cafea sau ceai. Bautura spirtoasa locala se numeste jenever si este disponibil in mai multe arome. Cele mai populare marci de bere sunt Amsel si Heineken. Potrivit legendei, Sfantul Nicolae sau Sinterklass soseste in portul de la Amsterdam in noiembrie impreuna cu ajutorul sau, Black Pete, pe o barca ce vine din Spania. In Ajunul Sinterklass-ului, pe 5 decembrie, copiii isi umplu incaltarile cu fan si zahar pentru renii lui Sinterklass, iar a doua zi le gasesc pline cu nuci si dulciuri. Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta. Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor.In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate.In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei. In Palm Zondag sau in Palm Sunday, copiii scotocesc fermele vecinilor pentru a strange cat mai multe oua. Nu este vorba de vreun delict, ci acesta este un fel de sport national cu ocazia sarbatorii de Paste. In timp ce se se pregatesc pentru a-si duce la indeplinire sarcina, copiii trebuie sa poarte un bat denumit palmierul de Paste sau Palmpaas. Batul este atasat la un cerc care este impodobit cu steaguri colorate din hartie, coji de oua, inele de zahar, portocale, struguri. Palmpaas-ul seamana destul de bine cu sorcova romaneasca. In regiunile estice ale Olandei, satenii obisnuiesc sa aprinda cate un foc in aer liber pe cel mai inalt deal din imprejurimi. Si pentru ca exista o competitie intre sate, fiecare localitate dorind sa aiba cel mai mare foc, satenii incep sa adune lemne cu cateva saptamani inainte de Paste. In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este Paasbrood, un fel de paine dulce care contine struguri si stafide.

Traditii

Amsterdam
Steagul oraului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificaia heraldic a crucilor este necunoscut, ns unii istorici sunt de prere c simbolizeaz cele trei calamiti care au devastat oraul: ciuma,inundaiile i focul. Amsterdam este capitala oficial a rilor de Jos ns instituiile fundamentale ale statului, Curtea suprem de justiie, guvernul i parlamentul i au sediul n Haga. Termenul de Amsterdam provine din alturarea cuvintelor dam (n neerlandez nsemnnd baraj) i cuvntul Amstel (ru ce strbate oraul). Pe plan local, oraului i se mai zice i Mokum (ora pe limba idi). Amsterdam a avut mereu o populaie mixt. n trecut, n capitala Olandei s-au stabilit muli strini: francezi protestani, flamanzi i evrei. Atitudinea tolerant a locuitorilor oraului era cutat de muli imigrani. Oraul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creterea demografic a Amsterdamului au contribuit i contingente de numeroi imigrani frizoni, germani i scandinavi. Dup 1960, n rile de Jos au migrat numeroi muncitori turci i marocani. Muli s-au stabilit n Amsterdam. Dup proclamarea independenei coloniei olandeze Surinam, n 1975, n Amsterdam au sosit i locuitori din acest teritoriu. n anii 80 a nceput o revoluie demografic, Amsterdamul devenind ora multicultural. n 2005, populaia Amsterdamului era autohton n proporie de doar aproximativ 45%. ns n categoriile de vrst de pn la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohton. n mai multe cartiere se practic totui segregarea: olandezii nstrii se concentreaz n jurul centrului, iar strinii se mut n zonele periferice Amsterdam Sud si Amsterdam Vest.

Orase

Alkmaar Amstelveen Amsterdam Den Helder Edam Enkhuizen Haarlem Hilversum Hoofddorp Hoorn Zaanstad Delft Dordrecht Gouda Leiden Rotterdam Amsterdam

Rotterdam
Rotterdam este un ora i municipiu n Olandez provincia Olanda de Sud, Situat n partea de vest a rile de Jos. Municipalitatea este al doilea mare n ar, cu o populaie de 603,425 din martie 2010. Mai mare zona de la Rotterdam, cel mai bine cunoscut sub numele de "Rotterdam-Rijnmond" / "Rijnmond regiune" (Rijnmond trebuie s fie literal tradus ca "gura Rinului, referindu-se la sediul la Rotterdam la sfritul Rinului-delta, iar poziia sa economic n Europa Principalul port) conine aproximativ 1,3 milioane de locuitori (de unele standarde se apropie destul de 2 milioane de locuitori). Ea reprezint partea de sud a Randstad, a sasea cea mai mare Zona metropolitan n Europa, Cu o populaie de 6,7 milioane de euro. The portul Rotterdam este cea mai mare n Europa. Din 1962 pn n 2004, aceasta a fost lume cel mai aglomerat port pn la depit de Shanghai. Rotterdam este pe malurile rului Nieuwe Maas ("New Meuse"), unul din canalele din Delta format de Rin i Meuse ruri. Numele Rotterdam deriv dintr-o baraj n Rotte ru.

La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori. Locuitori: +/- 740.000 Autohtoni: 45% Nationaliti: 173 Municipiul Amsterdam este mprit n 14 sectoare administrative: Centrum Geuzenveld-Slotermeer Westpoort Osdorp Westerpark Slotervaart Oud-West Zuidoost Zeeburg Oost-Watergraafsmeer Bos en Lommer Zuider Amstel De Baarsjes Amsterdam-Noord Fiecare sector este autonom i are cte un primar ales - cu excepia sectorului Westpoort (Portul), care este administrat central. Amsterdam face parte din regiunea Randstad. De aproape un secol, Amsterdam are preponderent o orientare politic de stnga. Social-democraii, (Partij van de Arbeid - Partidul Muncii), au influenat considerabil politica ultimelor ctorva decenii. Personaliti marcante, ca Wibaut Miranda au jucat un rol important n Amsterdam. n afar de Partidul Muncii au fost i alte partide de stnga, mai radicale, cu atitudini anarhiste, de exemplu partidul comunist al lui Domela sau gruparea Provo din anii 60.