Economia Suediei

Economia Suediei este o economie orientat pe comer exterior, ce beneficiaz de telecomunica ii foarte moderne
(din Suedia provine Ericsson) i o for de lucru foarte bine pregtit i profesionist. Economie bazat pe industrie i
servicii.

PIB (1995): 2% agricultur, 32% industrie, 66% servicii.

Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu,
aur, argint.
Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de ma ini (nave,
avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de
celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar.
Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i
producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere.
Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie,
materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume.

Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de
Jos, Finlanda .a.
Moned : coroan suedez (SEK)|

Turism de amploare.

Pescuit maritim.

Flot comercial maritim.

Ci navigabile interne.

Ci ferate: 11.285 km.

Ci rutiere: 135.859 km.

La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace na iuni
europene.
Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis o
industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii.
Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a
metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).
Cea mai important ramur industrial este construc ia de ma ini (autovehicule, motoare diesel, aeronave,
ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).
Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plci
aglomerate i fibrolemnoase.
Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de
maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar, pielrie i alimentar).
Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum
telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export.
Din 1995 Suedia este membr a Uniunii Europene.
 Sweden Economy
Economie - prezentare general : Ajutat de pace i de neutralitate pentru ntreaga secolului 20 , Suedia a realizat un
standard de invidiat de a tri ntr-un sistem mixt de capitalism high-tech i beneficii extinse de bunstare . Ea are un
sistem modern de distribuie , excelente de comunicare interne i externe , precum i o for de munc de nalt calificare .
n septembrie 2003 , alegtorii din Suedia a refuzat intrarea n sistemul de euro n cauz cu privire la impactul asupra
economiei i suveranitatea . Cherestea , hidroenergie , i minereu de fier constituie baza de resurse a unei economii
puternic orientate spre comer exterior . Firmele cu capital privat reprezint marea majoritate a produc iei industriale , de
care reprezint sectorul de inginerie pentru aproximativ 50 % din produc ia i exporturile . Agricultura pentru ceva mai
mult de 1% din PIB i a ocuprii forei de munc . Pn n 2008 , Suedia a fost n mijlocul de o ascensiune economic
susinut , stimulat de creterea cererii interne i a exporturilor puternice . Acest robuste i finan elor a oferit domeniul de
aplicare considerabil guvern de centru-dreapta de a pune n aplicare programul de reform vizeaz cre terea ocuprii
forei de munc , reducerea dependenei de bunstare , precum i eficientizarea rolul statului n economie . n ciuda
finane puternice i fundamentale care stau la baza , economia suedez a alunecat n recesiune n al treilea trimestru al
anului 2008 i contracia a continuat n 2009, deteriorarea condiiilor la nivel mondial a redus cererea de consum i de
export . Exporturile puternice de mrfuri i o revenire la rentabilitate n func ie de sector bancar din Suedia a condus recul
puternic n 2010 , care a continuat n 2011 , dar o cretere a alunecat la 1,2 % n 2012 . Guvernul a propus msuri de
stimulare n 2012 pentru a reduce efectele unei ncetiniri economice globale i s stimuleze ocuparea for ei de munc i
creterea economic .

Definiie: Aceast intrare descrie pe scurt tipul de economie , inclusiv gradul de orientare ctre pia , nivelul de
dezvoltare economic , cele mai importante resurse naturale , precum i zonele unice de specializare . Se caracterizeaz ,
de asemenea, evenimente economice majore i schimbri politice n cele mai recente 12 luni i poate include o declara ie
cu privire la unul sau dou tendine-cheie macroeconomice viitoare .

Situatia generala a economiei:

Suedia este o natiune puternic industrializata. Economia sa prospera se bazeaza pe o combinatie de inginerie avansata si industria
serviciilor (doua treimi din totalul valorii producttei economice a Suediei). Guvernul detine controlul minelor, al transportului public,
energiei si comunicatiilor. Resursele naturale bogate, cum ar fi padurile ntinse sau zacamintele de fier, au contribuit la evolutia
Suediei, dintr-o natiune agrara saraca la societatea avansata, puternic industrializata, care este astazi.

Energia hidroelectrica, mpreuna cu energia produsa de centralele nucleare, asigura cea mai mare parte din necesarul de energie al
tarii. Fermele prospere din sudul si centrul Suediei asigura necesarul de alimente n toata tara.

Dezvoltarea economica a Suediei este rezultatul cooperarii apropiate dintre guvern, angajatori si sindicate. Aceste grupari au cautat
sa promoveze ocuparea la maxim a necesarului de forte de munca printr-o politica bazata pe recalificarea si schimbarea domiciliului
disponibilizatilor ntr-o zona unde este nevoie de angajati.

Guvernul Suediei a asistat indirect dezvoltarea economica a tarii prin politica taxelor si privind industria. Guvernul a investit
fonduri publice n cercetare si dezvoltare pentru a ncuraja inovatiile n tehnologie si alte domenii. n plus, s-a ncercat devalorizarea
periodica a coroanei suedeze n efortul de a reduce costurile exporturilor suedeze i deci de a le face mult mai competitive n
strainatate.

Industria serviciilor asigura 65% din PIB, industria asigura 31% din PIB iar agricultura, exploatarea forestiera si pescuitul,
mpreuna, 4%.
Industria metalurgica produce otel de nalta calitate, care este folosit la fabricarea de rulmenti, obiecte casnice, unelte de precizie,
mecanisme si ceasornicarie. Cele mai importante produse ale ingineriei suedeze sunt masinile agricole, aeronave, masini si
ambarcatiuni.
In industruia echipamentelor electrice se produc echipamente pentru comunicatii si retele electrice, telefoane mobile si fixe,
foarte apreciate n export.
Industria chimica importa majoritatea materiilor prime, producnd ndeosebi explozibili, fertilizatori, materiale plastice si
chibrituri. Chibriturile au fost inventate n Suedia n 1844 tara este nca una din cele mai mari producatoare de chibrituri din lume.

Terenurile arabile si fermele ocupa 10% din Suedia. n regiunea numita Skne, extremitatea sudica a tarii, ntlnim o clima
prielnica si cel mai fertil teren.

Guvernul detine si opereaza aproape toate caile ferate. De asemenea, detine o parte din Scandinavian Airlines, companie aeriana
cu zboruri n toata lumea. Aeroportul international din Stockholm se numeste Arlanda. Cel mai important port al Suediei (si al
Scandinaviei) este Gteborg.

Din suprafata tarii circa 7% este cultivata si nca 1% este utilizata ca pasune. Principalele suprafete agricole sunt n sudul tarii, aici
clima fiind mai calda si solul mai fertil. Principalele produse agricole sunt orzul, sfecla de zahar, grul, cartoful, rapita si secara, dar n
cea mai mare parte a suprafetei agricole se cultiva furaje. Productia animaliera se cifreaza la 2 milioane capete de porci, aproape 2
miloane capete de vaci si mai mult de 10 milioane de pui. Marile gospodarii din sud produc n mod excedentar lapte, unt cascaval si
grne. Gospodariile din nord sunt mai mici si produc pentru nevoile locale produse lactate si cartofi.