Studiu de caz Turcia

1. Caracterizarea mediului economic al țării studiate

Repubica Turcia se întinde pe două continente, cea mai mare parte din teritoriul său,
respectiv 97%, se desfăşoară pe continentul asiatic iar restul de 3% se desfăşoară pe
continentul european. Aceasta acționează ca o punte de legătură între Marea Mediterană,
Orientul Mijlociu, Asia, Marea Neagră și Caucaz.
Turcia are în mare parte o economie de piață cu accente pretecționiste, bazată pe
industrie și din ce în ce mai mult, pe servicii. Sectorul agricol a rămas o ocupație tradițională
și reprezintă încă aproximativ 25% din ocuparea forței de muncă.
O treime din suprafața Turciei este utilizată pentru agricultură din care aproximativ
jumătate din terenul agricol este folosit pentru culturile de câmp și aproximativ o treime
pentru pășunat. Cele mai importante culturi de câmp sunt cerealele, acestea ocupând o
jumătate din suprafața cultivată. Majoritatea terenurilor de cereale sunt semănate cu grâu,
suprafețe mai mici de orz, secară, ovăz, porumb și orez. Alte culturi importante sunt:
bumbacul, sfecla de zahăr, tutunul și cartofii. Creșterea animalelor este o activitate
economică extrem de importantă, Turcia având un număr însemnat de bovine, ovine,
caprine și bivoli.

1.1 Principalele caracteristici ale economiei (analiză swot)

Puncte tari Puncte slabe

-turismul este unul dintre cele mai
dinamice sectoare în curs de dezvoltare
mai rapida si in Turcia,
- există o serie de zone cu ieşire la mare
-sprijin guvernamental puternic in
spatele industriei
Oportunități
- turismul de coastă
- liberalizarea pieței în domeniul aviației
- prețurile medii sunt mai mici decât in
țările vecine
- creșterea costurilor de intrare
Amenințări
-nivel ridicat de impozit pe consumul de
alcool
-3% impozit privind tarifele de cazare de
zi cu zi

1.2 Evoluții recente ale economiei

 In 2019, Turkey was the sixth largest partner for EU exports of goods (3 %) and also
the sixth largest partner for EU imports of goods (4 %).
Among EU Member States, Germany was both the largest importer of goods from
and the largest exporter of goods to Turkey.

Politica comercială

Rolul Turciei în calitate de actor comercial mondial a crescut în ultimii ani, îndeosebi
prin faptul că țara își valorifică mai mult poziția geopolitică unică. Însă cele mai importante
relații comerciale care au impulsionat creșterea economică a Turciei pe scena comerțului
mondial se datorează relației sale privilegiate cu Uniunea Europeană (UE).
Originea uniunii vamale este Acordul de asociere încheiat în 1963 între Turcia și CEE
care prevedea crearea unei uniuni vamale până în 1996. Acest lucru a permis consolidarea
relațiilor economice odată cu înființarea uniunii vamale - una dintre cele trei uniuni la care s-
a alăturat UE și singura cu un candidat pentru aderare. Din acel moment, nivelul integrării
pieței a crescut considerabil, în special sub aspectul liberei circulații a mărfurilor. O realizare
recentă cu adevărat notabilă în direcția integrării a fost adoptarea noului cod vamal turc și a
sistemului de preferințe generalizate.
Produsele reglementate de uniunea vamală includ toate produsele industriale și
produsele agricole prelucrate.
Reușita uniunii vamale poate fi observat în cifre:
-Turcia a devenit un partener comercial esențial al UE, situându-se pe locul șapte în topul UE
al piețelor de import și pe locul cinci în clasamentul piețelor de export.
-Turcia a devenit o bază de investiții pentru mediul de afaceri european, două treimi din ISD
globale provenind din UE, cu o creștere a integrării în lanțul de distribuție și producție al UE,
adeseori în segmente cu valoare adăugată mare.
Asistență la export Regimul de procesare internă
Scopul regimului de perfecționare activă este acela de a permite exportatorilor să
obțină contribuții la prețurile pieței mondiale pentru producția exporturilor lor, fără a fi
supuse taxelor vamale, inclusiv TVA, precum și măsuri de politică comercială.
Regimul de perfecționare activă include două tipuri de măsuri de prelucrare: sistemul
de scutire condiționată și sistemul de rambursare.
1) Sistemul de scutire condiționată renunță la măsurile și impozitele politicii comerciale care
apar în timpul importului materiilor prime, materialelor auxiliare, a pachetelor și a
echipamentelor de exploatare care nu circulă în mod liber în regim de prelucrare activă. Se
numește condiționat, deoarece exportatorul trebuie să garanteze prin colateralizarea
materialelor și echipamentelor importate că acestea vor fi utilizate numai pentru producția
și exportul produsului care face obiectul regimului de perfecționare activă. Garanția acordată
materialelor și echipamentelor colaterale va fi eliberată la exportul produsului final.
2) Sistemul de rambursare reprezintă rambursarea impozitelor care au fost plătite în timpul
importului de materii prime în circulație liberă, materiale auxiliare, pachete și echipamente
de operare utilizate pentru producerea produsului exportat supus unui regim de prelucrare
activă. Aceste taxe sunt rambursate la exportul produsului final supus regimului de
perfecționare activă. Măsurile de politică comercială sunt aplicate materialelor și
echipamentelor importate și toate procedurile de import, cum ar fi reglementările tehnice
din comerțul exterior și legislația de standardizare trebuie să fie finalizate.