Activitatea economică

externă a întreprinderii

Realizat de Bujor Evelina

Berliba Cristian
 Definiție
Conform LEGE Nr. 849 din 03-01-1992

Activitatea economică externă în Republica Moldova se consideră

activitatea persoanelor ei juridice şi fizice din alte state, precum şi
activitatea acestora în Republica Moldova, în toate formele de relaţii
economice internaţionale.
 Scopurile activităţii economice externe.
Activitatea economică externă este menită să contribuie la dezvoltarea
social-economică a Republicii Moldova, la integrarea ei în economia
mondială.
Dezvoltarea activității economice externe și integrarea economiei
naționale în economia mondială influențează pozitiv dezvoltarea
economiei oricărei țări, dar o importanță deosebită o are în condițiile
crizelor economice și accelerării tranziției la relațiile de piață.
Experiența Germaniei și Japoniei după al doilea Război Mondial cât
și a unui șir de țări în curs de dezvoltare ne-a demonstrat, că orientarea
producției spre export și dezvoltarea diferitor forme de cooperare
internațională în producție este principalul factor al creșterii
economice.
În viața contemporană activitatea economică externă a devenit un
accelerator puternic în dezvoltarea economică și tehnico-științifică a
Republicii Moldova, care îndeplinește un șir de funcții de bază:
- nivelează dezvoltarea economiei naționale și mondiale;
- efectuează comăsurarea cheltuielilor naționale și mondiale;
- realizează avantajele diviziunii internaționale a muncii care
contribuie la creșterea eficienței economiei naționale.
În condițiile complicate de promovare ale reformelor economice,
activitatea economică externă poate menține dezvoltarea
economică a țării și contribuie la dezvoltarea industriei orientate
spre export. Însă o simplă ajustare a cadrului legislativ nu va
rezulta în redresarea semnificativă a situației în exportul de
diferite bunuri și servicii și în special a produselor agricole.
 În condițiile actuale activitatea economică externă a oricărei țări prezintă relațiile
interstatale economice și comercial – politice care sunt prezentate printr-o gamă
largă a diferitor forme și metode de colaborare internațională cum ar fi:

• Comerțul extern (exportul, importul, reexportul);

• colaborarea investițională internațională care se realizează prin: diferite
acorduri internaționale de creditare; dezvoltarea leasing-ului financiar
internațional;crearea întreprinderilor cu investiții străine sau întreprinderilor mixte;
• cooperarea internațională în producție (în conformitate cu Clasificarea
Comisiei Economice a ONU, formele principale de cooperare în producție
sunt:producerea în baza specializării (când se pot coopera mai multe țări);
acordarea licențelor cu achitarea prin producția obținută în baza acestor licențe;
livrarea liniilor de producție sau chiar a uzinelor întregi, la fel cu achitarea prin
producția obținută în baza acestor linii de producție;
• colaborarea tehnico-științifică internațională, care se poate manifesta înformă
de schimb tehnologic;
• Operațiile valutar-financiare;
• Operațiile de creditare internațională.
Prin intermediul formelor și metodelor de colaborare internațională
menționate se efectuează diviziunea internațională a muncii, scopul
căreia este economisirea muncii sociale în procesul de producție și
schimb a rezultatelor ei între diferite țări.Este cunoscut faptul, că
schimbul internațional de mărfuri este raĠional pentru o țară, din
punct de vedere economic atunci, când cheltuielile pentru
producerea bunurilor de export sunt mai reduse decât cheltuielile
pentru mărfurile importate.De aici reiese, că schimbul internațional
de mărfuri poate fi avantajos pentru toate țările participante atunci
când este elaborată corect și fundamentată din punct de vedere
economic structura exportului și importului țării.
 Republica Moldova a semnat 33 acorduri
bilaterale cu privire la colaborareacomercial-
economică:
• Statele Unite ale Americii (29.06.1992)
• Republica Ungară(07.04.1993)
• Republica Turcia (07.06.1994)
• Ucraina (08.01.1995)
• Republica Bulgară (09.02.1995)
• Republica Austria (01.09.1995)
• Republica Estonia (31.10.1995)
• Confederația Elvețiană (01.09.1996)
• Republica Lituania (05.03.1997)
• Republica Polonia (20.10.1997)
• Israel (20.10.1997)
• Republica Uzbekistan (10.06.1998)
• Republica Populară Chineză (din ziua semnării),
Republica India (din ziua semnării),Republica Belarusi
(25.01.1999),
• Ucraina (11.06.1999)
• Republica Cehă (30.09.1999)
• Republica Elenă (27.02.2000)
• Republica India (din ziua semnării)
• Republica Letonă(din ziua semnării)
• Republica Italiană (din ziua semnării),
• Federația Rusă (11.08.2000)
• Republica Socialistă Vietnam (14.12.2000),
• Republica Cipru (11.07.2000),
• RepublicaIs lamică Iran
• Republica Slovenia (21.01.2003)
• Republica Kalmîkia
• Republica CroaĠia
• Republica Tadjikistan,
• Republica Slovacă (23.03.2003).
Aceste acorduri sunt orientate spre diversificarea formelor de
colaborarecomercial-economică, deschiderea accesului la noi surse
de aprovizionare úi noipieĠe externe de desfacere, susĠinerea
participării agenĠilor economici la diferiteexpoziĠii úi târguri
internaĠionale, dezvoltarea noilor forme de cooperare în producĠieîn
baza următoarelor principii:
• cointeresare și avantaj reciproc;
• egalitatea în drepturi și neadmiterea discriminării participanților la
activitatea comercială externă;
• protecția de stat a drepturilor și intereselor legitime,inclusiv a
secretului comercial, ale participanților la activitatea comercială
externă;
• libertatea schimbului internațional de bunuri și servicii,
luându-se înconsiderație prevederile legii reglementării de stat a
activității comerciale externe(nr. 1031 din 21.09.2000), altor acte
normative precum și tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte;
• promovarea unei politici unice a comerțului extern ca parte
componentă a politicii externe a Republicii Moldova;
• prioritatea măsurilor economice.
În ultima perioadă de timp Guvernul Republicii Moldova a întreprins un șir de măsuri
concrete în vederea modernizării economiei, înviorării activității de antreprenoriat și
atragerii investițiilor străine.
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 194 din 21 februarie 2006 a fost aprobat planul deacțiuni
pentru perfecționarea cadrului normativ de reglementare a activităților supuse licențierii
și optimizarea procesului de licențiere, care prevede un șir de acțiuni concrete pentru
implementarea principiului „ghișeului unic” la efectuarea procedurii de licențiere.
Continuă realizarea reformei regulatorii a activității antreprenoriale, iar de la 1 ianuarie
2006, Republica Moldova beneficiază de preferințele comerciale incluse în programul „GSP
Plus” în comerț cu Uniunea Europeană. „GSP Plus” este o îmbinare considerabilă a
regimului comercial cu Uniunea Europeană și posibilitățile care astăzi le are Republica
Moldova, reieșind din acordurile semnate cu țările din Europa de Sud-Est.
Cu toate acestea Republica Moldova a întreprins un șir de măsuri pentru obținerea
unui regim mai avantajos, bazat pe preferințele comerciale autonome, a căror susținere
a fost condiționată de reformare a sistemului instituțional în domeniul certificării originii
mărfurilor exportate și consolidării administrației vamale.
 Faptele menționate au o importanță destul de semnificativă pentru
dezvoltarea unuia din principalele sectoare ale economiei naționale a
Republicii Moldovei –sectorul agrar. Practica ne-a demonstrat, că reforma
agrară promovată anterior n-a asigurat rezultatele scontate nici economiei
naționale în ansamblu, nici țăranilor împroprietăriți în particular. Declinul
care a început în anul 1990 a condus nu la reducerea tempurilor de
creștere a volumului producției agricole, dar la reducerea volumului real al
producției vegetale de 2 –2,5 ori, a efectivului de animale cu 35 la sută, iar a
producției de lapte ți carne respectiv cu 56 și 76 la sută. În rezultat s-a creat
o situație alarmantă pe piața alimentară, care este practic inundată de producție
agricolă de import, producătorii agricoli autohtoni deseori nu-și pot realiza
producția din motivul costurilor înalte de producție și utilizării ineficiente a
politicii tarifare, ceea ce contribuie la creșterea și aprofundarea sărăciei la
sat.
Conform investigațiilor experților Business Consulting Institute (BCI), în
anul 2020 sărăcia în spațiul rural a cunoscut o creștere de circa 4,8
puncte procentuale față de anul 2019, ajungând la o cota de 36%,
ceea ce, în mare măsură, a determinat și creșterea ratei la nivel
național. Pe lângă creșterea ratei sărăciei a crescut profunzimea
și severitatea acesteia.
 Subiectele activităţii externe.

Subiecte ale activităţii economice externe sînt

persoanele juridice şi fizice înregistrate în modul
stabilit ca subiecte ale activităţii economice externe în
Republica Moldova. În calitate de subiect al activităţii
economice externe poate acţiona şi Republica
Moldova.
 Bazele juridice ale activităţii economice
externe.
Activitatea economică externă este reglementată de Constituţie, de
prezenta Lege şi de alte acte juridice ale Republicii Moldova, precum şi
de tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte.

Activitatea economică a persoanelor juridice şi fizice din alte

state în Republica Moldova este reglementată de legislaţia respectivă a
Republicii Moldova, de tratatele şi acordurile internaţionale la care este
parte.
 Principiile activităţii economice.
Activitatea economică externă se bazează pe:

- cointeresare şi avantaj reciproc;

- liberă iniţiativă;
- egalitate juridică a tuturor subiectelor activităţii economice
externe indiferent de forma de proprietate;
- apărare a intereselor subiectelor activităţii economice externe;
- neadmitere a limitării ilegale a drepturilor subiectelor activităţii
economice externe.
 Tipurile de activitate economică externă.
În Republica Moldova se desfăşoară următoarele tipuri de activitate economică externă:

- exportul şi importul de mărfuri (de lucrări şi servicii) în conformitate cu nomenclatorul şi în modul stabilit
de Guvernul Republicii Moldova;
- schimbul de mărfuri (operaţiuni barter) şi alte tipuri de activitate, bazată pe principiile comerţului de
întîmpinare;
- cooperarea în producţie şi cooperare de altă natură cu subiecte ale activităţii economice de peste hotare;
- activitatea de antreprenor desfăşurată în comun cu subiecte ale activităţii economice de peste hotare;
- activitatea investitorilor străini;
- concesiunile acordate persoanelor juridice şi fizice străine;
- operaţiunile internaţionale financiare, bancare, de credit, de decontare, de asigurare şi operaţiunile cu
hîrtii de valoare în cazul şi în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova;
- operaţiunile de arendă, inclusiv de leasing;
- operaţiunile de misitie;
- alte tipuri de activitate economică externă ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova.
 Reprezentanţele comercial-economice.
Persoanele juridice şi fizice ale Republicii Moldova pot deschide
reprezentanţe comercial- economice în alte state în conformitate cu
legislaţia acestora.

Persoanele juridice şi fizice străine pot deschide reprezentanţe

comercial-economice în Republica Moldova în modul stabilit de
Guvernul acesteia.