1. Notiuni de sistem de operare. Ansamblu de programe ce asigura exploatarea eficienta a calculatorului se numeste sistem de operare.

Un sistem de operare realizeaza urmatoarele functii: Asigura comunicarea dintre utilizator si sisemtl de operare; Incarca in memoria interna si lanseaza in executie programele indicate de utilizator; Descarca si opreste din memorie programele respective; Coordoneaza functionarea in comun a calculatoarelor unite in retea; Scrie, citeste si asigura protectia informatiei pe suporturi exeterne. 2. Lucrul cu dosare si fisiere Windows. Dosar -intr un sistem de operaredosarul este un fel de container in care se contin mai multe fisiere. Fisier reprezinta o colectie organizata de date care dupa un anumit spatiu pe disc sau pe un alt suport de memorie externa. !isierul are nume, acesta fiind alcatuit din doua parti, denumire si extensie. Denumirea "#$$ caractere, iar extensia "%. &xtensia este stabilita de programul in care a fost creat fisierul. Dosarele si fisierle au urmatoarele proprietati: Denumirea; 'ipul; Amplasareape disc; Dimensiunea; Continutul incazul dosarelor; Denumirea in sistemul de operare in (S D)S; Data crearii, modificarii si ultimii accesari. 3. Procesorul tabelar. (viziunea generala) (!" #$cel)

#%&#L este un pac'et de programe care serve(te pentru prelucrarea datelor organizate )n form* de tabel
+. ,ntroducerea datelor. -erificarea ortografiei. !odificarea demensiunilor celulelor. !oduri de afi(are a foii de calcul (!" #$cel). Introducerea datelor. Asigura*i v+ c+ ave*i marcat+ celula dorit+ ,i tasta*i -n ea numerele necesare. Cifrele sau datele numerice au ap+rut ,i -n bara de formule situat+ imediat deasupra foiei de lucru. .a cap+tul di st-nga al acesteia sunt plasate / butoane printre care x are semnifica*ia 0cancel123&sc4 ,i 5 are semnifica*ia 0enter1 sau 0confirm1. .. /estionarea foilor de calcul )n registru (!" #$cel). Crearea paginii de calcul. Insert6 7or8s9eet; :edenumirea paginii de calcul ;dublu clic8 pe numele paginii de calcul sau clic8 dreapta6 rename; 2se redenumeste de la tastatura4; Stergerea paginii de calcul ;clic8 pe numele paginii de calcul6edit6delete6s9art; Copierea paginii de calcul ;ctrl6clic8 pe numele paginii si cu butonul stinga se tasteaza locul unde dorim sa copiem; (utarea paginii de calcul ;clic8 stinga pe numele paginii, butonul stinga apasat mutam pagina in locul dorit; 1pera2ii cu datele din foaia de calcul (!" #$cel). Crearea seriilor de date ;se introduce primele doua valori ale seriei,automat stabilindu se si ratia de modificare.

0.

<

<. Se marc9eaza aceste doua valori; #. Se pozitioneaza cursorul pe coltul dreapta =os a coloanei marcate, tinind butonul sring apasat se traseaza pina se obtine seria dorita. Crearea unei serii de date personale: 'ools 6)ptions 6Custom .ist 6Custom .ist se marc9eaza >e? .ist 6 in cimpul .ist &ntries se introduce lista pesronala, dupa fiecare element activindu se tasta &>'&:, se actioneaza butonul ADD6 )@. 3. 4ormatarea datelor (!" #$cel). Formatarea datelor. Aute*i modifica formatul numeric al unei celule sau a unei zone -ntregi selectate efectu-nd clic pe unul din cele $ butoane -n bara de instrumente 2B,C ,,. a.4.A,a putem formata nr ca valori monetare. (odificarea formatului celulei -n cel de dat+ calendaristic+ se efectueaz+ astfel: !ormatDCells2ne pune la dispozi*ie c-teva grupuri de op*iuni4D>umberDDateD'EpeD)@.Astfel putem tasta datele -ntr o varietate de formate, -ns+ dup+ ce ap+s+m &nter, datele vor fi afi,ate dup+ manera selectat+. )p*iunea !ormat Cells poate ap+rea ,i prin ap+sarea butonului din dreapta a mouse ului. 5. !odificarea adreselor celulelor la copiere. 6tilizarea adreselor relative (i absolute. 7enumirea celulelor (!" #$cel). In timpul scrierii formulelor, daca stim ca va fi nevoie sa o copiem si in alta parte atunci vom deosebi doua cazuri: <. Adresa relativa vom scrie de exemplu in C< formula 3a<Fb<. Daca vom copia aceasta formula in C# vom obtine 3a#Fb#. #. Adresa Absoluta ;vom scrie de exemplu C< formula 3BaB<3b<. Daca vom copia aceasta formula in C# vom obtine 3BaB<. Aici adresarea BAB< este absolua. In orice loc copiindu se aceasta formula primul termen va fi BaB<. Generalizam ca pentru a a absolutiza ceva folosim simbolul B. &l poate fi folosit inaintea liniei, coloanei sau inaintea ambelor, in dependenta de necesitati. 8. 4unctii des folosite ( !" #$cel). Sum 2D4 ;calculeaza suma tuturor elementelor din domeniul D indicat. &x. <4. Sum 2 A/ : A<HH 4; #4. Sum 2 I% : IJ; !# : !J 4 >ota: Apelul acestei functii poate fi efectuat si cu butonul & de pe bara de instrumente. (ax 2D4 ;afiseaza valoarea maxima din domeniu; (in 2D4 ;afiseaza minimul din domeniu; Average 2D4 ;media din domeniu. Automat se numara celulele, care au informatie si se calculeaza media lor. Count 2D4 ;afiseaza numarul de celule incluse in domeniu ce au valori 2H deasemenea este o valoare4; Int 2 D4 ;afiseaza partea intreaga a valorii din celula indicata 2 int 2Average 2D4 4; C9ar 2cod4 ;afiseaza simbolul codului indicat.

19. 4unc2ii matematice. 4unc2ii trigonometrice. 4unc2ii financiare. 4unc2ii statistice (!" #$cel). functii matematice si trigonometrice (Math & Trig): permit efectuarea de calcule matematice simple si complexe; 0 :"6! (lista); :P<176&= (lista); :"6>=1=?L(referinta@ tip;cimp de regrupat); :"6!P<176&=(listA); :"6!B4(cimp de evaluat; criteriu; cimp de insumat); :<1!?N(numAr;format); :<?N7(); :?>"(numAr); :LN(numAr);

:L1/(numAr;bazA);:L1/19(numAr); :#%P(%) ; :!17(%;C); :4?&=(numAr); P1W#<(numAr;putere) , :"D<=(numAr) ; :"BN(%) ; :&1"(%) ; :=?N(%) ; :?"BN(%); :?=?N(%); :7#/<##"(ung'i); 3<?7B?N"(ung'i); :<16N7(% numAr de zecimale); :PB(); :BN=(numAr) funcii financiare (Financial): sint utilizate pentru calcularea amortizarii mi=loacelor fixe, ratelor, dobinzilor, veniturilor din investitii; :<?=#(numAr de perioade;valoarea plAEii;valoare prezentA) returneazK rata dobLnzii pe perioada unei anuitKMi, pentru un -mprumut sau o investiMie. Aentru exemplificare presupunem efectuarea unui -mprumut printr un credit de <$ milioane lei pe timp de un an, cu o valoare lunarK de rambursat -n sumK de <.JHH.HHH lei. :NP#<(rata dobFnzii;valoarea plAEii;valoare prezentA) returneazK numKrul de perioade de platK pentru o investiMie sau un plasament. Altfel spus, se calculeazK cLte vKrsKminte sunt necesare pentru ca un capital constituit printr o investiMie Ni remunerat printr o dobLndK sK atingK o valoare specificatK. :NP-(rata dobFnzii;valoare1 valoare2 G..) calculeazK valoarea actualK netK a unei investiMii bazate pe o serie periodicK de intrKri de numerar 2cas9 flo?s4. !uncMia >AO diferK de funcMia AO 2present value4, pentru cK se bazeazK pe vKrsKminte care nu au aceeaNi mKrime. Astfel se calculeazK valoarea actualK netK a unor intrKri viitoare de fonduri, pentru a se evalua rentabilitatea unei investiMii. IntrKrile de fonduri sunt operaMionale la intervale regulate, la sfLrNitul fiecKrei perioade. :"LN(valoare de inventar;valoare rezidualA;durata normatA de funcEionare) calculeazK amortismentul linear al unei imobilizKri cu o valoare de inventar datK, MinLnd cont de o valoare rezidualK estimatK, pentru un numKr de periode cLt se presupune cK va funcMiona investiMia. :-7>(valoare de inventar;valoare rezidualA;durata normatA de funcEionare;debutul perioadei;sfFrHitul perioadeiI;rata de depreciere;comutatorJ) calculeazK amortismentul degresiv a=ustat 2variable declining balance4 al unei imobilizKri cu o valoare de inventar anume, o oarecare valoare rezidualK; amortizabilK pe mai mulMi ani; cu o anumitK ratK de depreciere. :"C7(valoare de inventar;valoare rezidualA;duratA normatA de funcEionare; perioada pentru care se calculeazA amortizarea) returneazK amortismentul degresiv ; funcii statistice (Statistical): permit efectuarea unor calcule statistice utilizLnd serii de valori. :!?%(listA) returneazK cea mai mare valoare din listK. .ista poate fi compusK din: numere, formule numerice, adrese sau nume de cLmpuri; :!BN(listA) returneazK cea mai micK valoare din listK; :?-#<?/#(listA) calculeazK media valorilor din listK; :/#1!#?N(listA) calculeazK media geometricK a valorilor dintr o listK :K?<!#?N(listA) calculeazK media armonicK a valorilor dintr o listK; :!#7B?N(listA) calculeazK valoarea medianK dintr o listK; :&16N=(listA) numKrK celulele ocupate dintr o listK de cLmpuri; 11. 4unc2ii de lucru cu data (i timpul (!" #$cel). Functii calendar sau data calendaristica (Date & Time): manipuleaza numere care reprezinta date calendaristice sau timp; :N1W() returneazK un numKr corespunzKtor datei curente cu zecimale ce reprezintK ora; :=17?C() returneazK un numKr datK corespunzKtor datei curente; :7?=#-?L6#(LHir de caractereL) calculeazK numKrul datK corespunzKtor Nirului de caractere -n format datK calendaristicK 2sirul trebuie plasat -ntre g9ilimele4; :7?=#(an;lunA;zi) calculeazK numKrul datK pentru data calendaristicK specificatK ca argument;

:C#?<(numAr@datA) returneazK corespunzKtor anului, un numKr cuprins -ntre H 2<PHH4 Ni <PP 2#HPP4 extrKgLnd rezultatul dintr un numKr datK; :!1N=K(numAr@datA) extrage luna dintr un numKr datK, sub formK de valori cuprinse -ntre < Ni <#; :7?C(numAr@datA) genereazK un numKr corespunzKtor zilei cu valori -ntre < si %<; :W##M7?C(%) returneazK numKrul zilei din sKptKmLnK corespunzKtor argumentului Q care poate fi de tip numKr datK calendaristicK sau text -n format datK calendaristicK; :7?C"309(datA debut;datA sfFrHit) calculeazK numKrul de zile -ntre douK date calendaristice considerLnd anul ca avLnd %RH de zile; :=B!#(orA;minut;secundA) calculeazK un numKr timp corespunzKtor orei, minutului Ni secundei; :=B!#-?L6#(Nsir de caractereO) returneazs numsrul timp corespunzKtor Nirului de caractere specificat -n format datK6orK 2-ntre g9ilimele4; :K16<(numar@timp) extrage ora dintr un numKr timp 2H,HHHHHH pentru ora #/:HH:HH Ni P,PPPPJJ/#R pentru ora #%:$P:$P4, sub forma unui numKr cuprins -ntre H si #%; :!BN6=#(numAr@timp) extrage minutul dintr un numKr timp, sub forma unui numKr -ntreg cuprins -ntre H si $P; :"#&1N7(numAr@timp) extrage secunda dintr un numKr timp sub forma unui numKr -ntreg cuprins -ntre H si $P; 12. 4unc2ii te$tuale (!" #$cel). Functii text sau sir de caractere (Text): ofera informatii legate de textul existent -n celule si permit operatii cu etic9ete; :&K?<(cod numeric ?"&BB) returneazK caracterul corespunzKtor codului numeric ASCII specificat ca argument; :=<B!(te$t) afiNeazK Nirul de caractere specificat ca argument -n care toate spaMiile inutile sunt anulate 2cu excepMia spaMiilor care separK cuvintele textului4; :&17#(te$t) returneazK codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument; :&1N&?=#N?=#(te$t1;te$t2;G) concateneazK mai multe Niruri de caractere specificate ca argumente, -ntr unul singur; :#%?&=(tect1;te$t2) verificK dacK douK Niruri de caractere sunt identice. ComparLnd cele douK Niruri, funcMia returneazK valoarea logicK ':U& dacK acestea sunt identice sau valoarea logicK !A.S& -n caz contrar; :6PP#<(te$t) afiNeazK cu ma=uscule textul specificat ca argument; :L1W#<(te$t) afiNeazK cu minuscule textul specificat ca argument; :!B7(te$t;N;%) afiNeazK Q caractere ale textului specificat ca argument, -ncepLnd cu poziMia 0>1; :L#N(te$t) returneazK numKrul caracterelor ce formeazK textul specificat ca argument; :"6>"=B=6=#(te$t@sursA;N;%;te$t@nou) returneazK un nou Nir de caractere 2text nou4 la a 0>1 a poziMie a textului sursK, dupK ce au fost anulate Q caractere; :<#P=(te$t;numAr de ori) repetK afiNarea textului de un numKr specificat de ori; :P<1P#<(te$t) determinK scrierea cu ma=usculK a fiecKrei prime litere din textul specificat ca argument; :-?L6#(te$t) converteNte un text ce reprezintK un numKr -ntr o valoare numericK 2numKrul ce figureazK -n textul tespectiv, trebuie sK corespundK unuia din formate numerice consacrate4; :71LL?<(numAr;zecimale) converteNte un numKr -n text, folosind un format monetar; :4BN7(te$t1;te$t2;N) localizeazK pozitia la care -ncepe textul< -n textul# -ncepLnd cKutarea cu poziMia >; 13. 4unc2ii logice (!" #$cel). Funiile logice (Logical) determina evaluarea unor expresii si in functie de acestea furnizeaza actiuni sau rezultate complexe, generind valori de adevar sau de fals corespunzator unor conditii 2acestea pot fi evaluate si inlantuite cu a=utorul operatorilor logici A>D, ):, >)'4.

:B4(conditie;%;C) testeaza argumentul conditie si in functie de rezultatul evaluarii logice, genereaza argumentul Q daca conditia este adevarata sau argumentul S daca aceasta este falsK. Argumentele Q sau S pot fi valori, siruri de caractere 2plasate intre g9ilimele4, nume de cimpuri sau adrese de celule sau cimpuri care contin aceste valori. In locul argumentelor Q sau S se pot imbrica alte structuri conditionale I!, generLndu se potrivit conditiilor ulterioare, Q<,S< sau Q#,S# si asa mai departe. :?N7(evaluare logica1 evaluare logica2 ...) returneaza valoarea logica ':U& daca toate argumentele sunt adevarate si valoarea logica !A.S& daca unul sau mai multe argumente sunt false; :1<(evaluare logica1 evaluarea logica2 ...) returneaza valoarea logica ':U& daca orice argument este adevKrat si valoarea logica !A.S& daca toate argumentele sunt false; :N1=(evaluarea logicA) inverseazK valoarea argumentului, returnind dupa caz ':U& sau !A.S&; :=<6#() returneaza valoarea logica ':U&; :4?L"#() returneaza valoarea logicK ':U&; 1+. "ortarea informa2iei (!" #$cel). Sortarea: <. Selecta*i zona care va fi ordonat+. Aentru a ordona -ntreaga list+ de date selecta*i toate celulile din list+. #. Desc9ide*i meniul Data ,i alege*i Sort.Oa ap+rea caseta de dialog Sort. %. Utiliza*i lista derulant+ Sort bE la selec*ia primei coloane dup+ care vre*i s+ ordona*i, dup+ ce executa*i clic pe Ascending sau Descending pentru a indica modalitatea de ordonare. /. Aentru a ordona dup+ alte coloane, repeta*i pasul % pentru prima ,i a doua list+ derulant+ '9en bE. $. &xecuta*i clic pe )@ sau ap+sa*i tasta &nter. 1.. 4iltrarea datelor (!" #$cel). Filtrarea: Auto!ilter v+ permite s+ afi,a*i rapid numai un rup selectat de -nregistr+ri ale bazei dvs de date: <. Selecta*i -ntrega baz+ de date, inclusiv r-ndul utilizat la la titluri. #. Desc9ide*i meniul DataD!ilterDAuto!ilter.&xcel va afi,a -n fiecare celul+ -n partea de sus a bazei dvs de date butonul cu s+geat+ al listei derulante. %. &xecuta*i clic pe butonul listei derulante din rubrica pe care vre*i s+ o utiliza*i la filtrarea listei. /. Selecta*i data pe care vre*i s+ o utiliza*i pentru a reduce lista dvs. .a derularea listei pute*i utiliza tastele cu s+ge*i direc*ionale sau pute*i introduce primul caracter al numelui datei -ntroduse pentru a v+ deplasa la ea.Ac*iona*i tasta &nter sau executa*i clic pe dat+ cu a=utorul mouse lui. &onstruirea (i modificarea diagramelor (!" #$cel). Crearea diagramelor: Selecta*i datele pe care dori*i s+ le reprezenta*i grafic. &xecuta*i clic asupra butonului C9art7izard. Selecta*i tipul diagramei ,i tasta*i >ext. Stabili*i sursa datelor ,i tasta*i >ext. Stabili*i op*iunile diagramei ,i tasta*i >ext. Stabili*i foaia de calcul, unde se va afla diagrama ,i tasta*i !inis9.

10. <. #. %. /. $. R.

13. Procesorul de te$te Word (-iziunea generala) !"D@este un procesor de texte si are facilitati incorporate care permit crearea si salvarea documentelor cu usurinta. MIC"!S!FT !"D este unul dintre cele mai puternice si folosite editore de texte. Acesta

asigura functiunile elementare ale unui editor de texte, si anume :introducerea textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere, alinierea automata a textului, aran=area textului in pagina, tiparirea textului. 15. 7eplasarea )n cadrul documentului (!" Word). !#era$ii de mutarea %i co#ierea &locurilor de te't (utarea unei zone din document se realizeaz+ astfel: se selecteaz+ zona dorit+ din document cu a=utorul mousului; este activat meniul #dit (i apoi se alege cu mousul op*iunea &ut. 'extul selectat este radiat. este activat+ op*iunea Paste mut+ textul selectat -n fi,ierul dorit, interogat de aceast+ op*iune. Copierea unei zone din document se realizeaz+ similar cu mutarea, dar este aleas+ op*iunea &opP -n locul op*iunii &ut 4ormatarea caracterelor aliniatelor paginilor (!" Word).

18.

Formatarea documentelor
)pera*iile de formatare se refer+, -n general, la forma, tipul, culoarea caracterelor folosite ,i la modul de aran=are -n pagina a con*inutului documentului. &ditorul 7ord ofera o gama extrem de larga de facilitati de formatare, de la formatarea caracterelor ,i paragrafelor, la scrierea pe coloane ,i utilizarea sau c9iar crearea unor stiluri de scriere, privite ca ansambluri de caracteristici de formatare, care pot fi referite simplu, printr un nume anterior asociat. Formatarea rndurilor i paragrafelor (odul de aran=are a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. In 7ord se considera ca textele sunt formate din paragrafe; aceast+ no*iune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romLn+, fiindc+ desemneaz+ un text situat -ntre caractere de sfLr,it de paragraf ob*inute prin apasarea tastei &>'&:. :eamintim faptul ca simbolurile tastelor &>'&:, SAAC& 2spa*ii tastate efectiv ,i nu introduse de 7ord pentru alinieri4, precum ,i alte marca=e cu rol de formatare pot fi vizualizate6ascunse folosind butonul S9o?6Tide. In general, op*iunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent 2oriunde ar fi pozitionat cursorul -n cadrul acestuia4, f+r+ a fi necesara selectarea lui. Dac+ -nsa sunt selectate mai multe paragrafe, eventual unul sau mai multe randuri, atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. Copierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul !ormat Aainter 2 a se vedea paragraful anterior4, cu un clic pe zona sursa, activand butonul ,i apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie 2eventual selectand mai multe paragrafe destinatie4.

Alinierea
Un text poate fi aliniat la marginea din stLnga, la cea din dreapta, -ntre marginile stLnga dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele .eft, :ig9t, UustifE ,i Center de pe bara de instrumente !ormatting. Acestea sunt de tip comutator ,i pot fi aplicate pentru textul curent scris, pana la sc9imbarea op*iunii, sau pentru un text selectat. Iutoanele de aliniere sunt ec9ivalente cu op*iunile din caseta Alignment a ferestrei de dialog Aaragrap9 2pagina Indents and Spacing sau cu combinatiile de taste Ctrl . 2.eft4, Ctrl : 2:ig9t4, Ctrl U 2UustifE4 ,i Ctrl & 2Center4.

29. &rearea coloanelor de ziar notelor de antet (i subsol numerotarea paginilor (!" Word). Scrierea te'tului (n coloane.Aran=area unui text pe coloane, -n 7ord, se face prin lansarea comenzii !ormatDColumns, fiind desc9is+ fereastra cu acela,i nume.Urmeaz+ ca utilizatorul s+ indice num+rul de coloane -n care se va -mp+r*i textul prin >umber)fColumns; l+*imea fiec+rei coloane prin 7idt9 and Spacing, iar distan*a printre ele prin Spacing. Comutatorul &VualColumn7idt9, -n starea activat, determin+ calcularea automat+ a unor l+*imi egale pentru toate coloanele.Aentru introducerea unui salt la coloan+ nou+, la pozi*ia cursorului se folose,te comutatorul Start>e?Column din dreapta =os al ferestrei de dialog. .ista ascuns+ ApplE'o: determin+ por*iunea de text supra c+reia se aplic+ -mp+r*irea pe coloane stabilit+ -n fereastra de dialog Columns. )umerotarea #aginilor. *ntete %i su&soluri. Un antet de pagin+ este o por*uine de text care va ap+rea la -nceputul fiec+rei pagini a documentului, iar subsolul de pagin+ este o por,iune de text care va ap+rea la sf-r,itul fiec+rei pagini a documentului. &xemple: titlul de capitol sau paragraf ,i autorul afi,at pe fiecare pagin+ a unei c+r*i. &ditarea con*inutului antetului ,i 2sau4 subsolului se face prin alegerea op*iunii -iewQKeader and 4ooter, dup+ care cursorul este pozi*ionat -n zona rezervat+ antetului sau subsolului ,i pe ecran este afi,at+ o bar+ utilitar+, folosit+ la editare. 'recerea din zona rezervat+ antetului -n cea rezervat+ subsolului ,i invers este posibil+ prin intermediul butonului din aceast+ bar+ utilitar+ sau printr un clic simplu pe zona respectiv+. Introducerea num+rului de pagin+ -n zona antetului sau -n zona subsolului se efectueaz+ cu op*iunea BnsertQPage Number din submeniul, care produce afi,area pe ecran a unei ferestre cu acela,i nume. 21. 4acilitatea ?uto&orrect (!" Word).

AutoCorrect este o facilitate foarte util+ -n lucru cu documente. Aceast+ facilitate rezolv+ automat erori obi,nuite de scriere ,i punctua*ie ,i, de asemenea, permite utilizarea prescurt+rilor. Ao*i scrie folosind prescurt+ri, iar -n document prescurtarea este automat -nlocuit+ cu textul care a fost prescurtat.
Aentru a afi,a caseta de dialog ?uto&orrect trebuie s+ selectezi comanda ?uto&orrectG din meniul =ools. 22. 4acilitatea ?uto=e$t (i ?uto&omplete (!" Word). !acilitatea AutoText m+re,te viteza de lucru prin introducerea unor tipuri speciale de text. De exemplu, po*i insera data sau ora curent+, numere de pagin+, diverse formule de salut sau de -nc9eiere pentru scrisori. Wn unele situa*ii, aplica*ia se va oferi s+ completeze automat cu un element ?uto=e$t atunci cLnd tastezi primele cLteva litere ale acestuia. Wn astfel de situa*ii dup+ ce a fost identificat un element ?uto=e$t este afi,at acesta ,i poate fi inserat automat prin ap+sarea tastei #nter f+r+ a mai fi nevoie de tastarea integral+ a textului respective. Selectezi op*iunea ?uto=e$t din meniul Bnsert, apoi po*i selecta un element din lista prezentat+ sau po*i s+ selectezi comanda ?uto=e$tG care afi,eaz+ caseta de dialog ?uto&orrect cu fi,a cu op*iuni ?uto=e$t. mpleteautocop 23. Bnserarea obiectelor bara cu instrumente 7rawing (!" Word). Iara de unelte 7rawing este cel mai puternic instrument de creare a elementelor desenate -n aplica*ia Word. Cu a=utorul comenzilor aflate pe aceast+ bar+ se pot crea obiecte de tip linie, oval sau dreptung9i, se pot insera forme predefinite 2?uto"'apes4, se pot insera imagini din colec*ia

&lip?rt sau casete de text, se pot manipula obiecte pe diferite straturi, se pot alinia ,i formata obiectele. Iara de unelte 7rawing este prezentat+ -n imaginea urm+toare.

Semnifica*ia butoanelor de pe bara de unelte 7rawing este descris+ -n tabelul urm+tor. >uton Nume 7raw 2Desen4 "elect 1bRects 2Selectare o&iect4 4ree <otate 2"otire li&er+4 ?uto"'apes 2Forme automate4 Line 2Linie4 ?rrow 2S+geat+4 <ectangle 2Dre#tunghi4 1val 2!,al4 =e$t >o$ 2Caset+ te't4 7escriere &xecut+ clic pe acest buton ca s+ afi,ezi un meniu de comenzi ce -*i va permite s+ gestionezi amplasarea ,i rela*iile dintre obiectele desenate. !olose,ti butonul atunci cLnd dore,ti s+ lucrezi cu obiecte desenate, nu cu text. &xecu*i clic pe acest buton ,i apoi clic pe obiectul dorit. &xecut+ clic pe acest instrument, apoi pe obiect, dup+ care trage punctele de manevr+ ale obiectului -n direc*ia -n care dore,ti s+ l rote,ti. &xecut+ clic pe acest buton pentru a afi,a o list+ de categorii de forme automate. Din aceste categorii alege formele dorite. W*i permite s+ desenezi linii drepte, de orice lungime. Aceste linii pot fi formatate ulterior. W*i permite s+ desenezi s+ge*i, ulterior putLnd stabili tipul de vLrf de s+geat+ la unul sau la ambele capete. Wl po*i folosi pentru trasarea de dreptung9iuri ,i p+trate. W*i permite s+ desenezi cercuri ,i elipse. Atunci cLnd ai nevoie de un obiect text care s+ fie plasat deasupra oric+rei zone din document, folose,te acest instrument pentru a crea caseta ,i a introduce textul. Cu acest instrument po*i crea titluri artistice. Se va desc9ide programul Word?rt care are propriile sale meniuri ,i bare de instrumente ,i care -*i ofer+ posibilitatea de a crea obiecte text -ntr o gam+ larg+ de culori, forme ,i umpleri. &xecut+ clic pe acest buton pentru a vizualiza ,i introduce obiectul -ntr o list+ cu imagini &lip?rt organizate pe categorii, care au fost instalate -mpreun+ cu 1ffice 2999. Dac+ nu le ai, acestea trebuie s+ fie

Bnsert Word?rt 2Inserare WordArt4 Bnsert &lip?rt 2Inserare miniatur+4

>uton

Nume 4ill &olor 2Culoare de um#lere4 Line &olor 2Culoare de linie4 4ont &olor 2Culoare font4 Line "tPle 2Stil linie4 7as' "tPle 2Stil linie (ntreru#t+4 ?rrow "tPle 2Stil s+geat+4 "'adow 2-m&r+4

7escriere instalate de pe CD. Alege o culoare uniform+ din aceast+ palet+ pentru a umple forma desenat+. &xecut+ clic pe acest buton ca s+ afi,eze o palet+ de culori pe care le po*i utiliza pentru a colora liniile, s+ge*ile sau contururile. Aplic+ o culoare textului din casetele de text sau din celulele foii de calcul. Ao*i alege diferite grosimi de linie ,i stiluri pentru linii duble sau triple. Dac+ dore,ti ca linia s+ fie -ntrerupt+, punctat+ sau o combina*ie a acestora, execut+ clic pe acest buton ,i selecteaz+ un stil din palet+. 'ransform+ o linie simpl+ -ntr o s+geat+ ,i sc9imb+ vLrful s+ge*ii pentru o s+geat+ existent+. Ao*i alege din #H de umbre, fiecare cu sursa ei de lumin+ ,i ung9i diferit. Aplicarea unei umbre ofer+ adLncime obiectului ,i poate fi folosit+ la forme sau linii. Ao*i aplica pLn+ la #H de efecte %D asupra formelor. Spre deosebire de umbr+, care doar repet+ obiectul -n stare #D, -n spatele originalului, parametrii %D adaug+ obiectului laturi ,i adLncimi ,i coloreaz+ laturile pentru a ob*ine un adev+rat efect %D.

37 2./D4

2+.

&*utarea (i )nlocuirea informa2iei. 4ind (i <eplace (!" Word).

Semnificatia cLmpurilor ferestrei 4ind and <eplace:

cLmpul !ind 79at permite specificarea textului care urmeaz+ a fi caut+t; butonul !ind >ext caut+rea urmatoarei aparitii -n document a textului specificat; butonul (ore extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor cLmpuri: Searc9 specificarea portiunii din document 2domeniului4 -n care se va caut+ textul introdus -n cLmpul !ind 79at: All 2intregul document4, Up 2din pozi*ia cursorului de inserare catre inceputul documentului4, Do?n 2din pozi*ia cursorului pana la sfarsitul documentului4; comutatorul (atc9 Case dac+ se realizeaz+ sau nu diferentierea -ntre literele mari ,i mici; comutatorul !ind 79ole 7ords )nlE se caut+ doar cuvintele intregi f+r+ s+ se ia -n considerare cuvintele care con*in textul -n interiorul lor; comutatorul Use 7ildcards utilizarea de caractere cu semnificatii speciale -n caut+re;

comutatorul Sounds .i8e se caut+ toate sirurile de caractere similare 2din punct de vedere fonetic4 cu cel specificat -n cLmpul !ind 79at. !oloseste lexicul limbii engleze, deci nu se recomanda pentru textele -n limba romana; butonul >o !ormatting caut+rea nu va lua -n considerare caracteristicile de formatare; lista !ormat se poate specifica formatul fontului si6sau paragrafelor dup+ care s+ se realizeze caut+rea; lista Special permite caut+rea unor caractere speciale 2care vor fi introduse -n cLmpul !ind 79at: caracter de sfarsit de paragraf, 'AI etc.4 sau a altor elemente 2note de subsol, de sfarsit etc.4.

Selectarea paginii :eplace conduce la lansarea -n executie a func*iei :eplace, cu re*inerea informa*iilor specificate -n fereastra de dialog !ind and :eplace. !unctia :eplace se poate activa ,i independent, prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul &dit ,i este foarte asemanatoare cu functia !ind. Diferenta consta -n faptul ca dup+ g+sirea textului caut+t acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat -n cLmpul :eplace 7it9 al ferestrei de dialog !ind and :eplace. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curent+ 2butonul :eplace4 sau pentru toate aparitiile din document 2butonul :eplace All4. Aparitia curent+ se poate ignora cu butonul !ind >ext, iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inc9iderea ferestrei de dialog !ind and :eplace. Aozitionari automate. Selectarea paginii Go 'o din fereastra de dialog !ind and :eplace sau lansarea -n executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului &dit asigura deplasearea automata a cursorului -n cadrul documentului pe pozitii specificate printr un numar de pagina, sectiune sau linie, semn de carte sau comentariu, nota de antet sau subsol, la un tabel, grafic, ecuatie sau alt obiect. Un semn de carte permite utilizatorului reg+sirea rapida a anumitor portiuni de text. Inserarea unui semn de carte se realizeaz+ prin intermediul comenzii Ioo8mar8 a meniului Insert. dup+ introducerea numelui semnului de carte 2Ioo8mar8 >ame4, se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Ioo8mar8. Iutonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. Semnele de carte pot fi sortate dup+ nume sau dup+ pozi*ia lor -n text -n func*ie de validarea cLmpului Sort IE din fereastra de dialog Ioo8mar8. Un comentariu poate fi introdus -n pozi*ia curent+ a cursorului de inserare prin alegerea op*iunii Comment din meniul Insert. Wn partea inferioara a ferestrei document se desc9ide o fereastra care permite editarea textului comentariului, modificarea numelui comentariului 2el primeste un nume implicit4, introducerea unui comentariu sonor 2butonul Insert Sound )b=ect4 ,i specificarea celui care a realizat comentariul 2lista ascunsa Comments from4. 2.. &rearea tabelelor. Bntroducerea (i redactarea datelor din table (!" Word). Crearea ta&elelor. Un tabel este format din linii ,i coloane, la intersec*ia acestora g+sindu se celulele -n care se introduce con*inutul tabelului. &xist+ dou+ moduri de creare a unui tabel: (ai -nt-i se creaz+ structura, dup+ care aceasta se umple cu text, introdus manual de la tastatur+ de c+tre utilizator. (ai -nt-i se introduce textul tabelului -ntr un anumit format, dup+ care acesta se transform+ -ntr un tabel prin crearea automat+ a structurii respective. Crearea unui tabel simplu se face prin lansarea comenzii =ableQBnsert =able, desc9iz-ndu se astfel pe ecran ferestra cu acela,i nume. Utilizatorul ve trebui s+ indice -n aceast+ fereastr+ num+rul de linii >umber of :o?s, num+rul de coloane prin >umber of Columns ale tabelei ,i l+*imea celulelor prin Column 7idt9. Un tabel este o structura dreptung9iulara de celule organizate pe linii ,i coloane. ) celula se gaseste la intersectia dintre o linie ,i o coloana ,i poate con*ine atLt text cLt ,i imagini grafice, iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre

<H

utilizator. ) celula d-ntr un tabel se va redimensiona -n func*ie de marimea informatiei con*inute, spre deosebire de situatia -n care se creeaz+ o structura aliniata 2de tip tabel4 cu a=utorul tabulatorilor. Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse ul pe butonul Insert 'able de pe 'oolbar ul Standard, prin care utilizatorul selecteaz+ numarul de linii ,i coloane pe care le va avea noul tabel. In cazul -n care utilizatorul dore,te s+ specifice la crearea tabelului ,i anumite caracteristici de format, va folosi comanda Insert 'able a meniului 'able. Se va afisa fereastra de dialog Insert 'able care permite, prin intermediul cLmpurilor sale, precizarea numarului de coloane6linii 2>umber of Columns6:o?s4 ,i latimea coloanelor noului tabel 2Column 7idt94. Iutonul Auto!ormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului. Comanda Gridlines a meniului 'able permite, -n cazul -n care nu s a ales un format predefinit pentru tabel, afi,area unor linii intrerupte care marc9eaz+ limitele celulelor tabelului. In ceea ce priveste deplasarea cursorului -n cadrul unui tabel, sunt -n general valabile regulile pentru deplasarea cursorului -n text. :emarcam totusi utilitatea tastei 'AI care realizeaz+ trecerea la celula urmatoare, a combinatiei STI!'F'AI care realizeaz+ trecerea la celula anterioara ,i a combinatiilor tastelor T)(&, &>D, AAG& UA ,i AAG& D)7> cu tasta A.' care realizeaz+ respectiv trecerea la prima celula din linie, ultima din linie, prima din coloana, ultima din coloana. Caracterul 'AI se poate introduce -ntr o celula prin intermediul combinatiei C':.F'AI. 20. !odificarea tabelului (!" Word). Divizarea tabelului; <. Se pozitioneaza cursorul in table; #. 'able 6Split 'able; Aentru a le uni, se sterge spatial gol cu D&.&'&.

Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor, inaltimea liniilor ,i spatierea -ntre coloanele unui tabel. 'oate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Teig9t and 7idt9 a meniului 'able. !ereastra de dialog care se desc9ide dup+ activarea acestei comenzi con*ine grupurile Column ,i :o? ale caror cLmpuri au urmatoarea semnificatie: <4 grupul Column

7idt9 of Column Q specifica latimea coloanei nr. Q din tabel; Space Iet?een Columns specifica spatierea -ntre coloane; butoanele Arevious6>ext Column dimensiunile coloanei anterioare6urmatoare; butonul Auto!it a=ustare automata a dimensiunilor coloanelor.

#4

grupul :o?

Teig9t )f :o?s specifica inaltimea liniilor: Auto, At .east ... At, &xactlE ... At; Indent from .eft specifica indentul de tabel pentru liniile selectate; Alignment alinierea textului -n interiorul celulei; Allo? :o? to Irea8 Across Aages sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina;

<<

butoanele Arevious6>ext :o? caracteristicile liniei anterioare6urmatoare.

Un grup de linii6coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele s+ aiba aceeasi inaltime6latime, cu op*iunile Distribute :o?s &venlE, respectiv Distribute Columns &venlE, din meniul contextual sau din meniul 'able. Desi op*iunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor, cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora r+mLne deplasarea cu mouse ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane 2cursorul mouse ului se va modifica sugestiv4.

23.

4ormatarea elementelor unui table (!" Word). Adaugarea unei coloane 6rind. <. Se marc9eaza coloana 6rindul inaintea 6dupa care dorim sa adaugam; #. 'able 6Insert colums 2ro?s4. Stergerea unei coloane 6rind: <. Se marc9eaza rindul sau coloana; #. 'able 6Delete colums 2ro?s4 "ortarea tabelului (!" Word). <. Se marc9eaza tabelul; #. 'able 6Sort; %. In caseta de dialog care apare, in celula Sort &0, se selecteaza coloana principala dupa care se va efecua sortarea; /. In celula Then by se indica coloana secundara dupa care se va efectua sortarea. :espectiv se selecteaza comanda ascending sau descending; $. )@. &rearea editarea salvarea prezent*rii (!" Power Point). CLnd desc9izi aplica*ia Power Point 2999 prezentarea nou creat+ va purta implicit numele de 1resentation 2. Urm+toarele prezent+ri nou create se vor numi 1resentation3, 1resentation., etc. )dat+ cu aplica*ia este posibil s+ apar+ ,i o agraf+ pe o coal+ de 9Lrtie sau o alt+ imagine care reprezint+ asistentul 1ffice. Acest asistent te -ndrum+ pe toat+ perioada cre+rii prezent+rilor ,i poate s+ *i r+spund+ la -ntreb+ri. Arezent+rile nou create cLt ,i prezent+rile existente ,i care sunt -n editare sunt p+strate -n memoria <?!, care este o memorie volatil+. Aentru ca modific+rile s+ fie p+strate ,i dup+ -nc9iderea aplica*iei sau a fi,ierului acestea se vor salva -n memoria extern+ 2permanent+4. Wn cazul -n care aceast+ salvare nu se realizeaz+ se pierd toate modific+rile. Aentru a pre-ntLmpina pierderile accidentale datorate bloc+rii aplica*iei, a calculatorului sau c+derii de curent trebuie s+ salvezi periodic aceste documente. Salvarea prezent+rilor poate fi catalogat+ astfel: salvarea prezent+rilor noi ,i salvarea prezent+rilor existente. 'ot -n acest capitol vom discuta ,i despre salvarea sub un alt nume a unei prezent+ri. Salvarea unei prezent+ri noi se realizeaz+ cu comanda "ave din meniul 4ile sau cu butonul

25.

28.

"ave

din bara standard sau folosind combina*ia de taste &=<L S ". Wn urma execut+rii acestei

<#

comenzi pe ecran apare caseta "ave ?s -n care se vede con*inutul director ului !P 7ocuments care este director ul implicit pentru stocarea documentelor. Wn aceast+ fereastr+ trebuie s+ completezi cLmpul 4ile name cu numele care dore,ti s+ l poarte prezentarea creat+ de tine. (odificarea director ului curent o po*i realiza selectLnd din lista "ave in director ul dorit ,i apoi cu dublu clic pe numele director ului dac+ director ul c+utat este un subdirector al celui selectat din lista "ave in. Wn caseta "ave ?s mai -ntLlne,ti urm+toarele butoane care -*i ofer+ urm+toarele facilit+*i: Aermite -ntoarcerea la un ecran anterior. Aermite -ntoarcerea la un nivel de subordonare superior. Aermite accesul rapid la bro?ser ul de Internet. Aermite ,tergerea obiectului selectat. Aermite crearea unui nou director -n directorul afi,at -n cLmpul "ave in. Aermite alegerea a diferite moduri de vizualizare a con*inutului unui director precum ,i vizualizarea con*inutului fi,ierului. Aermite g+sirea, ,tergerea, tip+rirea, maparea de drivere, etc. &<#?<#? 6N#B P<#T#N=U<B 41L1"BN7 =#!PL?=#@6<B Dac+ ,tii exact ce dore,ti s+ spui -n cadrul prezent+rii -n loc s+ apelezi la rutina AutoContent 7izard po*i apela la 'emplete urile care stabilesc aspectul diapozitivelor. Un =emplate sau (ablon este un set de format+ri predefinite puse la dispozi*ie de aplica*ia Ao?er Aoint, care -ncorporeaz+ diferite combina*ii grafice, tipografice ,i de efecte speciale. Wn fereastra de dialog care se desc9ide odat+ cu lansarea aplica*iei va trebui s+ bifezi op*iunea 7esign =emplate ,i s+ efectuezi clic pe butonul )@. Aceasta va avea ca efect desc9iderea casetei de dialog >e? Aresentation. Dac+ execu*i clic pe tab ul 7esign =emplates se vor afi,a op*iunile pentru ,abloane. CLnd selectezi un anume ,ablon -n caseta Arevie? din dreapta vei vedea cum arat+ acel model. Acesta devine valabil pentru prezentarea ta -n momentul -n care execu*i clic pe butonul )@. Se va desc9ide o nou+ fereastr+ de dialog denumit+ New "lide. Wn partea stLng+ a ferestrei se afl+ caseta &'oose an ?utoLaPout care *i pune la dispozi*ie toate mac9etele de diapozitive pe care le po*i folosi. Aentru a selecta un model execut+ clic pe modelul de mac9et+ care corespunde cel mai bine cerin*elor tale. )dat+ ales modelul execut+ clic pe butonul )@. Wn acest moment se va desc9ide fereastra corespunz+toare unei noi prezent+ri. Din acest moment mac9eta diapozitivului este preg+tit+ ,i po*i s+ te ocupi de con*inutul prezent+rii. 39. 6tilizarea elementelor din alte aplica2ii )n Power Point. &xist+ posibilitatea de a insera cLteva sau toate slide urile dintr o prezentare -n prezentarea curent+. Aentru aceasta: Desc9ide prezentarea -n care dore,ti s+ inserezi slide urile. Selecteaz+ slide ul dup+ care dore,ti s+ faci inserarea noilor slide uri.

<%

 Din meniul Bnsert alege op*iunea "lides from 4iles. Cu a=utorul butonului >rowse vei afi,a caseta >rowse care i*i permite s+ cau*i prezentarea ce con*ine slide urile pe care dore,ti s+ le inserezi -n prezentarea curent+. Wn fereastra "lide 4inder apar slide urile de prezentare. Ao*i vizualiza aceste slide uri sub forma de imagini sau po*i vedea -n partea dreapt+ a acestei ferestre o lista cu toate titlurile slide urilor ,i cu o fereastr+ de previzualizare. &xecut+ cli8 pe slide urile pe care dore,ti s+ le inserezi ,i apoi apas+ butonul Bnsert. Dac+ dore,ti s+ inserezi toate slide urile atunci po*i s+ ape,i butonul Bnsert ?ll. Dup+ inserare execut+ cli8 pe butonul &lose ,i slide urile vor ap+rea -n prezentarea pe care ai ales o anterior. 31. "tabilirea timpului. Lucrul cu !aster "lide (!" Power Point).

Un diapozitiv special oferit de (icrosoft Ao?erAoint este !aster "lide 2&oordonator de diapozitiv). Cu a=utorul acestui diapozitiv puteti controla diferite proprietati ale prezentarii dumneavoastra, ca de exemplu caracteristici legate de textul folosit in prezentare, de fundalul aplicat diapozitivelor. Atunci cand doriti sa realizati anumite modificari asupra tuturor diapozitivelor din prezentare, nu trebuie sa realizati modificarile asupra fiecarui diapozitiv. Auteti realiza modificarile dorite asupra acestui diapozitiv si Ao?erAoint realizeaza automat modificarile asupra tuturor diapozitivelor prezentarii cat si asupra noilor diapozitive pe care Ie adaugati. De exemplu daca modificati culoarea titului in !aster "lide 2&oordonator de diapozitiv), Ao?erAoint va modifica automat culoarea titlului in toate diapozitivele existente in prezentare. Aentru a afisa acest diapozitiv apelati din meniul -iew 2-izualizare) functia !aster 2&oordonator) @ "lide !aster 2&oordonator de diapozitiv). Ae ecran va aparea un diapozitiv asupra caruia realizati modificarile dorite. Aceste modificari vor aparea pe fiecare diapozitiv din prezentare si asupra diapozitivelor noi pe care Ie veti mal introduce in prezentare.

</