Sunteți pe pagina 1din 10

Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 13

Capitolul 6 - Creditul şi dobânda


Probleme rezolvate

Dobânda la depozitele bancare (dobânda bonificată)


I) Formula dobânzii simple
Pentru calcularea dobânzii simple se utilizează formula:
S  P T
Db  ,
100 360
unde:
S – suma depusă la bancă; P – rata anuală a dobânzii; T – numărul de zile pentru care se face depunerea.

Problema nr:1
Să se calculeze mărimea dobânzii lunare pentru un depozit bancar în valoare de 20.000 RON, pe termen de 3 luni,
cu o rată anuală a dobânzii de 19%.

Rezolvare

Db lunară = 20.000  19  30  316,667RON


100  360
Db totală = Db lunară  3 luni = 316,667  3 = 950 RON

II) Formula dobânzii compuse


Se aplică în cazul băncilor care, pentru a stimula constituirea de depozite la termen, utilizează capitalizarea
dobânzii (dobânda se calculează lunar şi se adaugă la depozitul iniţial, astfel încât pentru luna următoare procentul
de dobândă se aplică la întreaga sumă acumulată).
Pentru a arăta formula dobânzii compuse se pleacă de la următoarele considerente:
S0 – suma depusă la bancă la începutul anului;
i – rata anuală a dobânzii;
S1 – suma deţinută la bancă la finele primului an
S1 = S0 + S0  i = S0(1 + i);
S2 – suma deţinută la bancă la sfârşitul anului al doilea
S2 = S1 + S1  i = S1(1 + i) = S0(1 + i)2;
...
Sn – suma deţinută la bancă peste n ani;
Sn = S0(1 + i)n, unde n – număr de ani;
Db = Sn – S0 = S0(1 + i)n – S0 = S0[(1 + i)n – 1]

Db anuală compusă = S0[(1 + i)n – 1] ,


în care:
S0 – depozitul iniţial;
i – rata anuală a dobânzii;
n – numărul de ani.
În cazul în care n este reprezentat de număr luni, trimestre, semestre de capitalizare, formula de calcul a
dobânzii compuse este:
 i 
n

Db compusă = S 0 1    1 ,
 100  n  
în care:
n – număr de perioade de capitalizare cuprinse într-un an.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 14

Problema nr:1
Să se calculeze mărimea dobânzii la un depozit bancar în valoare de 50.000 RON, pe termen de 1 an, cu o rată
anuală a dobânzii de 20%, ştiind că dobânda este capitalizată:
a) lunar;
b) trimestrial;
c) semestrial.

Rezolvare
 12

a) Db = 50.000  1 
20 
  1  10.969,55 RON
 100  12  
b) Db = 50.000  1  20   1  10.775,31 RON
4

 100  4  

c) Db = 50.000  1  20   1  10.500 RON


2

 100  2  
Problema nr: 2
Titularul unui depozit bancar în valoare de 10.000 RON, pe termen de 3 luni, cu o rată anuală a dobânzii de 18%,
are posibilitatea să încaseze dobânda la finele fiecărei luni sau, capitalizată lunar, la finele termenului de 3 luni. Să
se calculeze mărimea câştigului sub formă de dobândă în cele două variante.

Rezolvare
a) Db/lună = 10.000  18  30  150 RON
100  360
Db totală = Db/lună  3 luni = 150  3 = 450 RON;
 3

b) Db capitalizată = 10.000  1  18   1  456,784 RON
 100  12  

Problema nr: 3
Titularul unui cont de economii pentru investiţii în valoare de 100 000 RON, pe termen de 3 ani, cu o rată anuală
a dobânzii de 20%, are posibilitatea de a încasa dobânda la sfârşitul fiecărui an sau, capitalizată, astfel: lunar în
primul an, trimestrial în anul al doilea şi semestrial în anul al treilea, cu încasare la finele celor 3 ani. Să se calculeze
mărimea dobânzii în ambele variante.

Rezolvare
a) Db/an = 100.000  20  360  20.000 RON
100  360
Db totală = Db/an  3 ani = 20.000  3 = 60.000 RON;

b) Notăm cu S1 – suma deţinută la bancă la finele primului an, în condiţiile în care dobânda este
capitalizată lunar:
12
S1 = 100.0001  20 
  121.939 RON
 100  12 
S2 – suma deţinută la bancă la finele celui de–al doilea an, în condiţiile în care dobânda este
capitalizată lunar în primul an şi trimestrial în anul al doilea:
12 4
S2 = 100.0001 
20   20 
  1    148.218 RON
 100 12   100  4 
S3 – suma deţinută la bancă la finele celui de–al treilea an, în condiţiile în care dobânda este
capitalizată lunar în primul an şi trimestrial în anul al doilea şi semestrial în anul al treilea:
12 4 2
S3 = 100.0001  20   1  20   1  20   179.344 RON
 100  12   100  4   100  2 
Db totală = S3 – S0 = 179.344 – 100.000 = 79.344 RON
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 15

Modalităţi de calcul a dobânzilor la credite şi de rambursare a


creditelor
I) Formula dobânzii simple
C  P T
Db = ,
100 360
unde:
C – mărimea creditului; P – rata anuală a dobânzii; T – perioada de timp, în zile.

Problema nr: 1
Un credit în valoare de 10 000 lei este contractat pe termen de 20 zile, în condiţiile unei rate a dobânzii de 25% pe
an. Să se calculeze mărimea dobânzii datorată de debitor (împrumutat).

Rezolvare
10.000  25  20
Db =  138,889 RON
100  360

II) Formula dobânzii compuse


Este utilizată în cazul creditelor pe termen mai mare de 1 an, când rambursarea creditului şi plata dobânzilor se
face o singură dată, la scadenţa finală.

Db = C 1  i   1 ,
n

unde:
Db – mărimea dobânzii datorată de împrumutat;
C – mărimea creditului;
i – rata anuală a dobânzii;
n – numărul de ani pentru care se contractează creditul

Problema nr: 1
Un credit în valoare de 200 000 lei este contractat pe termen de 3 ani, în condiţiile unei rate fixe a dobânzii de 30%
pe an. Rambursarea creditului şi plata dobânzilor se face o singură dată, la scadenţa finală. Să se calculeze mărimea
obligaţiilor de plată şi a dobânzii.

Rezolvare
S3 = 200.0001  0,30  439.400 RON , unde: S3 – suma datorată la finele celor 3 ani
3

Db = S3 – C = 439.400 – 200.000 = 239.400 lei

Problema nr: 2
Presupunem datele din problema precedentă, cu deosebirea că termenul de contractare al creditului este de 3 ani
şi 9 luni. Să se calculeze mărimea obligaţiilor de plată şi a dobânzii.

Rezolvare
Notă: pentru numărul întreg de perioade se aplică formula dobânzii compuse, iar pentru fracţiunea din perioadă se
aplică formula dobânzii simple.

S3  P  T
S f  S3  ,
100  360
unde:
Sf – mărimea obligaţiilor de plată la scadenţa finală; P – rata anuală a dobânzii; T – timpul în luni.
200.000  1  0,30  30  9  30
3
S f  200.0001  0,30   442.695,5 RON
3

100  360
Db = Sf – C = 442.695,5 – 200.000 = 242.695,5 lei.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 16

Problema nr: 3
Un credit în valoare de 12.000 lei este contractat pe termen de 3 luni, în condiţiile unei rate a dobânzii de 25% pe
an. Ştiind că rambursarea creditului se face prin amortismente constante, iar scadenţa obligaţiilor de plată este
sfârşitul lunii, să se calculeze mărimea dobânzii de plată şi totalul cheltuielilor financiare, în fiecare lună.

Rezolvare
a) Calculul dobânzii lunare de plată

12.000  25  30
Db I lună =  250 lei;
100  360
Db II lună = 8.000  25  30  166,667 lei;
100  360
Db III lună =
4.000  25  30
 83,333 lei;
100  360

b) Calculul cheltuielilor financiare (Chf)

Chf = rata lunară a creditului (amortismentul) + dobânda aferentă fiecărei luni;


Chf I lună = 4.000 + 250 = 4.250 lei;
Chf II lună = 4.000 + 166,667= 4.166,667 lei;
Chf III lună = 4.000 + 83,333 = 4.083,333 lei;

Problema nr: 4
Presupunem datele din problema precedentă, cu deosebirea că scadenţa obligaţiilor de plată este ziua a 20–a a
fiecărei luni. Să se calculeze mărimea dobânzii de plată şi a cheltuielilor financiare, în fiecare lună.

Rezolvare
a) Calculul dobânzii de plată

Db I lună = 12.000  25  20  8.000  25 10  222,223 RON


100  360 100  360

Db II lună =
8.000  25  20 4.000  25 10
  138,889 RON
100  360 100  360

Db III lună = 4.000  25  20  55,556 RON


100  360

b) Calculul cheltuielilor financiare pentru fiecare lună

Chf = rata lunară a creditului + dobânda de plată pentru fiecare lună


Chf 1 = 4.000 + 222,223 = 4.222,223 RON
Chf 2 = 4.000 + 138,889 = 4.138,889 RON
Chf 3 = 4.000 + 55,556 = 4.055,556 RON

Rambursarea creditelor pe termen mediu şi lung


Principalele modalităţi de rambursare a creditelor pe termen mediu şi lung sunt:
a) prin amortismente constante;
b) prin anuităţi constante;
c) o singură dată, la scadenţa finală.
Amortismentul creditului reprezintă rata din credit ce se restituie periodic. Anuitatea reprezintă
amortismentul la care se adaugă dobânda de plată.

Problema nr: 1
Un credit în valoare de 50.000 lei este contractat pe termen de 5 ani, cu o rată fixă a dobânzii de 30% pe an. Să se
exemplifice cele trei modalităţi de rambursare.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 17

Rezolvare
a) rambursare prin amortismente constante

Tabloul de amortizare a creditului


Nr. Mărimea creditului Mărimea
Amortismentul Anuitatea
ani de rambursat dobânzii
1 50.000 15.000 10.000 25.000
2 40.000 12.000 10.000 22.000
3 30.000 9.000 10.000 19.000
4 20.000 6.000 10.000 16.000
5 10.000 3.000 10.000 13.000
Total X 45.000 50.000 95.000

b) rambursare prin anuităţi constante

Anuitatea (A) se calculează după formula:


i
AC ,
1  1  i 
n

unde:
A – anuitatea de plată; C – mărimea creditului; i – rata anuală a dobânzii; n – numărul de ani de rambursare.

0,30
A  50.000,00   20.529,00 RON
1  1  0,30
5

Tabloul de amortizare a creditului


Nr. Mărimea creditului Mărimea
Amortismentul Anuitatea
Ani de rambursat dobânzii
1 50.000,00 15.000,00 5.529,07 20.529,07
2 44.470,94 13.341,28 7.187,79 20.529,07
3 37.283,15 11.184,95 9.344,12 20.529,07
4 27.939,03 8.381,71 12.147,35 20.529,07
5 15.791,67 4.737,50 15.791,67 20.529,07
Total X 52.645,44 50.000.000 102.645,44

c) rambursare o singură dată, la scadenţa finală

c1) dobânda este calculată anual şi plătită de către debitor la sfârşitul fiecărui an

50.000,00  30  360
Db/an =  15.000,00 RON
100  360
Db totală = Db/an  5 ani = 15.000,00  5 = 75.000,00 RON

c2) dobânda este calculată anual, însă se plăteşte la scadenţa finală, după metoda dobânzii compuse
Suma totală de plată (inclusiv dobânda) la finele celor 5 ani (S5) este:
S5  C1  i  , unde: C – mărimea creditului contractat; i – rata anuală a dobânzii; n – număr de ani.
n

S5  50.000 * 1  0,3  185.646,50 RON


5

Db = S5 – C = 185.646,50 – 50.000,00 = 135.646,50 lei.

Problema nr: 2
Un credit în valoare de 100.000 lei este contractat pe o perioadă de 7 ani, în condiţiile unei rate fixe a dobânzii de
25% pe an. Pentru creditul respectiv se acordă o perioadă de graţie de 3 ani, iar rambursarea creditului se va face
prin anuităţi constante.
Să se întocmească tabloul de amortizare a creditului.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 18

Rezolvare
 În cadrul perioadei de graţie nu se plătesc dobânzi şi nu se fac rambursări. Însă, dobânda se calculează anual
şi se capitalizează pe întreaga perioadă de graţie, după formula dobânzii compuse. Prin urmare, pentru cei 3 ani
(perioada de graţie) mărimea totală a dobânzii compuse se calculează astfel:

 
Db  C 1  i  1 ,
n

unde:
C – mărimea creditului, i – rata anuală a dobânzii, n – număr de ani.
 
Db  100.000* 1  0,25 1  95.312,50 RON
3

 Pentru următorii 4 ani, se fac rambursări şi se plătesc dobânzi, fiind necesar calculul anuităţii de plată:
0,25
A  195.312,50   82.703,46 RON
1  (1  0,25) 4

 Mărimea anuală a dobânzii, pentru fiecare an din ultimii 4, se calculează după formula dobânzii simple şi
se plăteşte creditorului simultan cu amortismentul (rata din credit).
C  P  360
Db / an 
100  360
 Amortismentul anual (a) se calculează ca diferenţă între mărimea anuităţii şi mărimea anuală a dobânzii.
 Mărimea creditului de rambursat, la finele fiecărui an din ultimii 4, se calculează ca diferenţă între creditul
existent la începutul anului şi amortismentul anual.
Tabloul de amortizare a creditului
Creditul la Mărimea Creditul rămas
Amortismentul
Nr. ani începutul anuală a Anuitatea (A) de rambursat la
(a)
perioadei dobânzii finele perioadei
1 100.000,00 25.000,00 – – 125.000,00
2 125.000,00 31.250,00 – – 156.250,00
3 156.250,00 39.062,50 195.312,50
4 195.312,50 48.828,13 33.875,33 82.703,46 161.437,17
5 161.437,17 40.359,29 42.344,17 82.703,46 119.093,03
6 119.093,00 29.773,25 52.930,20 82.703,46 66.162,80
7 66.162,80 16.540,67 66.162,80 82.703,46 –
Total X 135.501,34 195.312,50 330.813,84 –

Concluzie:
Urmărind informaţiile din tabel se constată următoarele:
– mărimea anuală a dobânzii creşte de la un an la altul în cadrul perioadei de graţie, ca urmare a capitalizării ei şi
scade de la un an la altul în cadrul perioadei de rambursare;
– mărimea amortismentelor creşte continuu de la un an la altul.

Dobânda simplă post–calculată şi dobânda simplă antecalculată


I) Dobânda simplă post–calculată
Mărimea dobânzii se calculează şi se plăteşte investitorului la scadenţa titlurilor de creanţă şi a instrumentelor de
economisire.

Problema nr: 1
O persoană achiziţionează certificate de trezorerie, în valoare de 10.000 lei, pe termen de 3 luni, în condiţiile unei
rate a dobânzii de 18% pe an. Dobânda se calculează şi se plăteşte investitorului la scadenţa creanţei. Să se
calculeze mărimea dobânzii şi suma totală cuvenită investitorului la scadenţa certificatelor de trezorerie.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 19

Rezolvare
a) Db  10.000  18  3  30  450 RON
100  360
b) St = 10.000 + 450 = 10.450 RON

II) Dobânda simplă antecalculată


Mărimea dobânzii se calculează şi se plăteşte investitorului în momentul achiziţionării titlului de creanţă. Prin
urmare, suma efectiv plasată este egală cu valoarea nominală a titlurilor minus dobânda plătită.

Problema nr: 1
Presupunem datele din problema precedentă, cu deosebirea că dobânda se calculează şi se plăteşte investitorului
în momentul achiziţionării titlurilor. Să se calculeze mărimea dobânzii, suma efectiv plasată de către investitor şi
suma cuvenită investitorului la scadenţa titlurilor.

Rezolvare
a) Db 
10.000 18  3  30
 450 RON
100  360

b) Suma efectiv plasată (Sef) este egală cu valoarea nominală a titlurilor minus dobânda plătită în momentul
achiziţionării acestora.

Sef = 10.000 – 450 = 9.550 RON

c) Suma cuvenită investitorului la scadenţa titlurilor este egală cu valoarea nominală a acestora. În exemplul nostru,
10.000 RON.

Rata efectivă a dobânzii


Se calculează pentru plasamentele cu dobândă simplă antecalculată şi este mai mare decât rata nominală a dobânzii
(rata dobânzii exprimată ca atare). Aceasta pentru că investitorul, pe de o parte, beneficiază de o dobândă calculată
la valoarea nominală a titlurilor, iar, pe de altă parte, plasează o sumă mai mică decât valoarea nominală a acestora.

Se  Re  T
Db  (1),
100 360
unde:
Se – suma efectiv plasată pentru achiziţionarea titlurilor de creanţă;
Re – rata efectivă a dobânzii; T – perioada de timp (zile) până la scadenţa titlurilor.

Mărimea dobânzii cuvenite investitorului se calculează aplicând la valoarea nominală a titlurilor (Vn) rata nominală
a dobânzii (Rn). Prin urmare, relaţia (1) devine:
 V  Rn  T 
V  n   R T
Vn  Rn  T S e  Re  T Vn  Rn  T  n 100  360  e
   
100  360 100  360 100  360 100  360
 R T  Rn
Rn  T  1  n   Re  T  Re 
 100  360  R T
1 n
100  360
unde:
Rn – rata nominală a dobânzii; Re – rata efectivă a dobânzii; T – perioada de timp (zile) până la scadenţa titlurilor.

Pe baza datelor din exemplul anterior, rezultă:


18%
Re   18,85%
18  3  30
1
100  360
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 20

Determinarea mărimii scontului şi a valorii reale a cambiei


Scontul în mărime absolută se poate determina prin două metode, şi anume:
I) Metoda ordinară (sau obişnuită)
Scontul se determină astfel:
V  P T
S= ,
100  360 (12)
unde:
S – scontul în mărime absolută;
V – valoarea nominală a unei cambii;
P – rata scontului (procente pe an);
T – numărul de zile sau de luni de la data prezentării cambiei la scontare şi până la data scadenţei. Dacă T se
exprimă în număr de zile, la numitor vom avea numărul de zile din anul bancar, respectiv 360 zile. În cazul în care
T se exprimă în luni, la numitor vom avea numărul de luni din anul bancar, respectiv 12 luni.

II) Metoda divizorului fix


Potrivit acestei metode, scontul se determină plecând de la formula prezentată anterior, însă efectuând un artificiu
de calcul, astfel:
V  P T V T V T ,
S  
100  360 (12) 100  360 (12) Dfix
P
în care:
Dfix – divizorul fix, respectiv 100  360 (12)
P
Valoarea reală a cambiei (v) se determină astfel:
v=V–S

Problema nr: 1
O cambie cu valoarea nominală de 3.000 lei, emisă pe data de 3 martie, scadentă pe data de 23 mai este prezentată
la scontare la Banca Comercială „X” pe data de 15 martie. În condiţiile practicării unei rate a scontului de 11% pe
an, calculaţi mărimea scontului şi valoarea reală a cambiei.

Rezolvare
T= 15+30+23= 68 zile

V  P T 3.000 11 68
S=  = 62,33 RON
100  360 (12) 100  360
S = 62,33 RON
Acelaşi rezultat al scontului se înregistrază şi în condiţiile aplicării metodei divizorului fix, astfel:

V  T 3.000  68
S=  = 62,33 RON
Dfix 100  360
11
v = V–S = 3.000 – 62,33 = 2.937,67 RON

v = 2.937,67 RON

Problema nr: 2
O cambie cu valoarea nominală de 5.000 lei ajunsă la scadenţă este preschimbată pe o altă cambie, scadentă la
rândul ei peste 45 de zile. În condiţiile unei rate a scontului de 13% pe an, calculaţi valoarea nominală a noii
cambii.
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 21

Rezolvare
Valoarea nominală a noii cambii (V2) se determină pornind de la valoarea nominală a primei cambii (V1) la care
se adaugă scontul aferent perioadei de 45 zile. Valoarea nominală a unei cambii ajunsă la scadenţă şi preschimbată
pe o altă cambie devine valoarea reală a noii cambii.
v1 = v2  v1 = V2 – S2 (unde v1 = V1) 
V2  P  T
V2 = V1 + S2 = V1 +
100  360
V1 5.000
V2 = = = 5.082,59 RON
P T 13  45
1 1
100  360 36000
V2 = 5.082,59 RON

Problema nr: 3
Trei cambii au următoarele valori nominale şi scadenţe:
– 2.000 RON, scadenţa peste 55 zile;
– 5.000 RON, scadenţa peste 60 zile;
– 8.500 RON, scadenţa peste 75 zile.
Posesorul celor trei cambii doreşte să le preschimbe pe un singur efect de comerţ cu scadenţă peste 70 zile.
Calculaţi valoarea actuală şi valoarea nominală a noului efect, ştiind că rata scontului este de 10% pe an.

Rezolvare
Valoarea actuală a noului efect trebuie să fie egală cu suma valorilor actuale ale celor trei efecte preschimbate:
v = v1 + v2 + v3
P T P  T1 P  T2 P  T3
V (1  )  V1 (1  )  V2 (1  )  V3 (1  )
100  360 100  360 100  360 100  360

P  T1 P  T2 P  T3
V1 (1  )  V2 (1  )  V3 (1  )
V= 36000 36000 36000
P T
1
36000

10  55 10  60 10  75
2.000 (1  )  5.000 (1  )  8.500 (1  )
V= 36000 36000 36000
10  70
1
36000
= (1.969,44 + 4.916,67 + 8.322,92) / 0,98 = 15.519,42 RON

P T 10  70
unde: v = V – S = V (1  ) = 15.519,42 * (1  ) = 15.209,03 RON
100  360 100  360

Problema nr: 4
O cambie cu valoarea nominală de 1.000 lei, scadentă peste 40 zile este achitată pe loc pentru suma de 600 lei.
Pentru restul de plată se emite o altă cambie scadentă la rândul ei peste 25 zile. Calculaţi valoarea nominală a noii
cambii, în condiţiile în care rata scontului este de 8% pe an.

Rezolvare
a) pentru a determina restul de plată se determină valoarea reală a primei cambii, astfel:
1.000  8  40
v1 = V1 – S = 1.000 – = 1.000 – 8,89 =991,11 RON
100  360
v1 = 991,11 RON

b) se determină restul de plată (R):


R = v1 – 600 = 991,11 – 600 = 391,11 RON
Monedă şi Credit 2021 P a g i n a | 22

c) se calculează valoarea nominală a noii cambii emisă pentru restul de plată


V2  P  T
V2 = R + S = R +
100  360
V2 = R = 391,11 = 393,30 RON
P T 8  25
1 1
100  360 100  360
V2 = 393,30 RON

Problema nr: 5
Pe data de 10 martie 2018, Societatea comercială „X” prezintă spre scontare la Banca Comercială „A” un
portofoliu format din trei efecte de comerţ, conform Borderoului de mai jos. Calculaţi valoarea reală a portofoliului
de efecte comerciale, ştiind că rata scontului este de 15% pe an.

BORDEROU de efecte comerciale prezentate la scontare


Nr. Denumirea debitorului Locul de plată Valoarea nominală Scadenţa
crt.
1. S.C „Alfa” B.C „A” 13.000 RON 15 mai
2. S.C „Beta” B.C „A” 15.000 RON 6 iunie
3. S.C „Gama” B.C „A” 20.000 RON 8 iunie
TOTAL 48.000 RON x

Rezolvare
Formula de calcul a mărimii scontului pentru un portofoliu de efecte comerciale la care se aplică aceeaşi rată a
scontului este:
Numere de dobânzi V1  T 1  V2  T2  V3  T3
S  ,
Divizorul fix 100  360
P
unde:
V1, V2, V3 – valoarea nominală a fiecărui efect de comerţ;
T1, T2, T3 – numărul de zile de la data scontării şi până la data scadenţei fiecărui efect de comerţ.

13.000  65  15.000  86  20.000  88


S  1.622,92 RON
100 360
15
S = 1.622,97 RON
Valoarea reală a portofoliului de efecte de comerţ (v) este:
v = V – S = 48.000 – 1.622,97 = 46.377,08 RON
v = 46.377,08 RON