Sunteți pe pagina 1din 21

Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

SUPORT DE SEMINAR

MODELUL MUNDELL - FLEMING

Obiective
i. Înţelegerea extensiei modelului IS-LM la o economie deschisă
ii. Înţelegerea structurii balanţei de plăţi
iii. Însuşirea conceptelor cheie
iv. Evaluarea importanţei cursului de schimb şi a ratei de dobândă în
interacţiunile dintre ţări
v. Evaluarea efectelor politicilor monetară şi fiscală în funcţie de combinaţia
dintre regimul de curs de schimb şi gradul de liberalizare a capitalurilor

Concepte cheie
i. balanţă de plăţi
ii. cont curent
iii. cont de capital
iv. curs de schimb: nominal şi real
v. mobilitatea capitalurilor

1
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

Structura şi desfăşurarea seminarului

1. Recapitularea conceptelor cheie prezentate la curs


Întrebare: Ce înregistrează balanţa de plăţi?
R:
Balanţa de plăţi înregistrează tranzacţiile internaţionale pe care le realizează o
economie. În contul curent sunt înregistrate tranzacţiile cu bunuri şi servicii, precum
şi transferurile. Contul de capital înregistrează cumpărările şi vânzările de active.
Orice tranzacţie care generează o plată de către un rezident al României este o sursă
de deficit pentru România.

Întrebare: Ce exprimă cursul de schimb real şi cum influenţează acesta


competitivitatea unei ţări?
R:
f
Dacă P reprezintă preţul produselor naţionale, iar P reprezintă preţul
produselor străine, cursul de schimb real exprimă preţul relativ al produselor străine,
Pf   Pf 
în raport cu cele autohtone  
 , în unităţi monetare naţionale 
 q = e 
 , unde e
 P   P 
este cursul de schimb nominal. Cursul de schimb este un indicator de competitivitate:
o creştere a lui q indică faptul că preţurile străine exprimate în monedă naţională
cresc relativ la preţurile naţionale, ceea ce duce la ameliorarea competitivităţii. O
scădere a lui q deteriorează competitivitatea.

Întrebare: Cum influenţează regimul cursului de schimb soldul balanţei de plăţi?


R:
Soldul balanţei de plăţi ( BP ) este suma dintre soldurile conturilor curent (CC ) şi
de capital ( CF ) . Dacă balanţa de plăţi este deficitară, plăţile către nerezidenţi sunt
mai mari decât plăţile de la aceştia. Valuta necesară plăţilor externe este furnizată de
către banca centrală.
Dacă regimul valutar este cel al cursului de schimb fix, banca centrală trebuie să
deţină rezerve valutare care îi permit să intervină pe piaţa valutară pentru a susţine
cursul de schimb. Soldul balanţei de plăţi este diferit de zero, fiind dat de modificarea
rezervei valutare.
Dacă regimul valutar este cel al flotării controlate, nivelul cursului de schimb este
determinat exclusiv de către cererea şi oferta de valută, fără ca banca centrală să
intervină. Soldul balanţei de plăţi este zero, rezerva valutară rămânând nemodificată.
În cazul flotării controlate banca centrală intervine pe piaţa valutară pentru a influenţa
nivelul cursului de schimb.

Întrebare: Cum influenţează mobilitatea capitalurilor rata de dobândă internă?


R:
Atunci când contul este perfect liberalizat, rata de dobândă în economia domestică
este egală cu cea de pe piața internaţională.

2
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

Întrebare: Care sunt efectele politicilor monetară şi fiscală în cadrul modelului


Mundell-Fleming?
R:
În cazul cursului de schimb fix şi contului de capital perfect liberalizat, politica
monetară nu poate afecta producţia agregată. Orice încercare de a reduce rata de
dobândă internă prin creşterea ofertei de monedă va conduce la ieşiri masive de
capital, ceea ce va determina deprecierea cursului de schimb. În această situaţie banca
centrală intervine prin cumpărări masive de monedă naţională, ceea ce va duce la
scăderea masei monetare interne până la nivelul iniţial. În cazul cursului de schimb
fixat şi al contului de capital perfect liberalizat, banca centrală nu poate să promoveze
o politică monetară independentă.
Eficienţa politicii fiscale este ridicată în cazul cursului de schimb fixat şi al
contului de capital perfect liberalizat. O expansiune fiscale conduce la creşterea ratei
de dobândă, ceea ce va determina banca centrală să crească oferta de monedă pentru a
menţine cursul de schimb neschimbat, suplimentând astfel efectul fiscal.

3
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

2. Aplicaţii rezolvate
[1] Explicaţi pe următorul grafic efectele unei politici monetare expansioniste în
cadrul modelului Mundel-Fleming, în cazul în care cursul de schimb este flotant.
Curba BP arată toate combinaţiile dintre y şi r care asigură echilibrul palanţei de plăţi
pentru diferite niveluri ale cursului de schimb.

Grafic.1. Efectele unei politici monetare expansioniste în cazul cursului de schimb


flotant

Vom explica în prealabil de ce curba BP are o pantă pozitivă. Atunci cănd venitul
creşte, la un anumit nivel al cursului de schimb, creşte cererea de import, iar contul
curent se deteriorează. Pentru ca balanţa de plăti să fie în echilibru, îmbunătăţirea
contului de capital trebuie să compenseze deteriorarea contului curent, lucru care se
poate realiza numai prin creşterea ratei de dobândă.

Un alt lucru care merită menţionat este că atunci când moneda naţională se
deteriorează ( ρ creşte), situaţia contului curent se îmbunătăţeşte, ceea ce necesită
influxuri mai reduse de capital străin, şi deci o rată de dobândă mai mică. O creştere a
cursului de schimb deplasează curba BP în jos şi spre dreapta.

O politică monetară expansionistă deplasează curba LM spre dreapta. Punctul B nu


este punct de echilibru, întrucât PIB-ul a crescut (deci contul curent s-a înrăutăţit), iar
rata de dobândă a scăzut, ceea ce duce la o diminuare a influxurilor de capital.
Moneda trebuie să se deprecieze pentru a restabili echilibrul, cursul creşte de la ρ0 la
ρ1 . Ca urmarea a acestei creşteri, pe fondul creşterii cererii externe pentru bunurile
interne, curba IS se deplasează spre dreapta, iar dreapta BP se deplasează în jos. În
cocluzie, efectele unei politici monetare expansioniste în cazul regimului de curs de
schimb flotant sunt următoarele:

 deprecierea cursului de schimb;

 creşterea venitului naţional;

4
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

 scaderea ratelor de dobândă, cu excepţia cazului în care contul de capital este


perfect liberalizat;

 îmbunătăţirea situaţiei contului curent.

Pentru cazul particular în care contul de capital este perfect liberalizat, curba
BP este perfect plată (o modificare infinetizimală a ratei de dobândă ar crea
influzuri infinite de capital şi deci ar fi necesară o modificare infinită a nivelului
venitului pentru a echilibrarea balanţei de plăţi), o politică monetară expansionistă
nu va afecta nivelul ratei de dobândă, ci doar nivelul venitului şi al cursului de
schimb.

[2] Identificaţie pe următorul grafic efectele unei politici fiscale expansioniste în


cadrul modelului Mundel-Fleming, în cazul în care cursul de schimb este flotant.
Explicaţi ce se întâmplă atunci când contul de capital este perfect liberalizat.

Grafic.2. Efectele unei politici fiscale expansioniste în cazul cursului de schimb


flotant

Efectele unei politici fiscale expansioniste sunt următoarele:

 aprecierea cursului de schimb;

 creşterea venitului naţional, cu excepţia cazului în care contul de capital este


perfect liberalizat;

 creşterea ratelor de dobândă, cu excepţia cazului în care contul de capital este


perfect liberalizat;

5
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

 deterioarea situaţiei contului curent.

[3] Identificaţie pe următorul grafic efectele unei politici monetare expansioniste


în cadrul modelului Mundel-Fleming, în cazul în care cursul de schimb este fix.
Explicaţi ce se întâmplă atunci când contul de capital este perfect liberalizat.

Grafic.3. Efectele unei politici monetare expansioniste în cazul cursului de schimb fix

Politica monetară expansionistă are ca efect într-o primă fază creşterea creditului
intern de la C0 la C1 şi translatarea curbei LM în jos. Punctul B nu este punct de
echilibru, întrucât PIB-ul a crescut (deci contul curent s-a înrăutăţit), iar rata de
dobândă a scăzut, ceea ce duce la o diminuare a influxurilor de capital. Cursul de
schimb fix poate fi păstrat doar cu ajutorul operaţiunilor de open-market pe piaţa
valutară, antrenând deci rezervele internaţionale (FX). Banca centrală va vinde
valută, masa monetară în circulaţie va scadea, iar LM se va deplasa spre poziţia
iniţială.

În cocluzie, efectele unei politici monetare expansioniste în cazul regimului de curs de


schimb fix sunt următoarele:

 pe termen scurt ratele de dobândă vor scădea, PIB va creşte, iar situaţia
contului curent se va înrăutăţi;

 pe termen mediu şi lung, ratele de dobândă şi nivelul venitului vor fi


neschimbate, singura modificare la nivelul economiilor se referă la mai multe
credite acordate economiei, cu preţul unor rezerve valutare mai scăzute.

În cazul în care contul de capital este perfect liberalizat, rata de dobândă este
constantă, egală cu rata la nivel internaţional, şi deci ajustarea se face instantaneu.

6
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

[4] Identificaţie pe următorul grafic efectele unei politici fiscale expansioniste în


cadrul modelului Mundel-Fleming, în cazul în care cursul de schimb este fix.
Explicaţi ce se întâmplă atunci când contul de capital este perfect liberalizat.

Grafic.2. Efectele unei politici fiscale expansioniste în cazul cursului de schimb fix

 pe termen scurt ratele de dobândă şi nivelul venitului vor creşte, la fel şi


surplusul balanţei de plăţi.

 pe termen mediu şi lung, ratele de dobândă vor creşte faţă de nivelul iniţial,
venitul va continua să crescă, iar echilibrul balanţei de plăţi şi nivelul fixat al
cursului de schimb vor fi atinse prin cumpărarea de valută de către banca
centrală.

7
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

CAZUL I : curs flotant, cont de capital restricționat


[5] Se consideră o economie descrisă de următoarele relaţii:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(Y − T ) ; T = tY ; I = I 0 − gr ;

NX = E − X ; E = E 0 + aρ ; X = X 0 + mY − bρ ;

L = L 0 + l 1Y − l 2 r ;

(
CF = δ r − r f ; )
unde Y reprezintă PIB, C consumul, I investiţiile, G cheltuielile
guvernamentale (exogene), NX exportul net, C0 consumul autonom, c înclinaţia
marginală spre consum, T taxele, t rata fiscalităţii, I 0 investiţiile autonome, r
rata de dobândă internă, g senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă, E
exportul, E0 exportul autonom, a senzitivitatea exportului la cursul de schimb, ρ
cursul de schimb real, X importul, X 0 importul autonom, m înclinaţia marginală
spre import, b senzitivitatea importului la cursul de schimb, L cererea de bani, l1
inversul vitezei de rotaţie a banilor, l2 senzitivitatea cererii de bani la rata de
dobândă, CF contul de capital, δ senzitivitatea contului de capital la diferenţialul
de dobândă şi r f rata de dobândă pe piaţa de capital internaţională. Regimul valutar
este cel al cursului de schimb liber, iar contul de capital este restricţionat.

(a) Să se precizeze şi să se interpreteze semnul parametrilor a şi b.

(b) Să se scrie ecuaţiile care dau echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, pe piaţa
monetară şi identitatea contabilă reprezentând constrângerea externă.

(c) Să se determine PIB, rata de dobândă şi cursul de schimb de echilibru, cunoscând


următoarele valori ale parametrilor: C0 = 700 ; c(1 −t ) = 0.544 ; G = 4000 ;
I 0 = 1400 ; g = 5000 ; a + b = 1200 ; l1 = 0,25 ; l2 = 8000 ; L0 = 300 ;
R N
E − X 0 = 300 ; = 15% ; = 40% ; N = 872 .73 ; R = 327 .27 ; P = 1; C0 = 700 ;
D D
r f = 8% , δ = 1000 , m = 0,15 .

(d) Să se compare senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața națională


cu senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața externă.

Rezolvare:

8
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

∆E ∆X
(a) Deoarece ∆ρ > 0 , a > 0 . În schimb ∆ρ < 0 , b > 0 .

Temă. Să se explice economic semnele.


(b) +(c)
Relaţia IS: Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − gr + G + E0 − X 0 + ( a + b ) ρ − mY ;
M
Relaţia LM: L0 + l1Y − l2 r = ;
P
Relaţia BP: E0 − X 0 + (a + b) ρ − mY + δ (r − r f ) = BP .

În cazul în care cursul de schimb este perfect flotant, soldul balanței de plăți este 0
( BP = 0 ) !

Din relația BP ⇒ (a + b) ρ = 0 − E0 + X 0 + mY − δr + δr f (1)

Introducem (1) în relația IS:

Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − gr + G + E0 − X 0 − E0 + X 0 + mY − δr + δr f − mY (2)
l1 1 1 M
Din relația LM se obține: r = Y + L0 − și se introduce în (2)
l2 l2 l2 P

l1 1 1 M
Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − ( g + δ ) Y − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
l2 l2 l2 P

1 1 M
C0 + I 0 − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
l2 l2 P
Y* =
l
1 − c(1 − t ) + ( g + δ ) 1
l2

l1 1 1 M
r* = Y * + L0 −
l2 l2 l2 P

− E0 + X 0 + mY * −δr * +δr f
⇒ρ* =
a +b

1
k= 1 1 M
l A = C0 + I 0 − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
1 − c (1 − t ) + ( g + δ ) 1 , l2 l2 P
l2

Înlocuind cu datele disponibile, se obține:

k =1,554 , A = 8245 .909 , Y * = k ⋅ A = 12814 .1427

9
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

r* = 5.61%

ρ* =1.37

d) Pornim de la ecuația investițiilor: I = I 0 − gr


- senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața națională =

∂I
= −g = −5000
∂r
∂I
- senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața externă = =
∂r f
I = I 0 − gr ⇒ ∆I = − g∆r

l1
∆r se obține din ecuația de echilibru pentru rata dobânzii: ∆r = ∆Y .
l2
∆Y se obține din ecuația de echilibru pentru PIB: ∆Y = k ⋅ δ ⋅ ∆r f

l1 ∂I l
∆I = − g ⋅ ⋅ k ⋅ δ ⋅ ∆r f ⇒ f = − g ⋅ 1 ⋅ k ⋅ δ = −242,81 .
l2 ∂r l2
Investițiile de pe piața națională sunt mai sensibile la rata dobânzii interne.

CAZUL II : curs flotant, cont de capital perfect liberalizat

[6] Se consideră următorul model de tip Mundell-Fleming:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − gr ;

Pf
NX = NX 0 + n ⋅ Y f − mY + aε ;
Pi

L = L0 + l1Y − l2 r .

C0 = 10500 ; c = 0,8 ; t = 0,28 ; G = 28500 ; I 0 = 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ;


l1 = 0,28 ; l2 = 5000 , NX 0 = 200 ; n = 0.001 ; Y f =10 .000 .000 , m = 0,25 ;
L0 = 2000 , r f = 5% , P =1,05 , Pf =1.02 , M = 30000 .

Contul de capital este perfect de liberalizat, iar cursul este flotant.

10
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, consumul, mărimea


investițiilor, ponderea deficitului bugetar în PIB, soldul contului curent și
mărimea investițiilor;

b) Se estimează că PIB potențial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica


fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potențial. Ce
se întâmplă cu moneda națională;

c) Nivelul PIB global ( Y f ) crește cu 3%. Cu cât se modifică PIB, rata dobânzii,
cursul de schimb. Explicați, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările
din economia națională;

d) Nivelul ratei de dobândă de pe piața internațională ( r f ) crește cu 0,5 pp. Cu


cât se modifică PIB, cursul de schimb și rata dobânzii. Explicați, folosind
eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia națională;

e) Presupunem că evoluția economiei globale se poate aproxima printr-un model


IS-LM. Să se arate că șocurile de politică bugetară la nivel global se transmit
în mod pozitiv la nivel național (i.e. o creștere a cheltuielilor guvernamentale
la nivel global generează o creștere a PIB intern), în timp ce șocurile de
politică monetară se transmit în mod negativ (i.e. o creștere a masei monetare
la nivel global generează o scădere a PIB intern).

1.
Pornim de la faptul că în economie contul de capital este perfect liberalizat ceea ce
înseamnă că rata dobânzii este egală cu rata de dobândă internaţională. r =r =0,05 *
f

Scriem ecuaţia IS:

pf 
Y = C 0 + c(Y − T ) + I 0 − gr + G + NX 0 + nY f − mY + aε 
p ⇒
T = tY , r = r f 

pf
Y = C 0 + c(1 − t )Y + I 0 − grf + G + NX 0 + nY f − mY + aε (1)
p

Scriem ecuaţia LM:

M  M
= L0 + l1Y − l2r (2) M − L0 + + l 2 r f
P (3) Y * = 9 5 ,78 9 0
 ⇒ = L0 + l1Y − l2 rf ⇒ Y =
*
P
r = rf  P l1

Ce trebuia să observăm în ecuaţia (2)? Că nu mai există decât o necunoscută: PIB-ul!
În modelul Mundell Fleming cu cont de capital liberalizat şi curs flotant PIB-ul de
echilibru se obţine din LM. Din IS se obţine cursul de schimb de echilibru!
Revenim la ecuaţia 1:

11
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

pf
Y * = C 0 + c(1 − t )Y * + I 0 − gr f + G + NX 0 + nY f − mY * + aε ⇒
p
Y * [1 − c(1 − t ) + m] − C 0 − I 0 + gr f − G − NX 0 − nY f p
ε =
*
(4) ε * = 3,414
a pf
C = C 0 + c(1 − t )Y = 65675 .5
* *
I * = I 0 − gr f = 9725
D* G
d* = = − t = 0,01753 S = Y * − C * − T * = 3293 .3
Y* Y*
pf
NX = NX 0 + nY f − mY * + aε * = −8109 .7
p

2. pentru a aduce economia la potenţial trebuie ca PIB-ul trebuie să se modifice cu


∆Y = Y − Y * = 209 .2

Pentru a determina ce tip de politică economică este eficientă ne uităm la formula


PIB-ului de echilibru (3).
M
− L0 + + l2 r f
Y* = P . Poate fi utilizată politica fiscală în modificarea PIB-ului? NU!
l1
Pentru că în formula PIB-ului de echilibru NU există nici o variabilă de politică
fiscală.
De aceea doar politica monetara (modificarea masei monetare) poate fi utilizată.
1 M M M ∆M
∆Y = ∆ ⇒∆ = l1 ∆Y = 58 .576 , ∆ = ⇒ ∆M = pl1 ∆Y = 61 .5
l1 P P P P
Pentru a determina ceea ce se întâmplă cu moneda naţională ne uitam la punctul de
echilibru al cursului de schimb formula (4).

[1 − c(1 − t ) + m]∆Y p
∆ε = = 0.0854
a pf

3. Dacă PIB-ul global creşte cu 3%, modificarea lui va fi egală cu


∆Y f = 0,03 * Y f 0 = 0,03 * 10000000 = 300000
Ce impact are această modificare asupra PIB-ului de echilibru? Nici una pentru că
Y f nu apare în formula PIB-ului de echilibru! De asemenea rata de dobândă este
egală cu r f deci nu se va modifica! ∆Y = 0, ∆r = 0 . impactul asupra cursului de
schimb se calculează tot în punctul de echilibru.
− n∆Y f p
ε* = = −1.02941
a pf

4. ∆r f = 0.005
Modificările se calculează, ca de obicei, în punctul de echilibru.
l
∆Y = 2 ∆r f = 89 .286
l1
[1 − c(1 − t ) + m]∆Y + g∆r f p
∆ε = = 0.0531
a pf

12
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

5.
Ce se întamplă în cadrul modelului IS LM dacă cresc cheltuielile guvernamentale în
economia globală? Creşte PIB-ul extern Y f şi creşte rata de dobândă din străinătate
r f . Ne uităm în formula PIB-ului de echilibru pe piaţa naţională:

M
− L0 + + l2 r f
Y =
* P . Se observă că dacă r f creşte atunci şi PIB-ul intern creşte!
l1
Ce se întamplă în cadrul modelului IS LM dacă creşte masa monetară în economia
globală? Creşte PIB-ul extern Y f şi scade rata de dobândă din străinătate r f . Din
formula PIB-ului de echilibru pe piaţa naţională se observă că dacă r f scde atunci şi
PIB-ul intern scade!

Observaţie: cum se modifică relaţiile ce descriu echilibrul şi senzitivităţile dacă cursul


de schimb nominal este fix şi egal cu 3,5 unităţi?

CAZUL III : curs fix, cont de capital restricționat

[7] Se consideră o economie deschisă descrisă prin următoarele relaţii:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c (Y − T ) ; T = tY ; I = I 0 − gr ;

Pf Pf
NX = E − X ; E = E0 + aε ; X = X 0 + mY − bε ;
P P

L = Lo + l1Y − l2 r ;

Cursul de schimb este fix, iar fluxurile de capital sunt restricţionate. Intervenţiile
băncii centrale pentru susţinerea cursului fix sunt sterilizate. Se cunosc următoarele
date: C0 =100 ; c = 0,875 ; t =0,3 ; G =1.405 ; I 0 = 800 ; g =3.600 ; a = 7 ;
b = 5 ; l1 = 0,25 ; l2 = 4.800 , E0 = 250 . Se ştie că rata fixă este ε = 3,5 , r f = 5% ,
P =1,06 , Pf =1.02 , M = 580 .

(a) Să se comenteze relaţia (2) şi soldul monetar al balanţei de plăţi.

(b) Să se determine venitul naţional (Y ) , rata de dobândă internă ( r ) , precum şi


soldul monetar al echilibrului extern.

13
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

(c) Să se calculeze şi să se explice impactul politicilor monetară şi fiscală asupra


variabilelor endogene.

Rezolvare:

(a) ! Relaţia (2) se poate scrie: CF = CF − CF , unde CF


X E X
sunt fluxurile de
capital care intră, iar CF sunt fluxurile de capital care ies. CF reprezintă balanţa
E

capitalurilor care este o funcţie crescătoare de diferenţialul ratelor de dobândă. δ


măsoară gradul de mobilitate a capitalurilor.

Pf
Constrângerea externă se scrie BP = NX + CF ⇔ BP = E0 − X 0 − mY + ( a + b )
P
( )
+ δ r − r f . Deci, soldul monetar al balanţei de plăţi este o funcţie stric
∆BP
descrescătoare în venitul naţional = −m < 0 şi crescătoare în rata de dobândă
∆Y
∆BP
=δ ≥ 0 .
∆r

(b) Pentru a determina venitul naţional şi rata de dobândă, precum şi soldul monetar
al balanţei de plăţi trebuie să exprimăm ecuaţiile echilibrului pe piaţa bunurilor şi a
serviciilor şi pe piaţa monetară, precum şi identitatea contabilă reprezentând
constrângerea externă.

Echilibrul pe piaţa de bunuri şi servicii:


f
[1 − c(1 − t ) + m]Y + gr = C0 + I 0 + G + E0 − X 0 + ( a + b )ε P .
P

Echilibrul pe piaţa monetară:

M
l1Y −l2 r = .
P

Identitatea contabilă reprezentând constrângerea externă:

Pf
− mY + δr = BP − ( E0 − X 0 ) + δr f − ( a + b)ε .
P

Venitul naţional de echilibru:

 Pf g M 
Y * = k C0 + I 0 + G + E0 − X 0 + ( a + b )ε + ,
 P l2 P 

−1
 l 
Unde k = 1 − c(1 − t ) + g 1 + m .
 l2 

Rata de dobândă internă de echilibru:

14
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

l1 * 1 M
r* = Y − .
l2 l2 P

Soldul monetar al echilibrului extern:

BP * = E0 − X 0 − mY * + ( a + b )ε
Pf
P
(
+ δ r* − r f . )
Înlocuind numeric obţinem Y * =3.897 ,64 , r * = 8,9% şi BP * = −435 ,22 .

(c) Variabilele endogene ale modelului sunt: venitul naţional (Y ) , rata de dobândă
( r ) şi soldul monetar extern ( BP ) .

Politica fiscală

∆Y ∆r l
Multiplicatorii au formulele: = k > 0 şi = k 1 > 0 . Înlocuind numeric:
∆G ∆G l2
∆Y ∆r
=1,38 şi = 7,19 ⋅10 −5 . Creşterea cheltuielilor guvernamentale va genera
∆G ∆G
creşterea venitului naţional şi a ratei de dobândă. O politică bugetară finanţată prin
datorie publică antrenează creşterea venitului naţional şi a ratei de dobândă, dar care
sunt efectele asupra balanţei de plăţi?

Dacă rata de dobândă creşte, aceasta va induce o creştere a intrărilor de capital şi o


scăderea a ieşirilor, prin urmare o ameliorare a balanţei capitalurilor. Pe total putem
conchide că efectul unei politici bugetare expansioniste asupra balanţei de plăţi
depinde de gradul de mobilitate a capitalurilor. Distingem trei cazuri:

l1 m
Cazul 1. Panta curbei BP este egală cu cea a curbei LM: =
. O politică fiscală
δ l2
expansionistă va translata IS de la IS 1 la IS 2 . Balanţa de plăţi râmâne echilibrată.

LM =BP

IS 1 IS 2

15
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

m l1
Cazul 2. Panta curbei BP este strict inferioară celei a curbei LM: < . O politică
δ l2
fiscală expansionistă induce o balanţă de plăţi excedentară.

LM

BP

m l1
Cazul 3. Panta curbei BP este strict superioară celei a curbei
IS LM: > . O politică
1
δ IS 2
l2
monetară expansionistă induce o balanţă de plăţi deficitară.
Y

BP

LM

Politica monetară
IS 1 IS 2

∆Y g ∆r l 1
=k >0 = k 12 − > 0
Multiplicatorii au formulele: ∆ M  l2 şi  M  l2 lY2 . Înlocuind
  ∆ 
 P P
∆Y ∆r
= 1,305 = −2,08 ⋅10 −4
numeric: ∆  M şi ∆ 
M . Creşterea ofertei de monedă
   
 P  P 

16
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

induce creşterea venitului naţional şi scăderea ratei de dobândă de echilibru, ceea ce


determină creşterea importurilor şi a ieşirilor de capital, deteriorând echilibrul extern.

BP
Indiferent de relaţia de ordine dintre pantele curbelor LM şi BP, o politică monetară
expansionistă generează deteriorarea balanţei de plăţi. LM 1

LM 2

CAZUL IV : curs fix, cont de capitalA perfect liberalizat


[8] Se dau următoarele ecuaţii pentru modelul Mundell-Fleming:
B

Y = C + I + G + NX ;
LM
C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − g (r − π ) ;
Y

Pf
NX = a + bε ;
Pi

L = l1Y − l2 r .

Se cunosc următoarele date: C 0 = 400 ; c = 0.85 ; t = 0.25 ; G = 500 ; I 0 = 860 ;


g = 2000 ; a = 50 .67 ; b = 11 ; l1 =1.1 ; l 2 = 7900 . Se ştie că rata fixă este ε = 24 ,
fluxurile de capital sunt libere şi r f = 16% , Pi =1.08 , Pf =1.02 , M S = 5200 .

(a) Să se determine nivelul venitului şi al ratei de dobândă de echilibru ( y*, r*) ;

N R
(b) Ştiind că raportul = 0.4 şi = 0.2 (N reprezintă numerarul în circulaţie, R
D D
sunt rezervele băncilor la banca centrală, iar D reprezintă nivelul total al depozitelor),
să se precizeze în ce sens şi cu ce valoare ar trebui să se modfice baza monetară, astfel
încât să se menţină paritatea cursului de schimb;

17
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

(c) În cazul în care are loc o creştere a ratei de dobândă pe piaţa internaţională cu 5 la
sută, iar baza monetară este constantă, cu cât se va devaloriza moneda naţională?

(d) Să se compare senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața națională


cu senzitivitatea investițiilor la rata de dobândă de pe piața externă.

Rezolvare:

(a) ! Prima etapă în rezolvarea problemei este să identificăm la care din cele patru
cazuri posibile se referă problema. Cursul de schimb este fix, iar capitalurile sunt
perfect mobile. Putem concluziona că r = r f = 16% .

Relația IS – echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor:


Pf
Y = C0 + c (1 − t )Y + I 0 − g ( r f − π ) + G + ( a + b )ε ⇒
Pi

Pf
C0 + I 0 − g ( r f − π ) + G + ( a + b ) ε
Pi (1)
Y=
1 − c(1 − t )

Se cunosc toate elementele, mai puţin rata inflaţiei. Dar π = Pi −1 = 0.08

Înlocuind datele problemei în (1), se obţine următorul punct de echilibru:

 y* = 8 2 ,96 49

 r* = 1 *6

(b) Se determină masa monetară care corespunde echilibrului. În cazul în care regimul
de curs de schimb este fix, masa monetară este o variabilă endogenă.

M
= l1Y * −l2 r* =1.1 ⋅ 8269 .94 − 7900 ⋅ 0.16 = 7832 .93
Pi

M
Masa monetară reală trebuie să crească cu: ∆ = 2632 .93 . Prețurile interne sunt
P
Pi =1.08 , deci ∆M = 2843 .56 . Pentru aceasta, banca centrală trebuie să modifice
baza monetară ( M 0 ), astfel:

18
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

N
1+
∆M = µ ⋅ ∆M 0 , unde µ este multiplicatorul monetar, µ = D = 2.33
.
R N
+
D D
∆M
∆M 0 = =1218 .84 .
µ

(c) r f 1 = 1.05r f 0 = 0.168⇒ ∆ r f = 0.008


 ∆M = 0 M
 ⇒∆ =0
Pi = const . P

M M l ∆r
LM: = l1Y − l2 r ⇒ ∆ = l1∆Y − l2 ∆r ⇒ ∆y = 2 = 57 .45
Pi Pi l1

Pf
C 0 + I 0 − g ( r f − π ) + G + a + bε
IS: Pi
Y= ⇒
1 − c(1 − t )

Pf
∆Y = k (− g∆r + b ∆ε ) ⇒ ∆ε = 3.54471 ⇒ ε1 = 27 .54472
Pi

1 1

ε1 ε 0
Devalorizarea monedei naţionale = = −12.87%
1
ε0

[9] Se consideră următorul model de tip Mundell-Fleming:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − gr ;

Pf
NX = NX 0 + n ⋅ Y f − mY + aε ;
Pi

L = L0 + l1Y − l2 r .

C0 = 10500 ; c = 0,8 ; t = 0,28 ; G = 28500 ; I 0 = 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ;


l1 = 0,28 ; l2 = 5000 , NX 0 = 200 ; n = 0.001 ; Y f =10 .000 .000 , m = 0,25 ;
L0 = 2000 , r f = 5% , P =1,05 , Pf =1.02 , M = 30000 .

19
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

Contul de capital este perfect de liberalizat, iar cursul de schimb este fix, paritatea
fiind stabilită la nivelul ε = 3,15 .

a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, mărimea masei monetare,


consumul, mărimea investițiilor, ponderea deficitului bugetar în PIB, soldul
contului curent și mărimea economiilor sectorului privat;

b) Se estimează că PIB potențial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica


fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potențial.
Cum trebuie să acționeze banca centrală pentru a păstra cursul fix?

c) Nivelul PIB global ( Y f ) crește cu 3%. Cu cât se modifică PIB, cursul real și
rata dobânzii. Cum trebuie să acționeze banca centrală pentru a păstra cursul
fix? Explicați, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia
națională;

d) Nivelul ratei de dobândă de pe piața internațională ( r f ) crește cu 0,5 pp. Cu


cât se modifică PIB, cursul real. Explicați, folosind eventual o diagramă IS-
LM, modificările din economia națională;

e) Presupunem că evoluția economiei globale se poate aproxima printr-un model


IS-LM. Să se arate că șocurile de politică monetară se transmit în mod pozitiv
la nivel național (i.e. o creștere a masei monetare la nivel global generează o
creștere a PIB intern). Dar șocurile de politică bugetară?

APLICAȚII PROPUSE:

[1] În cadrul modelului Mundell-Fleming (cont de capital liberalizat, curs flotant ) se


cunosc: C 0 = 1500 , X 0 = 600 , I 0 = 1500 , G=3400, E 0 = 800 , c=78%, m=22%,
P=1, M=2000, g=2000, r*=7%, l1 = 0.2 , l 2 = 2500 , a=20, b=18.

Y = C + I + G + E − X ; C = C o + c(Y − T ) ; I = I o − gr ; E = E o − aρ ;
X = X o + mY − bρ

Se ştie că dacă masa monetară se reduce cu 100 u.m., cursul de schimb se reduce cu
8.66316. Să se calculeze:

a) (Y*, r*), ponderea contului de capital, contului curent si a deficitului bugetar


in PIB;

b) Pe piata internationala rata dobanzii a urcat la 8%. Guvernul a hotarat sa ia


măsuri pt ca cursul sa nu se modifice. Cu cât ar trebui modificate cheltuielile
guvernamentale a.î. cursul să fie constant?

20
Modelarea deciziei monetare - Modelul Mundell-Fleming

[2] Economia este descrisă de următoarele ecuaţii: Y = C + I +G + E − X ,


C = C o + c(Y − T ) ; E = E 0 + αH ; α este cursul de schimb valutar,
M
α = α 0 + h( r − r f ) ; I = I o − gr ; l1Y − l 2 r = , D = G −T , CK = I − S ,
P
D
CC = E − X , d = , iar r f este rata dobânzii pe piaţa internaţională.
Y

(a) Să se calculeze: Y, r, E şi CC în punctul de echilibru;

(b) Se cunosc: p = 1; c = 80%; t = 30%; m = 0.22; l1 = 0.2 ; l 2 = 183 ; g = 228.75; h


= 10; α 0 = 2 ; r f = 8% ; C 0 = 50 ; X 0 = 30 ; I 0 = 200 ; E 0 = 300 ; H = 15; G = 450;
M = 280.75. Să se calculeze Y, r, S, E, I, d, CC, α .

(c) Să se calculeze ∆K E , ∆K α , ∆K CK , ∆K CC , unde k = 1 reprezintă variaţia


M
indicatorului în raport cu ∆ , iar k = 2 în raport cu ∆G , iar k = 3 în raport cu r f
P
.

(d) Să se menţioneze cu cât e puncte procentuale se modifică r şi cu câte procente se


modifică E, CC şi D în cazul în care rf creşte de la 8% la 12 %.

3. Bibliografie

[1] Obstfeld, M. and Rogoff, K. (1996), Foundations of International


Macroeconomics, MIT Press.

[2] Krugman, P. and Obstfeld, M. (2003), International Economics: Theory and


Policy, 6th Edition, Addison-Wesley.

[3] Blanchard, O. and Fischer, S. (1989), Lectures on Macroeconomics, MIT


Press.

[4] Mundell, R. (1963), "Capital Mobility and Stabilization Policy under Fixed
and Flexible Exchange Rates", Canadian Journal of Economics 29: 475-485

[5] Mundell, R. (1968), International Economics, New York: Macmillan.


Disponibilă pe adresa: http://www.columbia.edu/~ram15/ie/ietoc.html

21