FINANTAREA PROIECTELOR

DE MEDIU

PADURILE


,, Pădurea este înainte de toate o fiinţă
colectivă, cea mai grandioasă din câte
există, înfiorată de viaţă proprie,
închegată la rându-i de milioane de vieţi
individuale, cât se poate de diverse-
contopite într-o fizică armonică şi într-un
duh unitar, care impresionează
copleşitor şi într-un fel unic spiritul
omenesc.”

 Dacă, iniţial, pădurea a fost apreciată ca adăpost, refugiu şi sursă de
hrană, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, preţuită pentru
cantitatea de fructe şi de iarbă produsă sau pentru cantitatea şi
calitatea vânatului adăpostit, în timp, pădurile au reprezentat un
obstacol în calea dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor, dar şi
sursa nevoii de material lemnos, fiind decimate, corespunzător
gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri

 In contextul european, padurile din Romania, prin
compozitia speciilor de arbori si a altor plante ca si a
miilor de specii de animale care traiesc in aceste
zone, constituie o valoare relativ bine conservata. Cu
toate acestea, interventiile umane de multe ori
drastice produc impacte negative asupra padurilor
noastre. Sub influenta exploatarii forestiere si in
lipsa unor proiecte eficiente de conservare, padurile
sunt in continua degradare si fragmentare.


Managementul padurilor este din ce în ce mai dezechilibrat, interesele economice
primând în fata unui management rational care sa ia în consideratie si interesele
legate de conservarea biodiversitatii.
 FONDUL FORESTIER
 


 Fondul forestier al României cuprinde 6,37

milioane ha (cam un sfert din suprafata
tarii) din care 6,23 mil. ha sunt acoperite cu
paduri, ceea ce reprezinta 26,7% din
suprafata tarii. La începuturile istorice,
padurile acopereau 80% din suprafata tarii,
dar nevoia de terenuri agricole, terenuri
pentru constructii sau alte interese
economice au redus în mod constant
suprafata lor, aducînd raportul sub media
europeana, de 33%.

 FONDUL FORESTIER
 În ultimii ani, fondul forestier naţional s-a
diminuat foarte mult datorită necesităţilor
populaţiei. Deseori defrişările se fac fără
discernământ, pentru a face loc păşunatului
sau agriculturii. Seriile de inundaţii cu care
s-a confruntat România în ultimul deceniu
sunt un semnal de alarmă atât pentru
autorităţi, cât mai ales pentru cetăţeni de a
lua măsuri pentru protejarea pădurilor şi
reîmpăduriri.
 Astfel, proprietarii care aleg să-şi
împădurească terenurile vor fi scutiţi de
taxe şi impozite, iar, începând cu anul
plantării, timp de 15 ani, deţinătorii de
terenuri vor beneficia, ca fermieri, de un
sprijin de 215 euro pe an pe hectar din
partea Uniunii Europene şi de 110 euro,
dacă sunt persoane fizice.
ROMSILVA

 Anual, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva realizează lucrări de regenerare

pe o suprafaţă de peste 18.200 hectare în fondul forestier de stat
aflat în administrarea sa. Creşterea suprafeţei ocupate de păduri
şi împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene
de degradare reprezintă priorităţi ale politicii silvice în România.
Crearea de noi păduri are o importanţă tot mai mare, protecţia
mediului şi conservarea biodiversităţii devenind obiective
prioritare.


 Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate oferi spre valorificare prin

subunităţile sale şi o importantă cantitate de puieţi ornamentali, de diferite
mărimi, într-un sortiment divers de specii. Pentru aplicarea strategiei Regiei
Naţionale a Pădurilor - Romsilva , în activitatea de producere şi valorificare a
puieţilor de arbori şi arbuşti ornamentali, Direcţia tehnică din cadrul regiei,
prin Serviciul de regenerarea pădurilor, în ultimii doi ani, a acţionat şi
acţionează şi în prezent în următoarele direcţii:
 - extinderea suprafeţelor din pepinierele silvice existente destinate să producă
puieţi ornamentali;
 



ROMSILVA

- diversificarea producţiei de puieţi ornamentali (forme

şi varietăţi din cât mai multe specii); - producerea de
puieţi ornamentali atât în câmp cât şi cu rădăcini
protejate în recipienţi din lemn sau material plastic; -
asigurarea continuităţii producţiei de puieţi, în scopul
valorificării acestora, cu vârste şi înălţimi diferite;

- documentarea şi specializarea personalului silvic cu
atribuţii în activitatea de producere a puieţilor
ornamentali (schimburi de experienţă la unităţile
silvice cu tradiţie în acest domeniu).

FINANTAREA UE
Odata integrata in UE, Romania poate
beneficia in perioada 2007-2013 de
finantari europene de aproximativ 30 de
miliarde de euro, alocate prin
intermediul fondului european de
dezvoltare regionala, fondului social
european, fondului de coeziune si
fondului european pentru agricultura si
dezvoltare rurala. Scopul este sprijinirea
regiunilor mai putin dezvoltate si
reducerea decalajelor existente intre
Uniunea Europeana si Romania.
Structura pădurilor pe grupe
funcţionale
 Structura pădurilor pe grupe
funcţionale
Distribuţia pădurilor pe clase de vârsta indică un deficit de arborete
exploatabile şi preexploatabile ca efect al exploatărilor din trecut, cu mult
peste posibilitatea prevăzută de amenajamentele silvice.
 Suprafaţa şi structura
fondului forestier naţional, mii ha:

1 . Fondul forestier gestionat de organele silvice de stat .

2 . Fondul forestier proprietate publică de stat gestionat de al
3 . Fondul forestier proprietate publică a primăriilor .
4 . Fondul forestier proprietate privată .
Principalele formaţiuni
forestiere, mii ha:

1 . cvercinete – 140 , 6 mii ha ;

2. salcâmete – 124 , 0 mii ha ;
3. frăsinete – 16 , 6 mii ha ;
4. cărpinete – 9 , 4 mii ha ;
5. plopişuri – 5 , 7 mii ha ;
6. alte foioase – 45 , 5 mii ha ;
7. răşinoase – 7 , 7 mii ha .
Modalitatea practică de gestionare a
fondului forestier se reglementează prin
amenajamentele silvice. Acestea
constituie baza a cadastrului forestier şi
a titlului de proprietate a statului şi
stabilesc, în raport cu obiectivele
ecologice şi social-economice, ţelurile de
gospodărire şi măsurile necesare pentru
realizarea lor.
Amenajamentele silvice se elaborează, de
către Institutul de Cercetari şi Amenajări
Silvice şi alte unităţi atestate, pe ocoale
silvice şi unităţi de producţie, pe
perioade de 10 ani şi sunt aprobate de
autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură.

 AFM
Administraţia Fondului de Mediu (AFM)
alocă fonduri de investiţii pentru
refacerea pădurilor dobrogene. Trei
comune din judeţul Tulcea s-au asociat
cu Consiliul Judeţean Tulcea şi au obţinut
de la AFM o finanţare de 3.367.724 lei
pentru refacerea a trei foste zone silvice
din nordul Dobrogei care au fost
defrişate în ultimul secol, urmând
exemplul comunei Luncaviţa, campioana
naţională a împăduririlor
Refacerea pădurilor din zonele
Mahmudia, Turcoaia şi Beidaud are ca
obiectiv îmbunătăţirea calităţii
aerului şi a solului. În acelaşi timp, va
fi combătută deşertificarea, prin
refacerea biodiversităţii.Trebuie spus
că după tăierea masivă a pădurilor
din nordul Dobrogei, clima în această
zonă s-a modificat semnificativ.
Precipitaţiile au scăzut, verile au
devenit tot mai călduroase şi fără
ploi, iar iernile înregistrează puţine
ninsori, şi acestea viscolite.
Agricultura tradiţională a fost
puternic afectată.

 Pentru asigurarea unui echilibru ecologic constant şi a unei
influenţe benefice mai pronunţate asupra regimului
climatic şi hidrologic al mediului şi pentru sporirea
productivităţii terenurilor agricole este necesar de a se
planta în perioada 2002-2020 încă circa 130 mii ha terenuri
cu vegetaţie forestieră .
Evoluţia suprafeţei pădurilor şi prognoza pentru
anul 2020



Ministerul Mediului şi
Pădurilor
 Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune un
proiect de act normativ care va menţine
interdicţia divizării fondului forestier sub un
hectar, cu excepţia cazului în care prin
deschiderea unei succesiuni, suprafeţele care
revin fiecărui moştenitor sunt mai mici de un
hectar.Reacţia ministerului a venit ca urmare a
iniţiativei parlamentare prin care a fost
modificat Codul Silvic. Pentru a asigura o
gestionare durabilă a fondului forestier,
Ministerul Mediului şi Pădurilor are în vedere
inclusiv introducerea unor măsuri prin care să
fie evitată fărâmiţarea excesivă a proprietăţilor
forestiere, făcând în acelaşi timp o distincţie
clară între divizarea unei proprietăţi prin
procesul legal de moştenire/succesiune şi
divizarea prin lotizare şi vânzare sau alte
proceduri similar.
 Ministerul Mediului si Padurilor a dorit alocarea a
191 milioane lei pentru impaduriri in anul 2009,
avand in plan sa efectueze, prin Inspectoratele
Teritoriale de Regim Silvic si de Vanatoare si
Regia Nationala a Padurilor, lucrări specifice pe o
suprafaţă de 65.510 hectare, dintre care pe 9.467
hectare vor fi realizate plantaţii noi.În datele
Ministerului Mediului se arată că banii necesari
vor fi asiguraţi din alocaţii bugetare, din fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică
şi din fondul de conservare.
 Potrivit instituţiei, în anul 2009, au fost cheltuite
128,7 milioane lei pentru efectuarea de lucrări de
înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor forestiere pe
o suprafaţă de circa 50.000 hectare, din care
11.258 hectare de plantaţii nou înfiinţate.Cele
mai importante suprafeţe au fost împădurite anul
trecut în judeţele Vâlcea, Botoşani, Brăila,
Vrancea, Galaţi şi Caraş – Severin.

Cu toate ca Ministerul Mediului are la
dispozitie pentru acest an o suma
considerabila destinata impaduririlor, 60
milioane de euro, ea nu va putea fi
cheltuita integral, pentru ca nu are de
unde sa cumpere material saditor.


Pentru a impaduri un hectar este nevoie
de 5.000 de puieti, in medie, in functie
de zona si de tipul arborelui. Suma de 60
milioane de euro ar fi suficienta pentru
plantarea de copaci pe o suprafata
totala de 10.000 de hectare din toate
zonele tarii, in asa-numitele "perimetre
de ameliorare". Deocamdata, ministerul
dispune de 7.000 ha, insa a facut o
adresa catre Agentia Domeniilor Statului
(ADS) pentru transferul altor 3.000 ha,
in prezent neutilizate.

In concluzie…
 …pana la anul va trebui rezolvata problema
materialului saditor, pentru ca, altfel,
Romania va pierde bani europeni. Din
n011, intra in vigoare o masura din
Programul National de Dezvoltare Rurala
denumita "Prima impadurire", care
beneficiaza de o finantare europeana de
263,6 milioane de euro. Cu acesti bani,
care trebuie cheltuiti pana in 2013, se pot
impaduri nu mai putin de 49.000 ha.
Astfel, procentul din suprafata totala a
Romaniei care este acoperit de paduri ar
putea sa creasca de la 26,5%, in prezent,
la 28%.