Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII
Bucuresti, 2010
CUPRINS
- soldurile intermediare de gestiune (SIG - MC, VA, EBE, RE, RC, RB, RN);
4. Analiza cash-flow-urilor…………………………………………..……….….……..15
5. Diagnosticul rentabilităţii…………………………………………………….……..17
- rata dobanzii;
6.Diagnosticul riscului………………………………………....................................19
I.INTRODUCERE
2
In acest proiect incercam sa analizam din punct de vedere financiar activitatea unei
intreprinderi pe parcursul exercitiului financiar din anul 2008: 01.01.2008 – 31.12.2008.
Dupa cum rezulta din situatia patrimoniala a firmei SC ARGUS SA CONSTANTA obiectul
de activitate al societatii este producerea si comercializarea de bunuri de larg consum ( ulei brut de
floarea soarelui, rapita si soia, ulei rafinat vrac, ulei rafinat imbuteliat, srot furajer, acizi grasi).
Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin masini, utilaje, stocuri de materii prime si
material, productie in curs de executie, produse finite si marfuri, etc. – toate fiind necesare bunei
desfasurari a procesului de productie.
Drept surse de date pentru analiza financiara vom folosi urmatoarele documente:
- Bilantul contabil al firmei;
- Contul de profit si pierdere;
- Anexele la bilant.
Deci, analiza financiara ce urmeaza a fi realizata isi propune sa evidentieza urmatoarele aspect:
I. Modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung sip e termen scurt-
analiza pe baza bilantului contabil;
II. Stabilirea treptelor de acumulare baneasca numerica si marjele de rentabilitate
sau soldurile intermediare de gestiune- analiza pe baza contului de profit si pierdere.
3
Analiza pe baza bilantului financiar sau analiza patrimoniala isi propune identificarea starii
de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de realizare a
echilibrului intre resurse (passive) si nevoi (active) pe termen lung sip e termen scurt.
Passive cu exigibilitate mai mare de 1 an: capitaluri proprii + datorii pe termen lung;
Passive cu exigibilitate mai mica de 1 an: in cazul acestora se vor evidential distinct
pasivele de trezoreri (creditele bancare curente sau alte passive cu scdenta imediata).
4
Variatia FR = FR1 - FR0 = 28.589.273 - 7.799.332 = 20.789.941
Societatea a inregistrat un FR>0 (POZITIV) atat la inceputul anului cat si la sfarsitul anului,
crescand spre sfarsitul anului cu 20.789.941 . Capitalul permanent a reusit sa finanteze deci,
activele imobilizate. Cresterea FR1 fata de FR0 provine in special din cresterea capitalurilor proprii
cu 20.598.879 si din scaderea datoriilor>1 an cu 892.209 .
NFR0=56.525.357+15.134.787+58.077-66.226.906-0=5.491.315
NFR1=57.741.888+25.739.476+46.649-57.644.733-0=25.883.280
Un NFR>0 reflecta un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare care pot
fi mobilizate. Inseamna ca stocurile si creantele s-au finantat prin capitalul propriu sau datorii pe
termen lung.
(NFR>0; NFR<FR) -> Nevoia de fond de rulment este finantata in intregime prin fondul de
rulment, rezultand si un excedent de trezorerie.
5
3. Trezoreria Neta (TN)- este expresia cea mai concludentã a desfãsurãrii unei activitãti
echilibrate si eficiente. Ea relevã calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung
cât si pe termen scurt.
6
Concluzii – Situatia echilibrului financiar al intreprinderii:
TN=2.308.017 TN=2.705.993
7
III. Analiza performanţei financiare
amortizarea este o cheltuiala nemonetara, neplatibila, din acest motiv face parte din
cheltuielile de exploatare, ea nu influenteaza trezoreria;
venituri din cesiunea elementelor de activ sunt venituri din exploatare, ele se refera
la diferentele dintre pretul la care este vandut activul respectiv si valoarea ramasa de
amortizat. In cazul in care aceasta difenta este negativa vorbim valoare neta
contabila.
Pe baza elementelor din contul de profit si pierdere se pot calcula sodurile intermediare de
gestiune.
Rezulta faptul ca : (MC>0) există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul
acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.
Marja comerciala are o valoare pozitiva, ceea ce inseamna o situatie buna -> cifra de afaceri
realizata din vanzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu,
8
remunerarea tertilor, altii decat furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociati
sau actionari.
Se remarca o scadere foarte mare la sfarsitul anului, scazand foarte mult atat veniturile din
vanzarea marfurilor cat si costurile de cumparare.
PE= Venituri din prestari servicii + Variatia stocurilor + Venituri din productia de
imobilizari;
Variatia PE=PE 1- PE 0
Consumuri externe 0= 101 452 237 +249 815 +4 401 051 +9 127 191
Consumuri externe 1=142 792 808 +365 056 +5 310 883 +17 598 044
Dupa ce am calculat PE si Consumurile externe putem calcula un alt indicator ce face parte din
SIG,si anume valoarea adaugata(VA).
3.Valoarea adaugata (VA) =exprima cresterea de valoare care rezulta din utilizarea
factorilor de productie,indeosebi a factorilor munca si capital,peste valoarea materialelor si
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.Valoarea adaugata asigura remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii.
9
VA=MC+Productia exercitiului – Consumuri externe
VA 1= MC 1 +P ex 1-Cons ext 1
VA 1= 56 535 800
Rezulta faptul ca: valoarea adaugata pozitiva este rezultat favorabil,deoarece ea reprezinta
sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat,catre banci si diversi
creditori,catre salariati actionari si pe cat este posibil se va repartiza o anumita suma pentru
autofinantare.
10
Rezulta faptul ca : EBE >0,avem un rezultat favorabil pentru intreprindere,reprezentand
capacitatea potentiala de autofinantare a intreprinderii ,a investitiilor din amortizare,provizioane si
profit.Masoara correct performantele economice ale firmei.
Valorile pozitive ale lui EBE arata ca firma ARGUS dispune de resurse financiare necesare
mentinerii sale sau cresterii acesteia.
RE0=12 834 954 +155 806-(10 019 581-9 127 191-575 764)-4 941 700-(-14 222)-(-81463)-184287
RE 1=45 881 960+372 111-(19 001 695-17 598 004-474 184)-3 966 333-2 772 361-(-18 028)
11
RF 0= -2 872 593
RF 1= -544 970
7. Rezultatul Curent (RC)= este rezultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si normal.
Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natura neobisnuita, permitand analiza
dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.
RC=RE +RF
RB=RC+R extraordinar
9. Rezultatul net al exerciţiului (RN) = exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care
vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.
RN=RB-Impozit
12
Creşterea valorii RN de la un exerciţiu la altul demonstreză faptul că unutatea
s-a redresat din punct de vedere economic.
B) Capacitatea de autofinantare
CAF 0= 10 591 003+(155 806-0-193 473)-316 626-0+1 400 696-(4 273 289 -184 287)-0
CAF1=1 968 085 900+(372 111-0-133 665)-929 507-0+8 110 891-(8 655 861-(-2 664))-0
13
CAF1=1 966 847 205
Rezulta faptul ca: CAF>0 fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce
conduce la cresterea increderii acţionarilor şi a creditorilor.
Reiese că întreprinderea analizată înregistrează plăţi mai mici decât incasări şi a obţinut
castig la inceputul anului. Firma dispune de mijloace financiare necesare activităţii de menţinere a
potenţialului productiv şi pentru activitatea de expansiune- efectuarea de investiţii.
CAF la inceput de an mai mica ca CAF la sfarsit de an dar totusi ambele >0, => unitatea
dată dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar, adică fluxul dintre
încasări şi plăţi care rezultă din prezentarea contului de profit şi pierdere în termeni de
trezorărie.Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi
a celei de expansiune după reperizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de
către conducerea întreprinderii.
1.EBITDA= reprezinta castigul brut din activitatea de exploatare, fara sa fie afectat de
amortizari si provizioane. Putem afirma ca EBITDA reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea
in trezorerie) a castigului din activitatea de exploatare.
EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul inainte
de deducerea: cheltuielilor privind dobanzile; impozitului pe profit; amortizarii, ajustarilor si
provizioanelor)
EBITDA 0=140 337 824-(135 382 298-3 153 121 -0-4 941 700-(-14 222)-(-81 463))
EBITDA 1=213 251 674-(193 238 378-3 890 244-0-3 966 333-2 772361-(-18 028))
14
EBIT=EBITDA-Ajustari privind amortizarile si provizioanele
EBIT 1=30 624 206-3 966 333-2 772 361-(-18 028)-(-2 664)
EBIT>0 rezulta ca activitatea de baza a societatii este rentabila. EBIT a crescut considerabil
datorita cresterii lui EBITDA1.
IV.Analiza cash-flow-urilor
CFtotal=TN1-TN0=(FR1-FR0)-(NFR1-NFR0)
=CFexpl+CFinv+CFfin
CFtotal=2.705.993-2.308.017=397.976
=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028-0-8.110.891-(25.883.280-5.491.315)
15
=-1.766.230
=0+8.110.891-(61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028)
=2.551.332
=87.825.242-67.226.363-20.015.960+(2.165.373-3.057.582)
=-309.290
Pentru ca nu cunoastem profitul din cedarea activelor calculul CF total nu a dat la fel prin cele 2
metode !!!!
CFD exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.
CF gestiune=PN+Ajustari+Ch cu dob
=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028+3.890.244
=30.626.870
=61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028
=5.559.559
=-582.919
16
CFD creditori=Ch cu dob-(Dat>1an1-Dat>1an0)= 3.890.244-(2.165.373-3.057.582)
=4.782.453
V.Diagnosticul rentabilităţii
17
Rata rentabilitatii financiare=PN1/C pr0=20.015.960/67.226.363=0.29
Descompunerea ratelor:
Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai
multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la alegerea
directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii.
=(EBIT1-Imp)/CA1*CA1/AE0=23.906.204/213.791.518*213.791.518/70.283.945
=0.111*3.04
=0.34
18
Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile
din cifra de afaceri. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului
cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului
pret/cost.
Rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ, a
factorilor calitativi sau a ambilor.
Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa
eliminarea tuturor cheltuielilor. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor, insa avandu-se
in vedere situatia firmelor concurente.
De asemenea, rentabilitatea financiara poate creste prin cresterea ratei de rotatie, adica
printr-o exploatare extensiva a activului economic, sau prin cresterea indatorarii firmei, dar numai
cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.
VI.Diagnosticul riscului
=(38.603.958-7.828.119)/ 7.828.119*126.214.105/(213.791.518-126.214.105)
=5.66
Risc financiar=(RC1-RC0)/RC0*RE0/(RE1-RE0)=(39.148.928-10.700.712)/
10.700.712*7.828.119/(38.603.958-7.828.119)=0.67
Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit
scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma
activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in
general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta
analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.
19
Rata lichiditatii curente nu este subunitara, ceea ce semnifica existenta fondului de rulment,
deci firma dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante. Din punct de vedere
al lichiditatii, firma este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti.
Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor
asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de
indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor
impuse adesea de catre banci.
3.Levierul=Dat>1an/C pr=2.165.373/87.825.242=0.024
Rata de indatorare generala semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in
rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin
contract. Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca
angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la
credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,
dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau
propriu. Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate.
20
21