Sunteți pe pagina 1din 20

Academia de Studii Economice, Facultatea Finante Asigurari Banci si Burse de Valori

PROIECT
GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

Profesor Indrumator: Moscalu Maricica;

Studenti: Lazarean Adina ;


Lepadatu Florina;
Lupu Roxana;
Maceseanu Geanina;

Bucuresti, 2010
CUPRINS

1. Introducere - prezentarea intreprinderii ……………………………………...………3

2. Analiza poziţiei financiare- determinarea indicatorilor de echilibru financiar (FR, NFR


si TN) precum si variatia acestora;………………………………………………………….…….4

3. Analiza performanţei financiare……………………………………………….…….8

- soldurile intermediare de gestiune (SIG - MC, VA, EBE, RE, RC, RB, RN);

- marjele de acumulare anglo-saxone (EBITDA, EBIT, EBT si NI);

- capacitatea de autofinanţare (CAF);

- variatia indicatorilor in perioada curenta comparativ cu perioada anterioara;

4. Analiza cash-flow-urilor…………………………………………..……….….……..15

- tabloul fluxurilor de numerar(CF total, CFexpl, CFinv, CFfin);

- cash-flow-ul pentru evaluarea intreprinderii (CFD, CFDact, CFDcred) si valoarea


actuala a capitalurilor proprii, a capitalurilor imprumutate si a intreprinderii.

5. Diagnosticul rentabilităţii…………………………………………………….……..17

- rata rentabilitatii economice;

- rata dobanzii;

- rata rentabilitatii financiare;

- descompunerea ratelor de rentabilitate (rate de marja, rate de rotatie si rate de structura);

- efectul de levier al indatorarii.

6.Diagnosticul riscului………………………………………....................................19

- pragul de rentabilitate si coeficientii de elasticitate a rezultatelor in raport cu cifra de


afaceri (risc economic, risc financiar si risc global);

- riscul de faliment (rate de solvabilitate şi rate de lichiditate).

I.INTRODUCERE

2
In acest proiect incercam sa analizam din punct de vedere financiar activitatea unei
intreprinderi pe parcursul exercitiului financiar din anul 2008: 01.01.2008 – 31.12.2008.

Dupa cum rezulta din situatia patrimoniala a firmei SC ARGUS SA CONSTANTA obiectul
de activitate al societatii este producerea si comercializarea de bunuri de larg consum ( ulei brut de
floarea soarelui, rapita si soia, ulei rafinat vrac, ulei rafinat imbuteliat, srot furajer, acizi grasi).
Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin masini, utilaje, stocuri de materii prime si
material, productie in curs de executie, produse finite si marfuri, etc. – toate fiind necesare bunei
desfasurari a procesului de productie.

Analiza financiara ce urmeaza a fi efectuata se va structura in cateva etape successive:

1. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil:


– Fondul de rulment;
– Nevoia de fond de rulment;
– Trezoreria neta.
1. Analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiune) in procesul
economic:
– Valoarea adaugata;
– Rezultatul exploatarii;
– Rezultatul curent;
– Rezultatul net al exercitiului;
3. Diagnosticul firmei:
- Rentabilitatea economica si financiara;
- Diagnosticul rentabilitatii economice si, respective,
financiare;

Drept surse de date pentru analiza financiara vom folosi urmatoarele documente:
- Bilantul contabil al firmei;
- Contul de profit si pierdere;
- Anexele la bilant.

Deci, analiza financiara ce urmeaza a fi realizata isi propune sa evidentieza urmatoarele aspect:
I. Modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung sip e termen scurt-
analiza pe baza bilantului contabil;
II. Stabilirea treptelor de acumulare baneasca numerica si marjele de rentabilitate
sau soldurile intermediare de gestiune- analiza pe baza contului de profit si pierdere.

II.Analiza Pozitiei Financiare

3
Analiza pe baza bilantului financiar sau analiza patrimoniala isi propune identificarea starii
de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de realizare a
echilibrului intre resurse (passive) si nevoi (active) pe termen lung sip e termen scurt.

Pentru realizarea analizei are loc structurarea:

• Activelor (nevoilor) in functie de lichiditate (in ordinea crescatoare a lichiditatii);


• Pasivelor (resurselor) in functie de exigibilitate (in ordinea descrescatoare a
exigibilitatii).

Partea de active a bilantului va contine:

• Active cu lichiditate peste 1 an;


• Active cu lichiditate mai mica de 1 an, iar in cazul lor se vor evidential distinct
activele de trezoreri (activele cele mai lichide, cu lichiditate imediata).

Partea de pasiv a bilantului va contine:

• Passive cu exigibilitate mai mare de 1 an: capitaluri proprii + datorii pe termen lung;
• Passive cu exigibilitate mai mica de 1 an: in cazul acestora se vor evidential distinct
pasivele de trezoreri (creditele bancare curente sau alte passive cu scdenta imediata).

Realizarea echilibrului lichiditate-exigibilitate la nivelul intreprinderii presupune respectarea


urmatoarelor relatii:

1. Active cu lichiditate >1 an= passive cu exigibilitate >1 an ;


2. Active cu lichiditate <1 an (mai putin activele de trezorerie) = pasive cu exigibilitate
<1 an (mai putin pasivele de trezorerie);
3. Active de trezorerie = passive de trezorerie.
4.
1. Fondul de Rulment (FR)- este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care
reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente
de exploatare. Fondul de rulment poate fi antecalculat şi efectiv utilizat.

FR= Resurse Permanente – Nevoi Permanente


=(Capitaluri Proprii+Provizioane+Subventii pentru investitii+Datorii>1an)-Active
Imobilizate;

FR0= (67.226.363 + 476.884 + 193.473 + 3.057.582) – 63.154.970 = 7.799.332

FR1= (87.825.242 +458.856 + 133.665 + 2.165.373) – 61.993.863 = 28.589.273

Rezulta faptul ca : Capitalurile permanente>Activele imobilizate; echilibru financiar->


surplus de resurse;

Variatia FR = FR1 - FR0 = 28.589.273 - 7.799.332 = 20.789.941

4
Societatea a inregistrat un FR>0 (POZITIV) atat la inceputul anului cat si la sfarsitul anului,
crescand spre sfarsitul anului cu 20.789.941 . Capitalul permanent a reusit sa finanteze deci,
activele imobilizate. Cresterea FR1 fata de FR0 provine in special din cresterea capitalurilor proprii
cu 20.598.879 si din scaderea datoriilor>1 an cu 892.209 .

Un FR>0 inseamna excedent de resurse permanente, utilizabil pentru finantarea activelor


circulante. Capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea
integral a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evident FR ca expresie a echilibrului
financiar pe termen lung (intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor diverse pe
termen scurt).

2. Nevoia de fond de Rulment (NFR)- este un indicator de echilibru financiar pe termen


scurt care reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finannate din surse stabile, respectiv
activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finannate din surse cu exigibilitate
peste un an. Suntem în situatia în care asiguram finantarea activelor circulante din resurse stabile,
care reprezinta partea din fondul de rulment pozitiv neutilizata pentru finantarea nevoilor
permanente. Utilizarea de surse permanente pentru finantarea nevoilor pe termen scurt poate deveni
nerentabilă din cauza costurilor pe care il au în special creditele bancare pe termen lung.

NFR=(Nevoi Temporare- Nevoi de Trezorerie)–(Resurse Temporare – Resurse de Trezorerie)


NFR=Stocuri+Creante+Cheltuieli in avans-Datorii din exploatare-Venituri inreg. in avans

NFR0=56.525.357+15.134.787+58.077-66.226.906-0=5.491.315
NFR1=57.741.888+25.739.476+46.649-57.644.733-0=25.883.280

Rezulta faptul ca : nevoi>resurse -> exista un dezechilibru; este necesara finantarea FR


(apelarea la resurse pe termen scurt)

Variatia NFR= NFR1-NFR0=25.883.280-5.491.315= 20.391.965

Societatea a inregistrat un NFR>0 (POZITIV) atat la inceputul anului cat si la sfarsitul


anului, crescand considerabil spre sfarsitul anului cu 20.451.753. Cresterea NFR1 fata de NFR0
provine in special din cresterea stocurilor cu 1.216.531 dar mai ales a creantelor cu 10.604.689 dar
si din scaderea cheltuiellor in avans, a datoriilor din exploatare si a veniturilor inregistrate in avans.

Un NFR>0 reflecta un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare care pot
fi mobilizate. Inseamna ca stocurile si creantele s-au finantat prin capitalul propriu sau datorii pe
termen lung.
(NFR>0; NFR<FR) -> Nevoia de fond de rulment este finantata in intregime prin fondul de
rulment, rezultand si un excedent de trezorerie.

3. Trezoreria Neta (TN)- este expresia cea mai concludentã a desfãsurãrii unei activitãti
echilibrate si eficiente. Ea relevã calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung
cât si pe termen scurt.

5
TN= Nevoi de Trezorerie - Resurse de Trezorerie
= FR – NFR;

TN0 = FR0 – NFR0 = 7.799.332 -5.491.315 =2.308.017


TN1 = FR1 – NFR1 = 28.589.273 - 25.883.280= 2.705.993

Rezulta faptul ca: FR> NFR -> exista un surplus monetar;

Variatia TN= TN1 – TN0 = 2.705.993-2.308.017 = 397.976


= Variatia FR – Variatia NFR =20.789.941-20.391.965 = 397.976

Societatea a inregistrat o TN>0 (POZITIVA) atat lainceputul anului cat si la sfarsitul


anului, crescand chiar spre sfarsitul anului cu397.976, aceasta crestere datorandu-se cresterii FR
spre sfarsitul anului mai mari decat cresterea NFR-ului spre sfarsitul anului.

TN pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul s-a incheiat cu un surplus monetary,


expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea TN 1
fata de TN0 reprezinta cash-flow-ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau
profit de reinvestit.
TN>0 -> exista surse cu character permanent peste nevoia de finantare pe termen
scurt, adica exista lichiditati disponibile in casa, cont la banca, etc.

Concluzii – Situatia echilibrului financiar al intreprinderii:

6
Indicatori absoluti de Specificitate Caracteristici de risc ale structurii
gestiune financiara finaciare
• Sanatoasa (daca este structurala);
• Plasamentul T pe termen lung
FR>NFR>0 Este o situatie tipica (investitiile) poate periclita echilibrul
pentru pentru o financiar;
TN>0 societate comerciala • Plasamentul T pe termen scurt poate
industriala perpetua situatia buna.

Nevoi 01.01.2008 Resurse Nevoi 31.12.2008 Resurse

NFR=5.491.315 FR=7.799.332 NFR=25.883.280 FR=28.589.273

TN=2.308.017 TN=2.705.993

Nevoi Variatia Resurse

Variatia NFR=20.391.965 Variatia FR=20.789.941

Variatia TN= 397.976

III. Analiza performanţei financiare

A)Soldurile intermediare de gestiune:

7
In cadru acestei analize se studiaza veniturile si cheltuielile pe cele trei domenii de
activitate: de exploatare, financiara, exceptional si soldurile intermediare de gestiune.
Analiza realizeaza pe baza elementelor cuprinse in contul de profit si pierdere,
grupate pe doua mari categorii (venituri si cheltuieli). Atat cheltuielile, cat si veniturile sunt
clasificate in:
• cheltuieli si venituri de exploatare;
• cheltuieli si venituri financiare;
• cheltuieli si venituri extraordinare;
• amortizarea este o cheltuiala nemonetara, neplatibila, din acest motiv face parte din
cheltuielile de exploatare, ea nu influenteaza trezoreria;
• provizioanele sunt venituri nemonetare, neincasabile, la randul lor ele nu
influenteaza trezoreria;
• venituri din cesiunea elementelor de activ sunt venituri din exploatare, ele se refera
la diferentele dintre pretul la care este vandut activul respectiv si valoarea ramasa de
amortizat. In cazul in care aceasta difenta este negativa vorbim valoare neta
contabila.
Pe baza elementelor din contul de profit si pierdere se pot calcula sodurile intermediare de
gestiune.
1.Marja comerciala (MC)- (adaosul comercial) caracterizeaza intreprinderile cu activitate
de comert, valoarea obtinuta fiind influentata de politica de vanzare promovata de firma in cauza.

MC= Venituri din Vanzarea Marfurilor – Costurile de Cumparare (obtinere) a


marfurilor respective (Cheltuieli privind marfurile)
MC0= 2.493.278 – 2.113.620 = 379.658
MC1= 213.303 – 211.773 = 1.530

Rezulta faptul ca : (MC>0) există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul
acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.

Marja comerciala are o valoare pozitiva, ceea ce inseamna o situatie buna -> cifra de afaceri
realizata din vanzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu,
remunerarea tertilor, altii decat furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociati
sau actionari.

Variatia MC= MC1 – MC0= 1.530 – 379.658 = - 378.128


Se remarca o scadere foarte mare la sfarsitul anului, scazand foarte mult atat veniturile din
vanzarea marfurilor cat si costurile de cumparare.
2.Productia Exercitiului (PE) - ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea
bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru
nevoile proprii.
PE = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată - Variatia stocurilor;
PE= Venituri din prestari servicii + Variatia stocurilor + Venituri din productia de
imobilizari;
PE 0 =123 720 827 +12 247 807 +319 410

8
PE 0=136 288 044

PE 1=213 578 215 +9 022 846

PE 1=222 601 061

Variatia PE=PE 1- PE 0

Variatia PE=222 601 061 – 136 288 044

Variatia PE=86 313 017

Consumuri externe=Cheltuieli material si materii consumabile +Alte cheltuieli


materiale+Cheltuielile cu energia si apa+Prestari servicii externe

Consumuri externe 0= 101 452 237 +249 815 +4 401 051 +9 127 191

Consumuri externe 0=115 230 294

Consumuri externe 1=142 792 808 +365 056 +5 310 883 +17 598 044

Consumuri externe 1=166 066 791

Dupa ce am calculat PE si Consumurile externe putem calcula un alt indicator ce face parte din
SIG,si anume valoarea adaugata(VA).

3.Valoarea adaugata (VA) =exprima cresterea de valoare care rezulta din utilizarea
factorilor de productie,indeosebi a factorilor munca si capital,peste valoarea materialelor si
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.Valoarea adaugata asigura remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii.

VA=MC+Productia exercitiului – Consumuri externe

VA 0=MC 0 +P ex 0-Cons ext 0

VA 0=379 658 +136 288 044-115 230 294

VA 0=21 437 408

VA 1= MC 1 +P ex 1-Cons ext 1

VA 1=1 530 +222 601 061- 166 066 791

VA 1= 56 535 800

Rezulta faptul ca: valoarea adaugata pozitiva este rezultat favorabil,deoarece ea reprezinta
sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat,catre banci si diversi
creditori,catre salariati actionari si pe cat este posibil se va repartiza o anumita suma pentru
autofinantare.

Variatia VA =VA 1-VA 0

9
Variatia VA =56 535 800 – 21 437 408

Variatia VA=35 098 392

Variatia VA pozitiva este un rezultat financiar favorabil.Se observa cresterea la sfarsitul


anului a VA fata de cea de la inceputul anului ,datorita cresterii foarte mari a Productiei exercitiului
de la sfarsitul anului.

Astfel,VA exprima creare de valoare,crestere de valori pe care intreprinderea SC ARGUS


SA o adduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti.

4.Excedentul brut de exploatare (EBE) = reprezinta sursa rezultata din exploatarea


folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productive al intreprinderii pierderii si
remunerarea capitalului economic.Este considerat un indicator essential in analizele de gestiune si
efectuarea de comparatii intre diferite intreprinderi.

EBE=VA –V din subventii af CA nete-Ch cu personalul-Ch cu alte impozite sit taxe


,varsaminte asimilate

EBE 0=21 437 408 + 0 – 8 026 690 -575 764

EBE 0=12 834 954

EBE 1=56 535 800 +0 – 10 179 656 – 474 184

EBE 1=45 881 960

Rezulta faptul ca : EBE >0,avem un rezultat favorabil pentru intreprindere,reprezentand


capacitatea potentiala de autofinantare a intreprinderii ,a investitiilor din amortizare,provizioane si
profit.Masoara correct performantele economice ale firmei.

Valorile pozitive ale lui EBE arata ca firma ARGUS dispune de resurse financiare necesare
mentinerii sale sau cresterii acesteia.

Variatia EBE =EBE 1- EBE 0

Variatia EBE =45 881 960- 12 834 954

Variatia EBE= 33 047 006

Se observa cresterea EBE ,fata de EBE 0 datorita cresterii semnificative a VA si scaderii


altor cheltuieli cu taxe,impozite,varsaminte assimilate.Este un rezultat favorabil intrucat existent
EBE demonstreaza performanta economica a unitatii ,independent,politicii financiare,a politicii de
investitii si a celei de dividend.

5.Rezultatul din exploatare (RE) = reprezinta rezultatul degajat din activitatea de


exploatare normala si curenta a intreprinderii .Acest sold de gestiune constituie primul element de

10
masura a rentabilitatii economice independente de politica financiara a intreprinderii si incidenta
elementelor extraordinare.

RE=EBE+Alte venituri din exploatare –Alte cheltuieli din exploatare –Amortizarea si


provizioanele pentru deprecieri –Ajustari ale valorii activelor circulante-Ajustari pentru
provizioane ,risc si cheltuieli.

RE=EBE+(Venituri din provizioane +Alte venituri din exploatare )-(Cheltuieli cu amortizarea


si provizioanele pentru exploatare+Alte cheltuieli pentru exploatare)

RE0=12 834 954 +155 806-(10 019 581-9 127 191-575 764)-4 941 700-(-14 222)-(-81463)-184287

RE 0=7 828 119-184 287=7 643 832

RE 1=45 881 960+372 111-(19 001 695-17 598 004-474 184)-3 966 333-2 772 361-(-18 028)

RE 1=38 603 898

Se observa cresterea semnificativa a rezultatului din exploatare la sfarsitul anului, crestere


bazata in principiu pe cresterea lui EBE. Cresterea lui RE, si valoarea lui pozitiva indica profitul
firmei. RE exprima, atat la inceputul execitiului, cat si la sfarsitul exercitiului, profit degajat in urma
realizarii activitatii de productie sau distributie.

6.Rezultatul Financiar (RF)= diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare.

RF=Venituri financiare- Cheltuieli financiare

RF 0=1 400 696-4 273 289

RF 0= -2 872 593

RF 1=8 110 891-8 655 861

RF 1= -544 970

7. Rezultatul Curent (RC)= este rezultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si normal.
Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natura neobisnuita, permitand analiza
dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.

Rezultatul curent include rezultatul exploatarii si rezultatul financiar

RC=RE +RF

RC 0=7 643 832+(-2 872 593)

RC 0=4 771 239

RC 1=38 603 898 +(-544 970)

RC 1=38 058 928

11
RC ia in considerare, pe langa activitatea de exploatare si pe cea financiara. Rezultatul curent
indică profit atat la inceput de an cat si la sfarsit de an, crescand considerabil la sfarsitul anului.

8. Rezultatul Brut (RB)

RB=RC+R extraordinar

RB 0=4 771 239+0=4 771 239

RB 1=38 058 928+0=38 058 928

Neavand loc activitati extraordinare, RB este egal cu RC.

9. Rezultatul net al exerciţiului (RN) = exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care
vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

RN=RB-Impozit

RN 0=4 771 239-0=4 771 239

RN 1=38 058 928-0=38 058 928

Am luat in considerare impozitul 0, din cpp. RN=RB ( nu este afectat de impozit.)

Creşterea valorii RN de la un exerciţiu la altul demonstreză faptul că unutatea


s-a redresat din punct de vedere economic.

B) Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF)= Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar


degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze
capitalurile proprii şi să finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau reînnoire din exerciţiile
viitoare.
Mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de semnalizator al
performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să utilizeze
eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea
absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare ca şi nivelul riscului de
neplată.

12
Obiectivele capacitatii de autofinantare sunt:

a) reflecta la sfirsitul exercitiului financiar potentialul degajat de activitatea rentabilitatii a


intreprinderii;
b) evidentiaza potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respective sursa
financiara generate de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor
cheltuielilor care genereaza o plta monetara la o anumita scadenta;
c) reflecta forta financiara a unei intreprinderi, garantia securitatii si independentei acesteia.
Diferenta dintre venituri si cheltuieli incasabile conduce la determinarea capacitatii de
autofinantare care evidentiaza remunerarea intreprinderii.

CAF=EBE+Alte venituri din exploatare (- Venituri din cedarea activelor-Venituri din


subventii pt investitii)-Ch cu despagubiri,donatii si alte active cedate (-Ch privind activele
cedate si alte op de cap)+V financiare –Ch financiare(-Ajustari pt pierdere de valoare)-
Impozit pe profit

Consideram V din cedarea activelor =0

Cheltuielile privind activele cedate si alte op de capital=0

CAF 0= 10 591 003+(155 806-0-193 473)-316 626-0+1 400 696-(4 273 289 -184 287)-0

CAF 0=7 548 404

CAF1=1 968 085 900+(372 111-0-133 665)-929 507-0+8 110 891-(8 655 861-(-2 664))-0

CAF1=1 966 847 205

Rezulta faptul ca: CAF>0 fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce
conduce la cresterea increderii acţionarilor şi a creditorilor.

Reiese că întreprinderea analizată înregistrează plăţi mai mici decât incasări şi a obţinut
castig la inceputul anului. Firma dispune de mijloace financiare necesare activităţii de menţinere a
potenţialului productiv şi pentru activitatea de expansiune- efectuarea de investiţii.
CAF la inceput de an mai mica ca CAF la sfarsit de an dar totusi ambele >0, => unitatea
dată dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar, adică fluxul dintre
încasări şi plăţi care rezultă din prezentarea contului de profit şi pierdere în termeni de
trezorărie.Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi
a celei de expansiune după reperizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de
către conducerea întreprinderii.

C)Marjele de acumulare (varianta anglo-saxona)

1.EBITDA= reprezinta castigul brut din activitatea de exploatare, fara sa fie afectat de
amortizari si provizioane. Putem afirma ca EBITDA reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea
in trezorerie) a castigului din activitatea de exploatare.

13
EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul inainte
de deducerea: cheltuielilor privind dobanzile; impozitului pe profit; amortizarii, ajustarilor si
provizioanelor)

EBITDA=Venituri totale –Cheltuieli totale(exclusive:cheltuieli cu dabanda,impozit pe


profit,ch cu amortizarea,ajustari pt depreciere si pierderi de valoare si provizionae pt riscuri
si cheltuieli)

EBITDA 0=140 337 824-(135 382 298-3 153 121 -0-4 941 700-(-14 222)-(-81 463))

EBITDA 0=12 954 662

EBITDA 1=213 251 674-(193 238 378-3 890 244-0-3 966 333-2 772361-(-18 028))

EBITDA 1=30 624 206

EBITDA nu este influentat de politica privind amortizarea si provizioanele, de politica de


finantare (ch. dobanzi) si de politica fiscala (privind impozitul pe profit). Se observa cresterea
EBITDA1 datorata cresterii veniturilor totale in principiu. EBITDA>0 in ambele perioade ceea ce
implica faptul ca activitatea de exploatare se reflecta la nivelul trezoreriei printr-un surplus
monetar .
2. EBIT= este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate si exprima
castigul din activitatea de exploatare a intreprinderii, afectat de amortizari si provizioane.
EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul inainte de deducerea dobanzilor si a
impozitului pe profit)

EBIT=EBITDA-Ajustari privind amortizarile si provizioanele

EBIT 0=12 954 662-4 941 700-(-14 222)-(-81 463)-184 28

EBIT 0=7 924 360

EBIT 1=30 624 206-3 966 333-2 772 361-(-18 028)-(-2 664)

EBIT 1=23 906 204

EBIT>0 rezulta ca activitatea de baza a societatii este rentabila. EBIT a crescut considerabil
datorita cresterii lui EBITDA1.

3.EBT= Earnings before tax (rezultatul inainte de impozit pe profit)

EBT=EBIT-Ch privind dobanzile

EBT 0=7 924 360-3 153 121

EBT 0=4 771 239

EBT 1=23 906 204-3 890 244

EBT 1=20 015 960

14
EBT ia in considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul
dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de natura financiara, reprezentand remunerarea
capitalurilor investite in intreprindere de catre creditori.

4.NI=EBT –Impozit pe profit

NI 0=4 771 239

NI 1=20 015 960

NI>0 => firma este performanta.

IV.Analiza cash-flow-urilor

CFtotal=TN1-TN0=(FR1-FR0)-(NFR1-NFR0)

=CFexpl+CFinv+CFfin

CFtotal=2.705.993-2.308.017=397.976

CFexpl=RN+Ajustari-Profitul din cedarea elem de activ-V fin-(NRF1-NFR0)

=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028-0-8.110.891-(25.883.280-5.491.315)

=-1.766.230

CFinv=Profitul din cedarea activelor+Vfin-(AI1-AI0+Ajustarile privid am si prov aferente AI)

=0+8.110.891-(61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028)

=2.551.332

CFfin=C pr1-C pr0-RN+(Dat>1an1-Dat>1an0)

=87.825.242-67.226.363-20.015.960+(2.165.373-3.057.582)

=-309.290

Pentru ca nu cunoastem profitul din cedarea activelor calculul CF total nu a dat la fel prin cele 2
metode !!!!

CFD exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

Calculul CFD dupa origine:

CFD=CF gestiune-Cresterea economica=30.626.870-5.559.559=25.067.311

15
CFgestiune = rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune.
Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.

CF gestiune=PN+Ajustari+Ch cu dob

=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028+3.890.244

=30.626.870

Cresterea economica= AI1-AI0+Ajustarile privid am si prov aferente AI

=61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028

=5.559.559

In perioada analizata firma inregistreaza un casH-flow disponibil pozitiv, adica activitatea


firmei genereaza un flux de lichiditati catre actionari, deci nu este necesara o atragere de noi
capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de
trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa.

Calculul CFD dupa destinatie:

CFD=CFD actionari+CFD creditori

CFD actionari=RN-(C pr1-C pr0)= 20.015.960-(87.825.242-67.226.363)

=-582.919

CFD creditori=Ch cu dob-(Dat>1an1-Dat>1an0)= 3.890.244-(2.165.373-3.057.582)

=4.782.453

Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a


firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni
monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei (actionarii). Marimea efectiva a
acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea
autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si imprumutate.

V.Diagnosticul rentabilităţii

Diagnosticul financiar are ca obiective masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si


evaluarea gradului de risc. Diagnosticul rentabilitatii capitalurilor vizeaza ratele de rentabilitate
economica, financiara si ratele de dobanda.

Ratele de rentabilitate se calculeaza ca raport intre rezultatele de la sfarsitul exercitiului si


capitalurile investite la inceputul exercitiului.

16
Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si
financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun
aceste rate.

Rata rentabilitatii economice arata eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate


intregii activitati (capacitatea intreprinderii de a genera profit din activitatea de exploatare, indiferent
de sursele de finantare ale activului economic).

Rata rentabilitatii economice=(EBIT1-Imp)/AE0=(23.906.204-0)/ 70.283.945=0.3401 (34.01%)

AE0=C pr0+ Dat>1an0=67.226.363+3.057.582=70.283.945

Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul


economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care sa asigure autofinantarea
cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor.

Rata dobanzii arata capacitatea intreprinderii de a suporta din castig cheltuielile cu


dobanzile, ca sursa de remunerare a creditorilor. Se calculeaza ca raportul intre cheltuielile anuale
cu dobanzile si comisioanele, si soldul initial al datoriilor care le-au generat.

Rata dobanzii=Ch cu dob1/ Dat>1an0=3.890.244/3.057.582=1.27

Rata de rentabilitate financiara arata randamentul capitalurilor proprii (capacitatea


intreprinderii de a genera cresterea averii actionarilor – profit net prin dividende si reinvestire).

Rata rentabilitatii financiare=PN1/C pr0=20.015.960/67.226.363=0.29

Marimile rentabilitatii financiare indica eficienta plasamentului facut de actionari in firma.


Aceasta are capacitatea de a remunera actionarii prin dividende, de a constitui rezerve si de a
asigura continuitata si dezvoltarea activitatii din surse proprii, si anume rezultatul net al exercitiului.
Rfin < Rec < Rdob. Aceasta situatie releva faptul ca firma nu realizeaza o gestiune
financiara corecta in ceea ce priveste utilizarea capitalurilor sale.

Efectul de levier al indatorarii masoara prima de risc ce revine actionarilor pt riscul


suplimentar pe care si l-au asumat prin indatorare.
Efectul de levier al indatorarii=(Rec-Rdob)*Dat>1an0/Cpr0=(0.3401-1.27)*3.057.582/
67.226.363=-0.0422

Deci, capitalurile imprumutate nu sunt utilizate eficient. Cu fiecare unitate imprumutata se


pierd aproximativ 0,0422 puncte procentuale din capitalurile actionarilor, iar in conditiile mentinerii
constante a rentabilitatii economice, majorarea datoriilor financiare ar putea genera o situatie
nefavorabila pentru firma.

Descompunerea ratelor:

17
Ratele de rentabilitate se pot descompune in doua rate :

• De structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja)


• De rotatie a capitalurilor, prin cifra de afaceri.

Rate de marja= rate de rentabilitate comerciala, cu rol de factor cantitativ

Ratele de rotatie = factori calitativi care exprima performanta

Ratele de structura a capitalului = factori calitativi care exprima riscul

Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai
multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la alegerea
directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii.

Rec=Rata marjei*Rata rotatiei activului ec

=(EBIT1-Imp)/CA1*CA1/AE0=23.906.204/213.791.518*213.791.518/70.283.945

=0.111*3.04

=0.34

Rfin=PN1/ CA1* CA1/AE0* AE0/ C pr0=0.093*3.04*1.045=0.29

Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile
din cifra de afaceri. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului
cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului
pret/cost.
Rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ, a
factorilor calitativi sau a ambilor.
Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa
eliminarea tuturor cheltuielilor. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor, insa avandu-se
in vedere situatia firmelor concurente.
De asemenea, rentabilitatea financiara poate creste prin cresterea ratei de rotatie, adica
printr-o exploatare extensiva a activului economic, sau prin cresterea indatorarii firmei, dar numai
cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.

VI.Diagnosticul riscului

Riscul economic=(RE1-RE0)/ RE0*CA0/(CA1-CA0)

=(38.603.958-7.828.119)/ 7.828.119*126.214.105/(213.791.518-126.214.105)

18
=5.66

Risc financiar=(RC1-RC0)/RC0*RE0/(RE1-RE0)=(39.148.928-10.700.712)/
10.700.712*7.828.119/(38.603.958-7.828.119)=0.67

Risc global=Risc ec*Risc fin=5.66*0.67=3.82

Rate de solvabilitate pentru 31.12.2008

Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit
scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma
activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in
general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta
analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.

1.Rata lichiditatii curente=ACR/DCR=86.187.357/57.644.733=1.49

2.Rata lichiditatii rapide=(ACR-Stocuri)/DCR=(86.187.357-57.741.888)/ 57.644.733=0.49

3.Rata lichiditatii imediate=(ACR-Stocuri-Creante)/DCR=(86.187.357-57.741.888-25.739.476)/


57.644.733=0.046

Rata lichiditatii curente nu este subunitara, ceea ce semnifica existenta fondului de rulment,
deci firma dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante. Din punct de vedere
al lichiditatii, firma este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti.

Rate de solvabilitate pentru 31.12.2008

Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor
asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de
indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor
impuse adesea de catre banci.

1.Rata solvabilitatii generale=A totale/Dat totale=(61.993.863+86.187.357)/


( 57.644.733+2.165.373)=148.181.220/59.810.116=2.477

2.Rata indatorarii generale= Dat totale/ A totale=0.40

3.Levierul=Dat>1an/C pr=2.165.373/87.825.242=0.024

4.Rata de structura a capitalurilor=1+Levier=1.024

Rata de indatorare generala semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in
rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin
contract. Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca

19
angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la
credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,
dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau
propriu. Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate.

20