Sunteți pe pagina 1din 21

FINANTE

Studiu de caz
Analiza surselor de finantare ale intreprinderii
ROPHARMA SA Brasov

Page | 2 FINANTE

1. Locul finantelor in sistemul de gestiune al intreprinderii


1.1 Raporturile intreprinderii cu mediul
In conditiile sistemului pietei,fundamentul activitatii economice il reprezinta intreprinderea. Numai atunci cand se au in vedere locul special si rolul active in economie si societate,in mod implicit,se recunoaste ca agentul economic este purtatorul unei energii de schimbare a mediului in care se afla 1. Printr-un cmportament specific economiei concurentiale, intreprinderea aflata in ipostaza de producator sau de consummator exercita un rol active iinn transformarea mediului. Totodata, rezultatele pe care le obtine influenteaza intr-o maniera pozitiva sau negative ansamblul activitatii economice. In calitate de entitate economica, intreprinderea reprezinta imbinarea mai multor factori in scopul de a produce si de a schimba bunuri si servicii cu ceilalti agenti economici. Deci , la origini scopul ei este cel de a transforma bunurile si serviciile dobandite in vederea furnizarii de bunuri si servicii altor agenti economici. Activitatea unei intreprinderi este deobicei bazata pe activitatea de productie si pe cea de schimb. Universul in care evolueaza intreprinderea este structurat conform naturii relatiilor dintre agentii economici in urmatoarele componente : Contextul economic; Contextul financiar; Contextul social; Contextul statal.

Iancu, A., Tratat de economie. Stiinta economica si interferentele ei, volumul 1; Editura Economica; Bucuresti; 1993, p.175

Decembrie 2012

Page | 3 FINANTE

Stat Institutiile statului

Context economic (piata bunurilor si serviciilor)

INTREPRINDERE
Context social Furnizori Creditori

Context financiar (piata financiara)

Clienti

Salariati Conducatori Sindicate

Action ari Intermediari financiari

Fig. 1 Relatiile intreprinderii cu mediul

Contextul economic (numit context industrial si comercial de catre alti autori2) grupeaza activitati de productie si schimb de bunuri si servicii. El este reprezentat de agentii economici care se intalnesc pe diferite pete, intre care apar diverse raporturi. Acesti agenti se pot grupa astfel:
2

Manolescu , G., I., Finantele intreprinderii, Editura FundatieiRomania de Maine, Bucuresti ,1999, p. 21

Decembrie 2012

Page | 4 FINANTE

Furnizori pe care intreprinderea ii gaseste pe piata de materii prime si servicii; Clienti cu care intreprinderea se intalneste pe piata de produse si servicii. Contextul financiar constituie un ansamblu de procese privind crearea, conservarea,circulatia monedei si altor active financiare3. El poate fi privit atat ca o component a contextului economic, cat si ca entitate de sine statatoare , cu reguli si trasaturi prooprii. Contextul financiar(mediul financiar, in opinia altor autori) are o structura de o deosebita complexitate, cuprinzand cinci component si anume: 1) Instrumente de plata, de finantare si de apropriere a riscului. Aceste active constituie titluri financiare, respective documente representative de drepturi de proprietate/drepturi de create,detinute de o persoana asupra altei perosane; 2) Agenti specializati in realizarea operatiiloor financiare , care pot fi caracterizati drept institutii financiare; ei sunt reprezentanti de banci, societati financiare, intermediary specializati in tranzactii bursiere; 3) Piete de active financiare unde sunt tranzactionate titlurile respective care, la randul lor , pot fi de mai multe feluri si anume: Piete bursiere care asigura finantarea intregii economii; Piete monetare, cu un rol essential in refinantarea institutiilor financiare; Piete care intervin in acoperirea riscurilor financiare(cum este cazul pietelor de optiuni si pietelor de contracte financiare la termen sau futures). 4) Dispozitii juridice si tehnice care definesc regulile formale ale practicii financiare si reglementeaza comportamentul financiar al componentelor mentionate anterior; 5) Variabile de reglare fixate in cadrul pietelor specializate din care fac parte rata dobanzii, cursul de schimb intre monedele nationale, cotatiile active financiare tranzactionate la bursa etc. Prin urmare,comportamentul intreprinderii este influentat de toate cele cinci component ale mediului financiar : I. II. III. IV. V.
3

Institutii financiare specializate Variabile de reglare Procedeuri juridice de reglare Piete de active financiare Instrumente de plata, de finantare si de acoperire a riscului.

Vintila, G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, ed. a -II-a, Bucuresti, 2000, p. 10

Decembrie 2012

Page | 5 FINANTE

Contectul social este format din diferite grupuri sociale, reprezentand organizatii porfesionale, sociale si politice care intervin si actioneaza in diferite piete. Prin urmare mediul social economic in care ia nastere si functioneaza orice intreprindere include in mod firesc si relatiile cu statul pe teritoriul caruia se afla. De astfel, peun plan mai larg, acesta din urma are un rol major in configurarea cadrului mai mult sau mai putin propice infiintarii si dezvoltarii intreprinderii4. Deseori interventia statului in activitatea intreprinderilor poate fi realizata atat prin institutiile si organismele puterii publice , cat si printr-un vnturar de instrumente de natura politica financiara.

1.2 Gestiune financiara gestiunea intreprinderii


In calitate de proprietari ai firmei, actionarii au putere suprema si controleaza intreaga activitate a firmei. Imediat dupa acestia se afla consiliul de administratie, care este ales de catre actionari. Actionarii au dreptul de a schimba membrii consiliului de administratie ale caror rezultate sunt considerate nesatisfacatoare. Consiliul de administratie este in masura de a numi presedintele firmei si tot el traseaza liniile directoare in ceea ce priveste managementul firmei. Daca printre responsabilii ce au fost numiti de catre consiliu exista si cei care nu reusesc sa-si indeplineasca corespunzator datoria , acestia pot fi inlocuiti. Managementul financiar este doar unul dintre aspectele ce privesc activitatea formei , marketingul si productia fiind alte doua laturi. Impreuna cele doua trebuie sa lucreze eficient pentru ca intreprinderea in totalitate sa fie eficace. In domeniile marketing, finante si productie exista deobicei numeroase egturi universale. De exemplu, pentru a determina nivelul productie, managerul productiei trebuie sa primeasca informatii de la departamentul de marketing privind nivelul asteptat al vanzarilor. Iar pentru a conditiona nivelul vanzarilor, directorul comercial trebuie sa coopereze cu managerul financiar pentru a determina cea mai potrivita politica comerciala a firmei. Numeroase aspect ale activitatilor interdepartamentale necesita ca managerii din diferite arii functionale sa fie fa miliarizati cu activitatile din alte departamnete si arii functionale. In cazul intreprinderillor mijlocii sau mari, diviziunea muncii este in general mai accentuate si functia financiara este incredintata in aceste cazuri unui responsabil mai specializat. Organigramele traditionale din tarile cu economie de piata atribuie in mod frecvent sarcinile gestiunii financiare unui responsabil administrative sau contabil. In
4

Fillip, G., Dimensiunea financiara a intreprinderii si fiscalitatea, in volumul Dimensiunea financiara a intreprinderii, Editura ECOART, Iasi, 1995, p. 88

Decembrie 2012

Page | 6 FINANTE

ultimii douazeci de ani , in lume rolul finantelor a crescut considerabil. Asistam la o crestere a autonomiei gestiunii financiare si deoseori la o inversare a relatiei cu gestiunea contabila si administratia generala, care erau altadata predominante. Aceasta inversare se exprima prin atribuirea unor sarcini contabile si fiscale domeniului de competent al responsabililor financiari. Schemele care urmeaza reprezinta modele de organigrame caracteristice ale acestor doua tipuri successive de repartizare a responsabilitatilor.

Fig. 2 Gestiunea financiara in organigramele moderne

Fig. 3 exemplu de inserare a gestiunii financiare Decembrie 2012 in intreprrinderile traditionale mijlocii sau mari

Page | 7 FINANTE

2. Prezentarea generala a intreprinderii ROPHARMA SA


2.1 Obiectul de activitate
Uniti ,puternici , performanti Societatea Comerciala Ropharma S.A. Brasov are ca obiect de activitate comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate. Ropharma este o companie continuatoare a traditiei farmaceutice romanesti, fiind alcatuita la baza din cateva farmacii infiintate de peste un secol, care exista si acum in aceleasi locatii. Provine din Intreprinderea de stat Oficiul Farmaceutic Iasi, fondata in anul 1952, prin incorporarea tuturor farmaciilor din zona Iasi si Vaslui. La data de 07.03.1991 se consemneaza la Oficiul Registrul Comertului Iasi, denumirea de S.C. Iassyfarm S.A avand ca unic proprietar Statul Roman. In baza unei hotararii de guvern, statul, prin entitatea sa FPS, vinde pachetul de actiuni prin licitatie publica, castigatorul licitatiei fiind ADD Pharmaceuticals Ltd. din Cipru, care devine astfel actionarul societatii cu un procent de 50,756% din capitalul social. In anul 2007 are loc schimbarea denumirii din S.C. Iassyfarm S.A. in S.C. Ropharma S.A., iar sediul se muta la Brasov. La inceputul anului 2009, S.C.Ropharma S.A. se uneste cu alte trei societati comerciale de profil, respectiv: S.C. Farmaceutica Aesculap S.A. Tg. Mures (fosta Intreprindere de Stat); S.C. Medica S.A. Bacau, (fosta Intreprindere de Stat); S.C. Global Pharmaceuticals S.R.L. Brasov.

Decembrie 2012

Page | 8 FINANTE

Ca urmare a fuziunii, capitalul social al societatii a sporit in septembrie 2010, Adunarea Generala a Actionarilor aproba cresterea de capital cu o suma de 16.448.139,80 de la valoarea de 12.652.415,20 la valoarea de 29.100.555 lei( 164.481.398 actiuni nominative). Rata de alocare a noilor actiuni a fost de 1.3 actiuni la o actiune detinuta. In data de 16.12.2010, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de Inregistrare a Valorilor Mobiliare iar in data de 13.01.2011, S.C. Depozitarul Central S.A. a inregistrat in registrul actionarilor S.C. ROPHARMA S.A. majorarea de capital social.

2.2

Piata tinta

In ceea ce privete clineii acetia sunt diversificati avnd vrste cuprinse intre 2060 de ani. Aceast diversitate rezulta din modul de organizare al farmaciei si din faptul ca aici se pot achiziiona att medicamente pe baz de reete medicale, alte medicamente fr reet, dar si produse pentru copii, produse cosmetice. Un exemplu concret cu privire la numarul egal de clienti care vin cu o reteta medical si restul care nu au recomandri medicale il reprezint cifra de afaceri egal inregistrat la cele una dintre cele doua sectoare: reete, respectiv cah.

2.3

Misiune si obiective

Intreaga activitate a companiei ROPHARMA SA se desfasoara sub deviza: Misiunea noastra este aceea de a contribui la imbunatatirea starii de sanatate a semenilor nostri. Aceasta misiune se realizeaza prin orientarea catre calitate, prin implementarea in reteaua de distributie a Ropharma SA a Regulilor de Buna Practica de Distributie, ce priveste regulile de buna practica de distributie angro a medicamentelor si managementul calitatii are urmatoarele obiective: 1. Imbunatatirea continua a activitatii si calitatii serviciilor, a performantelor si eficacitatii a managementului calitati. 2. Cresterea competentelor,eficacitatii si constientizarea personalului, prin instruiri externe a acestora.

Decembrie 2012

Page | 9 FINANTE

2.4

Concurenta

In economie concurena reprezint acea rivalitatea dintre diferii ofertani pentru a cstiga un numar cat mai mare de clienti. Punctul de lucru al farmaciei are in apropierea sa cteva farmacii precum Dona, Piaa Unirii, Viva, Sensi Blu, Aris, Pharma House, City. Toate aceste farmacii sunt relativ mai mici in comparaie cu Ropharma, avnd la dispozitie atat un spaiu multmai mic destinat prezentarii produselor, ct i un numr efectiv mai redus de produse i/sau sortimente. La nivel de ora, printre concurenii cei mai importani ai farmaciei Ropharma putem enumera Farmacia Catena care deine aproximativ 8 puncte de lucru in Iai, City Pharma care au 3 pucte de lucru si Sensi Blu care au 7 puncte de lucru. Din acest punct de vedere, Farmacia Ropharma le depaeste pe toate avnd 28 de puncte de lucru in Jude ul Iai, din care 16 in localitatea Iai.

3. Structura surselor de finantare

(pentru ultimele trei exercitii financiare)

3.1 Selectarea mijloacelor de finantare a intreprinderilor


Dupa stadiul sau de dezvoltare ,sfera financiara pune la dispozitia intreprinderilor un ansamblu amplu de mijloace de finantare mai mult sau mai putin substantial. Foarte diversificata in tarile cu sisteme financiare dezvoltate, aceasta gama ramane limitata la tehnicile financiare de baza in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare. Dar oricare ar fi contextual, intreprinderile sunt confruntate cu alegerea surselor de finantare. Autofinantarea desemneaza baza oricarei evolutii in cazul tuturor intreprinderilor. Aportul la capitalul propriu constituie de asemenea, o sursa cruciala de finantare a firmelor. Dar proportiile si regimurile acestor aporturi variaza dupa cum intreprinderea dispune sau nu de acces direct la pietele de capital.

Decembrie 2012

Page | 10 FINANTE

In sfarsit, recurgerea la indatorare, in principiu, sa aduca completari resurselor intreprinderii. In fapt, aceasta are rol fundamental in finantarea lor, chiar daca rata dobanzii reale ajunge in stagii foarte exorbitante.

3.2

Deciziile de finantare si importanta lor strategic

Aspectele finantarii prezinta importanta crucial pentru supravietiurea si dezvoltarea intreprinderii. In primul rand, intreprinderea trebuie sa detina lichiditati pentru a face fata angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scandenta in viitorul apropiat, asigurandu-si astfel echilibrul financiar pe termen scurt. In al doilea rand se pune, din partea intreprinderii, dificultatea lansarii in investitii de orice conformatie (tehnologice,sociale,comerciale). In acest caz este vorba de evolutia (finantarea dezvoltarii)pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultaelor si mentinerea echilibrului financiar. Relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta. De accea, medierea noilor contributii de fonduri in conditii de criza si de urgenta poate fi cauza pierderii autonomiei conducatorilor intreprinderii fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor actuali fata de noii participant cu fonduri. Problemele finantarii prezinta deci o insemnatate indispensabila , pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea intreprinderii, perspectivele sale de dezvoltare , performantele sale prezente si viitoare, autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai. Se releva astfel importanta care revine perfectionarii metodelor si instrumentelor de selectare a mijloacelor de finantare, adaptate necesitatilor intreprinderii. Asemenea probleme de selectare se pun in legatura cu patru tipuri de resurse financiare : Autofinantarea intreprinderii; Finantarea externa prin participarea la capitalul propriu al intreprinderii; Finantarea externa prin imprumuturi(sau credite) pe termen scurt,mediu si lung conferite firmei; Creditarea intre intreprinderi (creditul comercial).

3.2.1

Clasificarea dupa termenul operatiunilor

Clasificarea alocarilor de mijloace bneti (miloace de finantare)unei ntreprinderi dupa termenul lor(mai putem spune clasificarea dupa durata, dupa maturitate sau dupa scadenta)constituie posibilitatea cea mai simpla de grupare. Termenul scurt corespunde in genereal unui orizont de un an. In anumite domenii, operatiile ale caror termen se intinde pana la o scadenta pana la 2 ani , pot fi considerate ca fiind pe termen scurt (este mai ales cazul finantarii exporturilor). Creditele cu termen apropiat sunt in general in concordanta cu acele credite de trezorerie, sau de alocare a activitatilor de valorificare legate de cumparari de bunuri si servicii.

Decembrie 2012

Page | 11 FINANTE

Termenul mediu este definit conventional ca avand un orizont de timp corespunzand unei perioade care se intinde de la 1 sau 2 ani la 5 7 ani. In mod obisnuit acest termen este specific pentru finantarea investitiilor in masini , utilaje, instalatii etc. Termenul lung corespunde scadentelor care eclipseaza 5 sau 7 ani, prognozelor strategice , alegerii principalelor orientari asupra naturii si structurarii activitatilor intreprinderii.

3.2.2

Clasificarea dupa originea fondurilor

Ierarhizarea dupa provenienta resurselor ingaduie sa se distinga patru tipuri de mijloace de finantare : Autofinantarea Cresterea de capital propriu Imprumuturile Creditul intre intreprinderi, adica livrarile pe credit ale furnizorilor Autofinantarea este desemnata din surplusul pe care intreprinderea il produce si care este folosit pentru subventionarea activitatilor posterioare. Cresterea capitalului propriu inseamna aporturile de capital pe care intreprindrea le primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi utilizate de asociatii sau proprietarii deja existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. Dar pot fi incredintate si noilor furnizori de fonduri doritori sa participle la capitalul intreprinderii. Ambele situatii constau intr-o subventionare exterioara, Persoanele fizice sau juridice care furnizeaz capitalul capata calitate de proprietate (actiuni, parti sociale )in locul aportului adus. Imprumuturile constituie deasemenea surse de finatare externa. Dar sunt contractate fata de persoane fizice si juridice care raman creditori ai intreprinderii si nu coproprietari.

Decembrie 2012

Page | 12 FINANTE

Ultimele 3 exercitii finaciare (2009-2011)

Decembrie 2012

Page | 13 FINANTE

Rezultate financiare 31.12.2009

Inainte de fuziunea celor 3 firme , SC ROPHARMA SA avea un capital de 12.652.415,00 RON.

Decembrie 2012

Page | 14 FINANTE

Rezultate financiare 31.12.2010

Decembrie 2012

Page | 15 FINANTE

In anul 2009, Firma ROPHARMA SA isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164.481.398 actiuni de valoare nominala 0,10 RON fiecare , de la 12.652.415,20 RON (impartit la 126.524.152 actiuni) la valoarea de 29.100.555,00 RON (impartit in 291.005.550 actiuni)

Decembrie 2012

Page | 16 FINANTE

Rezultate financiare 31.12.2011

Decembrie 2012

Page | 17 FINANTE

Firma isi majoreaza capitalul de la 29.100.555,00 RON (impartit la 291.005.550 actiuni)care ajunge la valoarea de 91.212.485,00 RON (impartit la 912.124.850 actiuni).

4.Analiza mutaiilor n structura capitalului propriu i a factorilor de influen


(pentru ultimele trei exerciii financiare)

Asa se prezinta situatia pentru ultimele 3 exercitii financiare

Decembrie 2012

Page | 18 FINANTE

In vederea finantarii prin cresterea capitalului propriu, firma poate recurge la emiterea de noi actiuni , la retinerea profitului, la acordarea de bonusuri in actiuni pentru profitul retinut si emisiunea de drepturi. La stabilirea valorii nominale a unei actiuni (saua numarului de actiuni) un factor major il reprezinta vandabilitatea. Majoritatea investitorilor nu gasesc atractive actiunile cu valoare nominala foarte mare deoarece nu le ofera posibilitatea unei libertati prea mari de actiune. Cu toate ca investitorii nu gasesc atragatoare actiunile cu valoare nominala , SC ROPHARMA SA reuseste in anul 2010 sa isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164.481.398 actiuni de valoare nominala 0,10 RON fiecare ajungand la un capital propriu in valoare de 29.100.555,00 RON. Majorararea capitalului prin incorporarea rezervelor nu aduce fonduri noi firmei. Ea beneficiaza in plus de un tratament fiscal defavorabil. De pot examina, in concluzie, motivele pe care le poate avea o firma pentru a proceda la un astfel de tip de actiune (doua avantaje inn general invocate) Acest tip de operatiune se potriveste adesea unei distribuiri de actiuni gratuite care permite readucerea pretului de vanzare sin exinderea pietei de titluri. Ea este mai mereu interpretata ca un semnal favorabil pentru piata financiara, firma se supune de asemenea unei constrangeri disciplinare foarte puternica din partea actionarilor. In cazul firmei SC ROPHARMA SA aceasta actiune poate fi in legatura directa cu primul avantaj mentionat mai sus , astfel firma in anul 2011 a alocat 1,3 actiuni gratuite la o actiune detinuta cu scopul majorarii capitlului social.

In cazul majorarilor de capital prin incorporarea rezervelor, dreptul de atribuire joaca un rol similar celui preferential de subscriere pentru majorarile de capital in numerar si el are drept obiectiv compensarea bazei cursurilor antrenate de majorarea capitalului si este cesionabila si negociabila.

Decembrie 2012

Page | 19 FINANTE

4. Analiza mutatiilor in structura resurselor imprumutate


(pentru utimele trei exercitii financiare) 4.1 Factori care influenteaza apelarea la diferite surse de finantare
Decizia de achizitionare a activelor pe termen lung necesita surse de finantare care sa acopere fondurile imobilizate in aceste active. Firma aflata in aceasta situatie poate apela la surse din interiorul sau (in cazul in care vorbim de o finantare interna) sau la surse din afara firmei (caz in care vorbim de o finantare externa). Finantarea interna cuprinde fluxurile de numerar rezultate din profitul retinut pentru dezvoltare si din cheltuielile cu amortizarea suportate de firma. Finantarea externa se refera la sumele datoriilor noi pe termen lung si pe termen scurt sau la capitalul propriu nou emis de catre firma ca sursa de procurare a fondurilor necesare , precum si la operatinile de leasing. Factorii care detrmina apelarea la o anumita sursa noua de finantare sunt : Costurile administrative si legale ale cresterii actuale a finantarii; Costul serviciilor finantarii(platile de dobanda); Nivelul obligatiei de a rambursa finantarea; Deductibilitatea fiscala a costurilor legate de finantare; Efectul unei noi infiinatri asupra nivelului de cotrol al firmei de catre actionarii existenti si libertatea lor de actiune Imprumuturile contractate de la institutii financiare si banci sunt denumite invizibile, interlocutorul firmei fiind unic si datoria nefiind vizibila. Ajutoarele acordate sunt repartizate in credite. Un imprumut da prilejul la un varsamant efectiv de fonduri odata sau de mai multe ori. Rambursarea se efectueaza conform termenilor contractului. Cel care imprumuta, utilizeaza creditul in functie de nevoile sale si conform modalitatilor definite contractual. Putem observa in situatia firmei SC ROPHARMA SA ca pe perioada ultimelor trei exercitii financiare datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de un an au crescut de la 137.519.229,00 RON in anul 2009 la 291.992.463,00 RON in anul 2011 . DatoriiLE ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an au crescut si el vizibil ajungand de la 4.152.914,00 RON in anul 2009 la 5.061.758,00 RON in anul

Decembrie 2012

Page | 20 FINANTE

2011.Deasemenea firma prezenta la sfarsitul anului 2011 datorii in valoare de pana la 297.054.221,00 RON.

In anul 2012, firma prezinta urmatoarele rezultate semestriale :

Decembrie 2012

Page | 21 FINANTE

Bibliobgrafie
1. Hoanta, N., Finanele firmei, Editura Economic, Bucureti, 2003. 2. Stancu Ion, Finane, editura Economic, Bucureti 2007. 3. Onofrei Mihaela, Finantele intreprinderii, Editura Economica , 2004 4. Dumitru Tudorache, Constantin Secareanu Finantele publice, Editura Universitara ,2006 5. Ilie Vasile , Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteor Press, 2010 6. Cristea, H., Stefnescu, N., Finanele ntreprinderii, Editura CECCAR, Bucureti, 2003. 7. www.bvb.ro 8. www.ropharma.ro

Decembrie 2012