Sunteți pe pagina 1din 23

INDICATORI DE EVALUARE SI ANALIZA A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR

SCUTARU LUCIANA ADMINISTRAREA SI FINANTAREA PROIECTELOR MASTER, SEMESTRUL II

--2009--

Cuprins:

Conceptul de investitie 2.Tipologia investitiilor 3. Surse de finantare a investitiilor


1.

1.Conceptul de investitie Investitiile ca si concept cunosc o divesitate de nuante si definiri.In dictionarul de economie politica, investitiile sunt numite drept plasare de fonduri in industrie,agricultura,comert si in alte ramuri, cu scopul asigurarii bazei materiale si a fortei de munca necesare desfasurarii si largirii activitatii in aceste domenii. Un alt concept este ca, investitiile au drept scop renuntarea la sumele lichide contra sperantei unei resurse ulterioare etalate in timp. Conform dictionarului limbii romane investitiile reprezinta plasare de fonduri in industrie,agricultura, comert,in scopul obtinerii de profit.Cheltuielile cu investitiile reprezinta capitalul plasat.Deci prin investitii intelegem o cheltuiala prezenta, certa care ve duce la rezultate viitoare de cele mai multe ori incerte. Orice investitie cuprinde urmatoarele elemente: - un subiect, persoana fizica sau juridical care investeste; - un obiect, care cuprine obiecte sau mijloace in care se investeste; - un cost, reprezentand mijloace financiare alocate investitiilor sau efortul facut de investitor; - efectul sau valoarea economica, rezultata in urma investitiei. In concluzie o investitie reprezinta o cheltuiala certa care va duce la obtinerea de efecte viitoare.Aceste efecte trebuie considerate in conditii de risc si incertitudine. In metodologia !U in legatura cu investitiile se folosesc doi termeni" #. investitii brute care cuprind valorile mijloacelor fi$e in functiune, cresterea valorii mijloacelor fi$e circulante si soldul miscarii capitalului strain; %. investitii nete care cuprind investitiile brute & amortizarea. Investitiile pot fi privite in primul rand ca o cheltuiala,respectiv o resursa de tip avansat,in sensul ca este utilizata in present si va duce la obtinerea de efecte viitoare si in al doilea rand ca un proces formand procesul investitional. 2.Tipologia investitiilor Investitiile privite ca si cheltuieli prezinta o anumita omogenitate dar private ca si proces prezinta anumite particularitati si diferentieri ce impun o anumita clasificare a lor dupa anumite criterii. 1.Dupa natura lucrarilor de investitii" a' lucrari de constructii montaj, lucrari de constructii,instalatii,lucrari de constructii speciale, lucrari de montaj a utilajelor " b' achizitii de utilaje & utilaje care necesita montaj si utilaje care nu necesita montaj c' lucrari de e$ploatari geologice, prospectiuni, foraj d' alte cheltuieli & obtinerea terenului, studii de teren, pregatirea fortei de munca 2.Dupa caracterul lucrarilor " a' constructii noi b' reconstructii c' reutilari & inlocuiri de utilaje cu utilizare sau fara utilizare d' dezvoltare si e$pansiuni

3.Dupa sursa de finantare : a' din surse proprii b' din surse atrase sau imprumutate 4.Dupa forma de proprietate : a' publice b' private 5.Dupa modul de reali are : a' investitii in antrepriza b' investitii in regie c' investitii mi$te !. Dupa gradul de imo"ili are a resurselor alocate : a' investitii terminate inainte de termen care vor fi puse in functiune in perioada de referinta b' investitii neterminate,imcepute in perioada de referinta si continuate dupa terminarea acesteia c' investitii in continuare ,incepute inaintea perioadei de referinta si vor continua si dupa e$pirarea acesteia #.Dupa destinatie: a' investitii productive b' investitii neproductive sau social-culturale $.Dupa importanta lucrarilor pentru o"iectul proiectat : a'investitii directe-cuprind lucrarile si dotarile care servesc la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul b' investitii colaterale-cuprind toate lucrarile si dotarile legate teritorial si functional de investitia directa c' investitii cone$e- cuprind lucrarile ridicate in aval sau in amonte de obiectivul investitiei (e$.construirea unei mori duce la construirea unui magazin de paine' %.Dupa o"iect : a& investitii corporale- care includ activele corporale si activele circulante ; b' investitii necorporale- destinate achizitiei de licente de fabricatie, marci,brevete c' investitii financiare-cumparari de titluri,obligatii, participari la fonduri de investitii 1'& Dupa scopul investitiei : a' investitii pentru mentinerea capacitatii b' investitii pentru cresterea capacitatii c' investitii pentru ameliorarea productivitatii d' investitii pentru diversificarea productiei e' investitii pentru incadrarea in legislatia in vigoare f' investitii pentru ameliorarea climatului de munca 11& Dupa marimea riscului : a' investitii cu grad mic de risc b' investitii cu grad mare de risc

3. Surse de finantare a investitiilor )ealizarea procesului investitional presupune doua componente strans legate intre ele" #. Componenta financiara & concretizata in constituirea si utilizarea fondurilor benesti necesare delurarii procesului investitional; %. Componenta fizica- care consta intr-un ansamblu de actiuni fizice si tehnologice care au ca finalitate realizarea fizica a obiectivului de investitii. *ursele de finantare in economia de piata difera foarte mult , astfel avem " Surse interne( autohtone, pentru finantarea investitiilor sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investitionale,imprumuturile bancare pe termen lung si mijlociu, alocatiile de la buget. +ondurile proprii se regasesc in fondurile de dezvoltare si sunt alimentate din profitul net destinat pentru investitii, din amortizarea destinata acestui scop,din sumele rezultate din vanzarea activelor fizice sau a altor materiale ce provin din dezafectarea activelor scoase din functiune, din profitul net rezultat din scaderea din profitul brut a impozitului pe profit si care este repartizat pentru investitii. ,ocul profitului in asigurarea fondului investitional depinde de politica -uvernului, daca se acorda facilitati pentru profitul reinvestit. #. )morti area( are un du"lu caracter " - sursa baneasca sau ca parte disponibilizata a capitalului permanent - ca un cost care determina profitul Utilizarea amortizarii ca resursa de finantare a investitiilor trebuie sa tina seama de inlocuirea mijloacelor fi$e a caror durata de functionare a e$pirat. rice intreprindere nu utilizeaza amortizarea anuala in vederea utilizarii ei doar in momentul scoaterii din functiune a mijlocului fi$ complet amortizat, ci o utilizeaza ori de cate ori apar oportunitati pentru investitii. %. Creditele "ancare- aceasta sursa de finantare trebuie foarte riguros fundamentata din doua puncte de vedere " - fiind o cheltuiala (dobanda' costul este mai mare - din punct de vedere al riscului finantarii (investitional' Creditele bancare solicitate pentru investitii pot fi " a' credite bancare acordate pe baza unor garantii materiale, care cuprind capitalul sau patrimoniul firmei, in special active imobilizate ; b' credite ipotecare ,in care se garanteaza cu anumite valori(cladiri,terenuri'; c' credite de tip cash-flo., care se acorda pe baza unui studiu de fezabilitate prezentat de investitor. 2. )locatii de la "uget( e$ista asemenea surse de finantare in economia de piata numai in ramurile strategice si in ramurile necesare, dar unde initiativa privata nu are interes (protectia mediului,imbunatatiri funciare, agricultura etc' sau asigurarea bazei materiale in sectoarele neproductive (sanatate ,cultura,arta '. *e pot acorda de la buget alocatii nerambursabile si pentru investitorii privati pentru a completa fondurile propri in vederea realizarii unor investitii de interes national sau local (fonduri pentru somaj' Surse e*terne de finantare &pot sa imbrace mai multe forme " a' credite sau imprumuturi b' investitii directe de capital

Creditele e$terne pot fi credite guvernamentale sau cu garantii guvernamentale,credite bancare si credite acordate de institutiile financiare internationale. Creditele guvernamentale au la baza conventii intre doua tari in care una este solicitanta de credit iar cealalta acorda creditul./rin aceste conventii se stabileste plafonul de garantie si imprumuturile.In cazul acestor conventii tara creditoare impune ca achizitionarea de masini si utilaje sa fie facuta din tara sa. Creditele bancare sunt asigurate de banci din diferite tari, pentru acest tip de credit e$istand o garantie materiala, un studiu de fezabilitate, care sa asigure banca creditoare ca isi va recupera creditul si dobanzile. Institutiile financiare internationale sunt " +ondul 0onetar International,1anca )omana pentru )econstructie si Dezvoltare,1anca 0ondiala,1anca 2uropeana pentru )econstructie si Dezvoltare, 1anca 2uropeana pentru Investitii. +,I-are un spectru mai larg de imprumuturi nu numai in domeniul investitiilor. -anca ,ondiala- ca banca specializata a !U a fost infiintata in anul #345 cu sediul la 6ashington. biectivul bancii este de acordara si garantare de credite pentru proiectele de reconstructie si dezvoltare pe termen lung (#5-%5 ani' care acopera total sau partial valoarea proiectelor de investitii, in obiectivele din ramurile prioritare ale tarii respective. +ondurile bancii mondiale sunt din trei surse " - capital social subscris de statele membre si care detin #78 din fonduri - capital imobilizat prin emisiunile de obligatiuni si care detin apro$imativ 958 din fonduri - profitul obtinut din operatiuni efectuate de care banca :ariantele de proiecte de investitii pe care le finanteaza se fac dupa o evaluare economico-financiara dupa metode specifice bancii.+iecare proiect este bine fundamentat si are de parcurs anumite etape obligatorii.)omania a aderat la 1anca 0ondiala in anul #3;7 si a subscris #;%,# milioane de dolari care reprezentau <,4#8 din numarul de voturi in Consiliul de Administratie.In sistemul 1ancii 0ondiala se afla si Corporatia +inanciara Internationala, care reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru proiectele de investitii din sectorul particular din tarile in curs de dezvoltare.Aceasta corporatie suplineste activitatea 1ancii 0ondiale prin asigurarea de capital in afaceri particulare si acordarea de credite fara garantie guvernamentala.

1. EFICIENTA ECONOMICA - ELEMENT HOTAR TOR IN DECI!IA DE IN"ESTITII 4 1.1. Conceptul de eficienta economica a investitiei 4 1.2. Posibilitati de cuantificare a eficientei economice 6 1.3. Necesitatea calcularii eficientei economice a investitiilor 7 1.4. Corelatia economica intre optim si eficient 9 42681mqf81imr n 2. INDICATORI DE E"ALUARE SI ANALI!A A EFICIENTEI ECONOMICE A IN"ESTITIILOR 11 2.1. Particularitatile indicatorilor de evaluare si eficienta economica a investitiilor 11 2.2. Clasificarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor 13 2.3. !eterminarea indicatorilor de ba"a ai evaluarii si anali"ei eficientei economice a investitiilor in economia de piata 1 2.3.1. #ndicatori cu caracter $eneral 1 2.3.2. #ndicatori de ba"a 17 qm681m2481immr 2.3.3. #ndicatori suplimentari 22 3. Conclu"ie 23 4. %iblio$rafie 24

1. EFICIENTA ECONOMICA - ELEMENT HOTAR TOR IN DECI!IA DE IN"ESTITII 1.1. C#n$%p&u' (% %)i$i%n&* %$#n#+i$* * in,%s&i&i%i Pentru reali"area unui obiectiv de investitii& in practica e'ista mai multe posibilitati concreti"ate in diferite variante& fiecare avand avanta(ele si de"avanta(ele sale. !e aceea este necesar ca ale$erea variantei dupa care se va e'ecuta investitia sa fie facuta pe ba"a unor criterii si calcule ri$uros stiintifice. )ceste calcule trebuie sa indice ale$erea acelei variante care pre"inta cele mai mari avanta(e& altfel reali"area investitiei se va dovedi neinspirata. #n aceasta idee& reali"area unor obiective de investitii cu efort economic *de munca vie si munca trecuta + materiale, mai mic decat cel propus& repre"inta concreti"area unei activitati desfasurata in mod eficient. #n esenta& prin eficienta economica a investitiilor trebuie sa se intelea$a faptul ca prin consumarea unor fonduri de investitii se impune obtinerea de re"ultate ma'ime. - e'presie la modul $eneral a eficientei economice este data de relatia dintre efectele utile obtinute dintr+ o anumita activitate economica si c.eltuielile& adica eforturile& reali"ate in activitatea respectiva. #n e'presie matematica& eficienta economica se e'prima sub forma/ 0e 1 0f 2 0r ma'im& adica ma'imi"area efectelor& sau 0e 1 0r / 0f minim& adica minimi"area eforturilor& 0f unde/ 0f+ efectul economic3 0r + efortul economic )sadar& eficienta economica inseamna obtinerea unor efecte economice utile& in conditiile c.eltuirii intr+un mod rational si economicos a unor resurse materiale& umane& financiare& folosindu+se pentru aceasta metode stiintifice de or$ani"are a activitatii. Nivelul eficientei este cu atat mai ridicat cu cat este mai mare efectul util pe unitate de efort c.eltuit sau cu cat este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util. 4acand o anali"a a notiunii de eficienta economica a investitiilor se constata ca aceasta este o suma de factori calitativi& fapt ce ii confera acesteia un caracter comple'& vi"and perfectionarea activitatii in domeniul in care are loc punerea in functiune a investitiei respective& care poate fi de moderni"are& rete.nolo$i"are& reconstructie sau de"voltare. 5tudiul eficientei economice a investitiilor presupune in fond o anali"a cau"ala a factorilor care determina deci"ia in mediul de risc aferent.

!e fapt anali"a eficientei economice a investitiilor raspunde la intrebarile/ 6 cum se folosesc7 6 cat se consuma din resurse7 urmarindu+se atat $radul de valorificare cat si economisirea lor. in acest conte't este necesar ca resursele sa fie cat mai ri$uros structurate dupa criterii care sa corespunda cerintelor anali"ei economice. #n practica curenta de reali"are a investitiilor se face adesea $reseala cand se considera ca notiunea de eficienta economica a investitiilor este una si aceeasi cu re"ultatele utile ale acestora. 5pre e'emplu/ van"area unor produse de un nivel calitativ superior se aprecia"a ca fiind intotdeauna o activitate eficienta. in realitate& obtinerea unei calitati superioare poate fi re"ultatul unui consum de munca e'a$erat care face ca activitatea sa se desfasoare in mod ineficient. 8eali"area unor produse de o calitate superioara constituie o conditie de ba"a a unei activitati eficiente& dar reali"area acesteia cu costuri foarte mari este de neadmis. )sa dupa cum a fost pre"entat& in urma efortului de investitii se obtin diverse efecte economice reflectate de fapt si pe plan financiar. Nivelul acestor efecte& in raport cu efortul investitional da masura eficientei investitiei. !e re$ula& efectele economice obtinute& in functie si de caracterul investitiei pot fi/ 619 de reducere a costurilor de functionare a utila(elor& ce se reali"ea"a pe seama investitiilor de inlocuire a masinilor& utila(elor si instalatiilor3 19 de diminuare a c.eltuielilor cu munca pre"enta *forta de munca,& ca urmare a promovarii noilor te.nolo$ii prin lucrari de rete.nolo$i"are& reutilare sau moderni"are3 619 de sporire a rentabilitatii a$entului economic care de fapt este scopul tuturor lucrarilor de investitie pentru de"voltare& moderni"are& rete.nolo$i"are3 619 de obtinere a unor efecte pe perioade indepartate& de natura investitiilor strate$ice sau cele de interes $eneral& cum ar fi spre e'emplu c.eltuieli facute pentru imbunatatirea microclimatului intr+o sectie de productie. 0ste cunoscut faptul ca prin reali"area unui obiectiv de investitii se urmareste obtinerea unui efect sau altul& dar efectele au un caracter complementar& influentandu+se unele pe altele& iar determinarea eficientei se face prin cumularea tuturor efectelor. - eficienta economica ridicata se obtine in conditiile aplicarii in procesul de productie a unor te.nolo$ii moderne si care valorifica la cote superioare materiile prime si ener$ia& asi$urand produse de calitate superioara la un cost redus. :arimea eficientei economice influentea"a in primul rand a$entul economic unde ea se inre$istrea"a& dar ea are importanta si pentru economia nationala in ansamblul ei& caci prin cresterea productiei reducerea costurilor de fabricatie& sporirea rentabilitatii& etc. se obtine un spor al venitului national. !e fapt& in ansamblu& corelatia dintre eforturi si efecte din punct de vedere / cantitativ se e'prima prin indicatori de eficienta care de re$ula imbraca forma unui raport matematic. !at fiind caracterul sau comple'& eficienta economica a investitiilor nu poate fi e'primat printr+un sin$ur indicator. 0ste necesar sa se foloseasca un sistem de indicatori de eficienta pentru a evidentia toate corelatiile posibile. Calculat pe ba"a uneia sau a doua caracteristici ale mi(locului fi' care reali"ea"a eficienta economica& un anumit indicator va reflecta doar o parte a eficientei economice a investitiei. -ricat ar fi de e'plicit si de condensat& un indicator nu poate cuprinde sau reflecta intrea$a eficienta economica a investitiilor& aceasta datorita caracterului comple' al eficientei. !esi$ur& calcularea tuturor re"ultatelor unei investitii si compararea lor cu eforturile necesare pentru reali"area sa este $reoaie si foarte dificila& iar cei cativa indicatori pe ba"a carora se face anali"a trebuie de asa maniera alesi incat sa reflecte aspectele cele mai semnificative ale fenomenului economic supus anali"ei. Practic& pentru caracteri"area eficientei economice a investitiilor se calculea"a cativa indicatori si nu este e'clusa posibilitatea ca pentru o varianta& unii dintre ei sa fie favorabili& iar altii sa fie nefavorabili. in astfel de situatii se recur$e la marirea numarului de indicatori de asa maniera incat elementele dominante care determina in final optiunea& sa fie scoase la iveala si sa fie repre"entative. )sadar& eficienta economica a investitiilor reiese din raportarea efectelor obtinute in urma punerii in functiune a unui obiectiv la eforturile necesare pentru reali"area acestuia. 0ficienta economica a investitiilor

repre"inta de fapt corelarea re"ultatelor obtinute pe multiple planuri ca urmare a efectuarii unei investitii prin stabilirea unei cone'iuni intre cau"a si efect.

1.2. P#si-i'i&*&i (% $u*n&i)i$*r% * %)i$i%n&%i %$#n#+i$% )doptarea unei deci"ii de investitii presupune in primul rand o anali"a multifactoriala din care nu trebuie sa lipseasca $radul de solicitare al pietei& disponibilul financiar& necesarul si nivelul de pre$atire a fortei de munca& ba"a de materii prime si materiale& amplasarea in "ona si nu in ultimul rand conditiile economico+sociale si politice concrete cu care se confrunta tara. !esi$ur& o importata de necontestat in luarea unei deci"ii privind actul investitional il are cuantificarea fenomenului economic& aceasta intrucat stabilirea eficientei economice in domeniul investitiilor ridica probleme $reu de re"olvat& care de fapt decur$ din insasi caracterul comple' al investitiilor. %unaoara& e'ista situatii cand re"ultatele economice ale unei investitii nu pot fi cuantificate sau nu se pot determina cu preci"ie& cum sunt spre e'emplu obiectivele cu caracter social sau cultural pentru care de fapt nu se dispune de instrumente de masurare precisa a re"ultatelor. - alta cate$orie de lucrari de investitii pentru care cuantificarea eficientei economice este $reoaie& daca nu imposibila& sunt cele care urmaresc doar imbunatatirea calitatii produsului finit. 0ste cunoscut faptul ca o calitate superioara a produsului implica costuri suplimentare& fapt ce se rasfran$e asupra pretului& dar nu de putine ori imbunatatirile succesive ce se aduc produselor au ca scop mentinerea competitivitatii acestora pe piata& ele urmand a fi vandute la acelasi pret c.iar si dupa imbunatatirile aduse. )lte investitii se fac cu scopul maririi si$urantei in e'ploatare sau imbunatatirii microclimatului de productie& ori a ec.ipamentului de protectie& ceea ce de asemenea nu ofera posibilitatile practice de masurare a efectelor. #n procesul investitional sunt frecvente ca"urile cand deci"iile se refera la posibilitatea de a de"volta un a$ent economic e'istent sau de a reali"a un obiectiv nou. -ricare ar fi caracterul unei investitii& de"voltare sau obiectiv nou& in anali"a eficientei economice este necesar a se compara caracteristicile& costurile& precum si nivelul performantelor aferente capacitatilor care urmea"a a fi construite si puse in functiune& cu aceleasi date ce privesc capacitatile e'istente& cu scopul de a scoate in evidenta eventualele costuri suplii ientare. - problema ma(ora pentru decidentul investitional este atunci cand trebuie sa alea$a fie varianta care prevede mari economii cu munca vie fie pe aceea in care economia de munca trecuta *materiale, este mai mare. !esi$ur& sunt preferate variantele care reali"ea"a cresterea productivitatii muncii& adica economii cu munca vie& dar tot cu efecte economice favorabile sunt si variantele care au ca obiectiv reducerea consumului de materiale si materii prime& adica economii de munca trecuta& mai ales cand acestea sunt din import. !ar deci"ia cea mai dificila este pentru ale$erea din numarul total de variante e'istente pe aceea care incorporea"a cele mai mici valori de investitie in favoarea acelei variante care prevede c.eltuielile cele mai reduse de e'ploatare a obiectivului pus in functiune. #ntr+o astfel de situatie calculele de eficienta economica a investitiilor constituie un bun instrument pentru ale$erea acelor solutii sau variante pentru /are& cu eforturile minime sa se obtina efecte ma'ime. !e preci"at faptul ca nu intotdeauna varianta care prevede cele mai mici eforturi repre"inta si solutia cea mai buna& dupa cum nu intotdeauna variantei care reali"ea"a performanta cea aiai inalta ii corespunde si eficienta ma'ima. !e fapt& calculele de eficienta economica a investitiilor constituie un instrument matematic& care folosit la momentul de deci"ie& determina luarea unei .otariri (udicioase in ce priveste actul investitional. #n cuantificarea eficientei economice a investitiilor un mare nea(uns il constituie faptul ca nu intotdeauna se poate face o confruntare elocventa i calitatilor si a defectelor variantelor supuse compararii& aceasta ca urmare a caracterului de unicat al multor obiective de investitie& conferit de insasi/ parametrii obiectivului in sine.

!e fapt& in limba( investitional& fiecare varianta presupune e'istenta unui proiect independent a carui elaborare necesita timp si efort financiar& iar dintr+un numar de variante posibile si elaborate una va avea indicatorii economici cei mai buni& va fi cea mai eficienta& deci va fi varianta aleasa.

1... N%$%si&*&%* $*'$u'*rii %)i$i%n&%i %$#n#+i$% * in,%s&i&ii'#r 0ste bine cunoscut faptul ca in activitatea de investitii& c.iar mai sever decat in ori care alta activitate economica/ cercetare& proiectare& productie& servicii etc& c.eltuielile se evidentia"a cu o ma'ima ri$uro"itate& aceasta& pe de o parte se datorea"a faptului ca in marea ma(oritate capitalul investit este imprumutat& pentru care se plateste o dobanda& iar pe de alta parte faptului ca odata proiectul de investitii materiali"at in constructii& utila(e& etc. devine ireversibil in conditii avanta(oase. !e re$ula& erorile savarsite in proiectarea sau edificarea lucrarilor de investitii sunt deosebit de pa$uboase& $enerand uneori mari c.eltuieli suplimentare pentru corectare. 5tabilirea c.eltuielilor de investitii precum si a efectelor acestora& re"ultate ca urmare a materiali"arii unui proiect& e'prima de fapt calculul de eficienta economica al proiectului de investitii anali"at. #ntr+o economie concurentionala& in care cererea si oferta pietei este elementul .otarator in buna desfasurare a activitatii economice& compararea re"ultatelor& a efectelor economice cu eforturile depuse& adica cu costurile aferente este o necesitate a unui mana$ement eficient& rational. Practica economica a demonstrat faptul ca o evaluare a eficientei economice a unei investitii se poate reali"e"e numai prin anali"a& si compararea in comun a eforturilor si a efectelor acesteia. !e fapt& efectele economice ale unui proiect care urmea"a a fi pus in opera pot fi calculate doar pe ba"a re"ultatelor obtinute de la obiective similare reali"ate in tara sau strainatate& la care se au in vedere posibilitatile de perfectionare aplicabile proiectului& eventualele devalori"ari posibile si nu in ultimul rand conditiile socio+politice ale perioadei si perspectivei& luate in calcul pe un ori"ont de timp suficient de mare& astfel incat sa acopere cel putin previ"ional& durata normata de viata a obiectivului. !eci& in activitatea de investitii se operea"a cu informatii avand un avansat $rad de certitudine in ceea ce privesc eforturile& costurile investitionale& si cu niveluri& valori& marimi& intensitati& de re$ula previ"ionate in ce priveste efectul. !at fiind specificul activitatii de investitii si ca urmare a documentatiilor si a proiectelor te.nice elaborate& putem cunoaste cu o anumita anticipatie si cu suficient de mare e'actitate marimea eforturilor economice& adica costurile de reali"are a obiectivului& in sc.imb marimea efectelor scontate ca urmare a reali"arii investitiei& a rentabilitatii acesteia si in $eneral a eficientei lor este re"ervat doar viitorului si pre"inta un anumit nivel de incertitudine si risc. !atorita viitorului incert& dupa cum am aratat& al re"ultatelor obiectivului de investitii& sunt necesare investi$atii asupra viitorului& ca astfel sa se poata determina nivelul de risc al investitiei. in acest sens se vor face aprecieri in le$atura cu posibilele sc.imbari ce pot surveni in le$atura cu cererea pietei& cu pretul acceptat de ea& cu nivelul de calitate solicitat& cu productivitatea ce se cere + deci implicit cu imbunatatirile te.nolo$ice ce se impun& etc& functie de care se incearca o estimare a nivelului rentabilitatii ce se poate obtine. in consecinta& pentru ca o investitie ce se reali"ea"a pe ba"a unor calcule de profit si a unei rate a rentabilitatii sa aiba sorti de i"banda este necesar ca acesti indicatori sa fie a(ustati cu indicatorii de risc posibil. Numai asa investitorul poate fundamenta deci"iile cele mai realiste& evitand surpri"ele neplacute. #n sc.imb& in vederea prevenirii sau evitarii unor consecinte nedorite in ce priveste deci"ia de investire& un mana$er profesionist va elabora o serie de calcule probabilistice sau simulari de stari si situatii care sa+i permita o estimare cu un $rad mare de e'actitate a unor modificari de cereri ale pietei cu privire la cantitate& pret& calitate& etc. #n aceasta con(unctura& ce precede luarea unei deci"ii de investire& in care elementul dominant si .otarator este reali"area unui casti$& a unei profitabilitati cat mai mari& este evidenta necesitatea evaluarii oricarui proiect din punct de vedere al eficientei economice. !e fapt& evaluarea oricarui proiect de investitii urmareste in primul rand costurile si incasarile reali"ate de a$entul economic& iar apoi implicatiile acestora in ansamblul economiei nationale. intrucat pentru orice investitie viitorul este mai mult sau mai putin incert& calculele de eficienta trebuie sa cuprinda si evaluarea riscului pe care il

implica investitia& risc ce urmea"a a fi asumat atat de a$entul economic cat si de banca finantatoare& de furni"orul de utila(e& intr+un cuvant de toti coparticipantii la reali"area obiectivului.

1./. C#r%'*&i* %$#n#+i$* in&r% #p&i+ si %)i$i%n& #n principiu& notiunea de optim este le$ata de o perfectiune care trebuie sa caracteri"e"e o activitate ce este coordonata si reali"ata fara cusur& ireprosabil. #n acest ca" vorbim de un optim absolut& intrucat pe masura ce activitatea practica se imbunatateste& se ivesc noi posibilitati de perfectionare a acestora& dar care intotdeauna are re"erve de mai bine. !in punct de vedere investitional& cand numarul de variante de proiect este limitat& e'ista intotdeauna o varinata care va avea indicatorii economici cei mai buni& deci va fi o varianta optima& cea mai eficienta. #n acest ca" este vorba de un optim relativ. #n procesul de optimi"are& eficienta economica apare ca un scop determinat fie de ma'imi"area re"ultatelor& fie de minimi"area eforturilor si a consumurilor de materiale& de munca si bani. !espre o activitate se spune ca este eficienta& doar atunci cand aceasta a depasit nivelul care inre$istre"a pierderi si se termina cu o activitate optima. Notiunea de optim si cea de eficient sunt folosite in teoria si practica economica in mod corelat si aceasta intrucat intre ele e'ista o le$atura necesara& de interdependenta in ultima instanta& ele neputandu+se confunda& dar nici nu pot fi luate in considerare separat una de alta. Confundarea celor doua notiuni intre ele este e'clusa prin insasi faptul ca optimul reflecta starea de ec.ilibru ce se afla in economie& intre laturile interdependente ale productiei sociale& care re"ulta de fapt dintr+un anumit mod de reparti"are a resurselor economice utile& in conditiile economisirii muncii sociale. !eci& intre cele doua notiuni& de optim si de eficienta& e'ista o dependenta indisolubila& adica eficienta economica dobandeste un caracter real& concret si aceasta doar atunci cand este le$ata de o anumita structura a resurselor& de posibilitatile optime de utili"are a acestora& in concordanta cu marimea nevoilor& iar optimul economic trebuie sa se supuna unui scop anume& concreti"andu+se intr+un criteriu de eficienta economica. !esfasurarea unei activitati optime apare ca o consecinta de stricta necesitate pentru fiecare a$ent economic in parte& aceasta cu scopul asi$urarii unei eficiente economice cat mai ridicate. #n fapt& procesul de optimi"are asi$ura ec.ilibrul cel mai avansat intre factorii de productie& intrucat se reali"ea"a in raport cu anumite restrictii e'istente si in numele unui scop bine stabilit. in acest timp& optimi"area activitatii economice de productie permite o fundamentare a nivelului real& concret al eficientei economice& cautandu+se posibilitatea de atin$ere a marimii sale e'terne& fie prin ma'imi"area efectelor cu mi(loacele e'istente& fie prin minimi"area c.eltuielilor totale ce privesc reali"area obiectivului propus. ;a nivelul macroeconomic& procesul de optimi"are se e'prima prin ec.ilibrul ce se statorniceste intre resursele materiale si de munca e'istente intr+o anumita perioada data si structura productiei& corespun"atoare cerintelor societatii si se fundamentea"a pe caracteristicile ramurilor si a produselor precum si pe rolul functional al acestora. in ce priveste optimul structurii economiei nationale& acesta se asi$ura atat prin respectarea criteriilor obiective ale divi"iunii sociale& cat si prin aplicarea principiilor eficientei productiei sociale. 2. INDICATORI DE E"ALUARE SI ANALI!A A EFICIENTEI ECONOMICE A IN"ESTITIILOR

2.1. P*r&i$u'*ri&*&i'% in(i$*&#ri'#r (% %,*'u*r% si %)i$i%n&* %$#n#+i$* * in,%s&i&ii'#r #n anali"a eficientei economice a investitiilor un instrument important de investi$are il constituie indicatorii economici. 8olul lor este acela de a e'prima continutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic& din activitatea investitionala& supus anali"ei& cum ar fi bunaoara/ raportul dintre marimile acestor caracteristici& corelatiile dintre ele& evolutia lor in timp& etc. )cesti indicatori fac parte din instrumentul de ba"a folosit pentru masurarea si anali"a eficientei economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii& repre"entand caracteristici cantitative& marimi si valori& cu a(utorul carora se e'prima nivelul eficientei economice. #n esenta& indicatorii economici au menirea de a atentiona decidentul asupra conditiilor concrete in care functionea"a sistemul economic in perioada anali"ata& iar neluarea lor in seama sau i$norarea informatiilor furni"ate de ei pot conduce la o functionare ineficienta a sistemului sau c.iar blocarea acestuia. #ndicatorii de eficienta economica se obtin prin calcule si prin prelucrarea informatiilor initiale& e'istente in documentatia de proiectare. 4iecare indicator economic& prin e'primarea pe care o are& face referire la una sau mai multe caracteristici& ceea ce denota ca un fenomen economic poate fi caracteri"at printr+un numar mai mic sau mai mare de indicatori& potrivit comple'itatii acestuia& scopului urmarit si nu in ultimul rand a insusirilor sale. - anali"a pertinenta a unui fenomen economic din activitatea de investitii& si nu numai& depinde de $radul de cunoastere a trasaturilor fundamentale ale fenomenului studiat& precum si de fidelitatea cu care indicatorii construiti reflecta continutul real al acestor trasaturi. -ri& tocmai aceasta ultima conditie ridica cele mai mari dificultati in activitatea practica si aceasta din mai multe considerente. in primul rand datorita faptului ca in ma(oritatea ca"urilor fenomenele economice au si caracteristici atributive care nu se pretea"a la cuantificare. in alta ordine de idei& din interactiunea mai multor caracteristici re"ulta altele noi care nu sunt constituite doar dintr+o simpla suma a celor primare& ci pe ba"a unor re$uli mult mai comple'e& iar nu in ultimul rand trebuie avut in vedere faptul ca o caracteristica se poate e'prima nu numai printr+o valoare ci si printr+un sistem de valori& fapt ce complica anali"a economica facuta activitatii de investitii. #n acest conte't& indicatorii economici au menirea de a a(uta la fundamentarea adoptarii deci"iilor de asa maniera incat resursele financiare disponibile sa fie consumate in valorile cele mai mici posibile& dar cu reali"area de efecte economice dintre cele mai mari. #ndiferent sub ce forma se va materiali"a activitatea de investire *obiective noi& moderni"ari& rete.nolo$i"ari& de"voltari& plasamente de capital& etc., a a$entului economic& un aspect al problemei ramane si$ur si anume acela al obtinerii de profit ma'im. !esi$ur& in activitatea practica& pentru reali"area unui obiectiv de investitii e'ista mai multe posibilitati concrete& iar pentru fiecare dintre acestea& mi(loacele de reali"are difera atat ca structura cat si ca volum& evident cu re"ultate diferite. )sadar& problematica investitionala este comple'a si arareori identica sau cel putin asemanatoare& de fapt& fiecare obiectiv de investitii avand particularitatea sa& fapt pentru care anali"a eficientei economice a acestora trebuie sa se faca pe ba"a unui sistem lar$ de indicatori. #n practica investitionala niciodata nu se recur$e la reali"area unui obiectiv dintr+o sin$ura varianta& fara sa se fi anali"at de fapt doua& trei sau c.iar mai multe variante& desi$ur fiecare cu avanta(ele si de"avanta(ele sale& pentru care doar anali"a indicatorilor de eficienta economica a investitiilor va recomanda in final varianta cu eforturile cele mai mici si efectele cele mai mari. <inand seama de cele pre"entate& acum vom putea aprofunda si mai mult notiunea de indicator al eficientei economice a investitiilor& considerand ca fiind acea marime care e'prima o anumita caracteristica a procesului investitional& precum si pe cea de recuperare a fondurilor consumate& cu mentiunea de a servi la scoaterea in evidenta a re"ultatelor& comparativ cu resursele consumate. ;a conceperea si formularea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor este necesar sa se aiba in vedere o serie de prioritati si e'i$ente metodolo$ice si practice de utili"are.

Pentru inceput& sa subliniem faptul ca orice indicator de eficienta economica a investitiilor va trebui sa aiba continut si semnificatie clara din punct de vedere economic& sa poata fi usor calculat si evaluat& iar interpretarea care i se da sa fie plina de semnificatie si sa raspunda cerintelor decidentului2investitorului sau a creditorului care finantea"a proiectul. !easemeni& orice indicator al eficientei economice trebuie sa fie in concordanta cu scopul urmarit prin materiali"area proiectului si sa poata reliefa pe variante de proiect avanta(ele si de"avanta(ele fiecaruia& sa reflecte si sa raspunda trasaturilor psi.olo$ice ale investitorului& modului sau de comportare in diferite conditii de incertitudine si risc. #n fapt& indicatorii de eficienta economica a investitiilor repre"inta o informatie calitativ noua& cu alt continut economic si cu alte semnificatii in raport cu datele initiale ale proiectului referitoare la eforturi si efecte. <ocmai aceste noi informatii dau factorilor de deci"ie in domeniu posibilitatea cunoasterii $radului de utili"are rationala a investitiilor intr+o varianta sau alta de proiect& care este rentabilitatea financiara a investitiilor& la cat se ridica marimea capitalului an$a(at& dupa cat timp se recuperea"a capitalul investit pe seama veniturilor& care este profitul pe care il va aduce proiectul de investitii. #ntrucat scopul nemi(locit al fiecarui investitor este casti$ul& profitul& se impune utili"area in calculele de eficienta economica& indicatori de tipul diferentei dintre veniturile inte$rale si costurile totale& ceea ce se e'plica prin faptul ca acesti indicatori sunt mai aproape de notiunea de casti$& de profit. #n ca"ul in care re"ultatele economice sunt e$ale pe variantele de proiect& in conditii identice de productie si protectie a mediului incon(urator& se vor evalua pentru inceput costurile totale de investitie si apoi cele de e'ploatare. !e fapt& orice indicator de eficienta economica are o anumita capacitate de e'primare& de informare& caracteri"and un anumit aspect al eficientei investitiilor si aceasta in functie de cate$oria de eforturi si efecte ce se compara.

2.2. C'*si)i$*r%* in(i$*&#ri'#r (% %)i$i%n&* %$#n#+i$* * in,%s&i&ii'#r !eoarece re"ultatele obtinute prin edificarea unui obiectiv de investitii se pot rasfran$e pe mai multe planuri& la fel ca si resursele consumate pentru punerea in functiune a investitiilor& care la randu+i afectea"a diverse domenii& in cadrul anali"ei economice sau financiare pot interveni o diversitate de indicatori& mai mult sau mai putin incadrati in astfel de anali"e& motiv pentru care in literatura de specialitate sunt pre"entate diferite modele sau clasificari ale acestor indicatori si anume/ #. - prima clasificare a indicatorilor de eficienta economica a investitiilor& e'primata sub forma unor modele este/ a, modelul raportului matematic de forma/ 6 efecte economice la eforturile corespun"atoare 6 eforturi economice la efecte economice iar la calculul acestor indicatori se pot lua in considerare efectele anuale dar mai ales efectele economice inte$rale& costurile de investitii dar si costurile totale de investitii si de e'ploatare. )cest $en de indicatori se e'prima sub forma/ = eforturi *costuri, specifice pentru obtinerea unor unitati de efecte economice = efecte *re"ultate, ce sunt specifice pe unitatea de masura a costurilor necesare& antrenate de reali"area proiectului in varianta data/

= rate de rentabilitate si inversul acestora = coeficienti b, modelul diferentei intre veniturile *incasarile, totale si costurile *c.eltuielile, totale& considerate pe un ori"ont de timp e$al cu durata de reali"are a investitiilor& la care se adau$a durata de functionare eficienta a capacitatilor ce se pun in functiune #ndicatorii obtinuti pe ba"a acestui model sunt de tipul casti$ului sau a profitului net obtinut pe seama reali"arii unui anumit proiect. c, modelul costurilor totale de investitii si de e'ploatare& corespun"atoare necesitatilor de construire si functionare a capacitatilor de productie sau servicii. Cu astfel de indicatori se evaluea"a an$a(amentul de capital& format din costurile initiale de investitii si costurile totale de e'ploatare. d, modelul indicilor de structura& atat pentru costuri cat si pentru unele efecte economice. )cest $en de indicatori se e'prima sub forma de cota+parte& $reutate specifica sau in procente. ##. !in punct de vedere al capacitatii de informare& de cunoastere& indicatorii de evaluare a eficientei economice a investitiilor se pot clasifica in/ a, indicatori analitici& care se determina si se anali"ea"a la nivelul detaliilor de proiect& pe costuri si pe diferite cate$orii de resurse b, indicatori sintetici& ce se calculea"a pe subsisteme c, indicatori complecsi& a caror determinare se face pe ansamblul proiectului de investitie& privit ca un tot unitar *sistem, ###. !upa modul cum reflecta sau nu impactul factorului timp in economie& indicatorii de eficienta economica a investitiilor se clasifica in/ a, indicatori statici b, indicatori dinamici& care sunt predominant folositi in anali"ele economice si financiare& cu luare in considerare a actiunii factorului timp #>. !upa modul de fundamentare a deci"iei in domeniul investitiilor& indicatorii se mai pot clasifica in/ a, indicatori naturali b, indicatori valorici a, #ndicatorii naturali caracteri"ea"a valoarea de intrebuintare a investitiilor sau a re"ultatelor acestora si e'prima aspectele cantitative si calitative& proprii diferitelor elemente ale obiectivului de investitii. )cesti indicatori pot fi $rupati dupa trei caracteristici de ba"a si anume/ 6 Continutul economic si material& care cuprinde/ = indicatorii mi(loacelor de munca = indicatorii obiectelor muncii

= indicatorii fortei de munca 6 5fera de productie& care include/ = indicatori cu caracter $eneral = indicatori specifici 6 4a"ele principale pe care le parcur$e obiectivul de investitii pana la scoaterea lui din functiune& care $rupea"a/ = indicatorii constructiei = indicatorii e'ploatarii = indicatorii productivitatii muncii = indicatorii calitatii = indicatorii de amplasare *e'/ amplasamentul& suprafata terenului& suprafata construita& $radul de ocupare a terenului& etc., = indicatorii de valorificare/ a materiilor prime si a materialelor& a normelor si normativelor de consum& a stocurilor de materii prime si semifabricate& etc. !ata fiind sfera lor de cuprindere& care este destul de limitata& indicatorii naturali in cadrul anali"ei de eficienta economica sunt mai putin relevanti& comparativ cu indicatorii valorici. b, #ndicatorii valorici caracteri"ea"a cel mai bine investitia& motiv pentru care ei sunt folositi in calculul de eficienta economica& in vederea luarii deci"iei finale si e'prima/ = valoarea investitiei = costul de productie = profitul = investitia specifica = productia obtinuta la 1??? lei capital fi' = durata de recuperare a investitiilor = coeficientul de eficienta economica a investitiilor = c.eltuieli la 1??? lei productie marfa = $radul de utili"are a capacitatilor de productie = profitul la 1??? lei capital fi' = cifra de afaceri la 1??? lei capital fi' = normative de calitate si de innoire a productiei

0'ista situatii in care acelasi indicator e'prima pentru o varianta de proiect o situatie favorabila& iar pentru alta varianta a aceluiasi proiect o situatie defavorabila& motiv pentru care se impune cresterea numarului de indicatori ce trebuie determinati in vederea reali"arii unei anali"e economice adecvate. -ri tocmai indicatorii celor patru $rupe raspund unei astfel de anali"e de eficienta economica& completandu+se reciproc in calcule& redand in final o ima$ine suficient de cuprin"atoare asupra fenomenului economic in $eneral si in special asupra eficientei economice a proiectului de investitii. 2... D%&%r+in*r%* in(i$*&#ri'#r (% -*0* *i %,*'u*rii si *n*'i0%i %)i$i%n&%i %$#n#+i$% * in,%s&i&ii'#r in %$#n#+i* (% pi*&*

2...1. In(i$*&#ri $u $*r*$&%r 1%n%r*' !upa insasi denumirea $rupei& acesti indicatori e'prima si in acelasi timp conturea"a e'presii cu caracter $eneral privind conditiile concrete de eficienta economica in care se va materiali"a proiectul de investitii. in cadrul acestei $rupe se cuprind urmatorii indicatori/ *2 C*p*$i&*&%* (% pr#(u$&i% 342 )cest indicator repre"inta principala modalitate de masurare a re"ultatelor utile obtinute intr+o unitate de timp& in conditii normale de functionare a obiectivului si a elementelor adiacente ale acestuia *forta de munca& resursele financiare si materiale& or$ani"area (udicioasa a procesului de productie& etc,. Capacitatea de productie se determina la nivel de documentatie& luandu+se ca ba"a de calcul utila(ul conducator al procesului de productie si se e'prima in $eneral in unitati fi"ice de productie& respectiv/ tone& bucati& m 2& m3& etc& dar si in unitati valorice& in activitatea neproductiva se poate e'prima in/ numar de locuri de paturi + in spitale& in m 2 suprafata comerciala& in numar de locuri + in sali de spectacole& etc. !aca fondurile de investitii sunt aceleasi la mai multe variante de investitii& atunci varianta de investitii ce prevede o capacitate de productie mai mare este cea mai eficienta. #n cadrul acestui indicator o implicatie deosebita o are/ a, atin$erea parametrilor proiectati& pentru care durata de timp trebuie sa fie cat mai scurta& iar varianta de proiect care satisface aceasta cerinta este prioritara& fiind cea mai eficienta. b, numarul sc.imburilor de lucru& care determina in fond capacitatea de productie efectiva& iar varianta de proiect care asi$ura o productie efectiva mai mare& este varianta cea mai eficienta. Capacitatea de productie este un indicator de volum& care concreti"ea"a& in fapt& un prim efect al efortului investitional facut& pre"entand o ima$ine de ansamblu a dimensiunii obiectivului de investitie. -2 Pr#)i&u' 3P2 )cest indicator trebuie inteles ca fiind esenta& scopul investitiei& el determinandu+se ca diferenta intre veniturile si c.eltuielile efectuate. 0l este in fapt o concreti"are a eforturilor de investitie& are un efect economic po"itiv& pe ba"a caruia se crea"a premi"ele cresterii de capital. 8elatiile de calcul pentru profitul brut& profitul impo"abil si cel net sunt/ P%1> + C P&1P% @ Csrf Pn1P& @ #P

in care/ Pb + profitul brut > + veniturile obtinute C + c.eltuielile efective P& + profitul impo"abil Csrf + c.eltuieli suportate direct din re"ultate financiare PA + profitul net #p + impo"it pe profit Nivelul acestui indicator constituie un element de ba"a si de $reutate in balanta deci"iei de investitie privind reali"area unui obiectiv. Pe ba"a acestui indicator& a$entii economici determina rata profitului sau rentabilitatea investitiei& care e'prima in fond capacitatea de a produce profit. c, 8entabilitatea *r, #ndicatorul se mai numeste rata profitabilitatii sau rata rentabilitatii si este in economia de piata cel mai important indicator de eficienta economica. 0l se determina ca raport intre marimea profitului si costurile aferente& cifra de afaceri sau capitalul folosit *c.eltuielile de productie,. !e inteles ca in anali"a economica se va opta pentru varianta care are rentabilitatea cea mai mare. d, Costul de productie *C, 0ste un indicator ce e'prima o mare putere de sinte"a& repre"entand costurile necesare pentru crearea unei unitati de produs. Nivelul costurilor de productie trebuie sa pre"inte o tendinta de scadere ca urmare a promovarii pro$resului te.nic& a reducerii consumurilor specifice& a unei or$ani"ari mai (udiciase& etc. #n anali"a eficientei economice a investitiilor este necesara e'istenta mai multor variante de proiect& fiind considerata ca cea mai eficienta& varianta cu costurile cele mai mici. Costurile de productie repre"inta un instrument principal in conducerea proceselor economice. - apreciere a eficientei economice se reali"ea"a/ 6 fie prin calculul c.eltuielilor de productie ce revin la 1??? lei productie 6 fie luand in considerare c.eltuielile materiale ce vor fi apreciate ca o pondere in volumul total al c.eltuielilor de productie e, Numarul de salariati *Ns, )cesta se stabileste functie de productia necesara& productivitatea muncii& numarul de sc.imburi& dotarea te.nica& etc. #ndicatorul trebuie cunoscut in structura& pe cate$orii de specialisti& etc. si anume/ 6 nr. salariati direct productivi

6 nr. salariati indirect productivi sau nr. salariati muncitori nr. salariati <05) nr. salariati barbati nr. salariati femei nr. salariati navetisti nr. salariati localnici f, Productivitatea muncii *B, -rice calcul de eficienta economica considera acest indicator ca fiind un dement de ba"a in deci"ia de investitie& intrucat ca raport intre valoarea productiei si numarul de salariati& repre"inta in fond o comparatie directa intre efortul util *productie, si efortul reali"at *consumul de resurse + numar de salariati. in practica investitionala este de neconceput ca o varianta de investitie sa poata fi luata in discutie in ca"ul in care nu prevede un nivel inalt al productivitatii muncii& in comparatie cu reali"arile inre$istrate la obiective similare& puse in functiune anterior. )cest indicator raspunde criteriilor eficientei economice a investitiilor si e'prima de fapt eficienta muncii sociale& determinand optiunile fundamentale $eneratoare de pro$res al intre$ii societati. Cresterea productivitatii muncii se materiali"ea"a prin obtinerea de venituri suplimentare si ar duce la cresterea capitalului fi'. 2...2. In(i$*&#ri (% -*0* #ndicatorii acestei $rupe sunt proprii anali"ei eficientei economice a investitiilor& fiind considerati cei mai importanti in adoptarea unei deci"ii (udicioase de a investi. *2 "*'#*r%* in,%s&i&i%i 3I2 :arimea fondurilor necesare pentru reali"area unui obiectiv de investitii constituie unul dintre cei mai importanti indicatori ce se au in vedere la luarea deci"iei de investitii si principalul indicator care caracteri"ea"a eforturile necesare. 0l este si o marime de calcul pentru stabilirea unor indicatori de eficienta derivati. Pentru ca valoarea investitiei sa reflecte cu fidelitate c.eltuielile oca"ionate de materiali"are a obiectivului& aceasta trebuie sa includa urmatoarele marimi/ 1, pentru obiectivele de investitii noi/ #1#d@#col@#con@0i@)c@Pt+0p(f 2, pentru investitiile de moderni"are& de"voltare sau reutilare/ #1#d@#col@#con@0i@Pt@Pv&&C)c@*>C.4.+5v, in care/ #d + investitia directa *cladiri& utila(e& terenuri& proiectare, #Col + investitia colaterala *de infrastructura, #con + investitia cone'a

0i + efectul economic al imobili"arilor fondurilor de investitii pe durata de e'ecutie a unui obiectiv de investitii deaici)c + necesarul de active circulante& repre"entand prima dotare Pt + pierderile din ocuparea terenului 0pif + efectul punerii in functiune mai devreme a unor module *capacitati de productie partiale, Pvn. + pierderile de venit ca urmare a intreruperii productiei in sectiile in care urmea"a a se efectua lucrarile de investitii >c.f. + valoarea neamorti"ata a capitalului fi' casat inainte de amorti"area inte$rala 5v + sumele obtinute din casare in urma valorificarii acestora in metodolo$ia actuala& pierderile din ocuparea terenurilor cuprind/ 6 c.eltuieli pentru e'proprieri 6 c.eltuieli pentru eliberarea amplasamentului *demolari& defrisari& re$ulari"ari cursuri de ape& etc., 6 c.eltuieli pentru amena(area terenului in vederea folosirii lui ca amplasament pentru investitii 6 c.eltuieli cu stramutarea unor obiective& in ca"ul in care eliberarea amplasamentului o impune 6 alte c.eltuieli !eterminarea indicatorului Dvaloarea investitieiD odata facuta& acesta se +scrie in tabelul indicatorilor din care se separa/ = lucrarile de constructii+monta( propriu+"ise& din care/ 6 lucrarile de constructii 6 lucrari de monta( 6 lucrarile de instalatii = valoarea utila(elor& din care/ 6 utila(e cu monta(/ din tara si din import 6 utila(e fara monta( *independente, din tara si din import = lucrarile $eolo$ice diverse alte c.eltuieli *de natura licentelor& documentatiei te.nico+economice& asistenta te.nica& etc., din import in totalul utila(elor/ -2 T%r+%nu' (% r%*'i0*r% * in,%s&i&i%i 3T2 <ermenul de reali"are a investitiei sau durata edificarii obiectivului de investitii se caracteri"ea"a prin aceea ca in aceasta perioada surse financiare si materiale importante sunt retrase din circuitul economic rara a produce nimic pana la punerea in functiune a obiectivului. )ceasta este de fapt si motivatia pentru care atat constructorul cat si beneficiarul de investitii trebuie sa concure la reducerea duratei de e'ecutie a obiectivului.

- importanta deosebita in acest conte't trebuie acordata modului de esalonare a c.eltuielilor de capital pe ani& in cadrul perioadei de edificare& urmarindu+se ca valorile cele mai mari ale fondurilor sa fie alocate catre sfarsitul duratei de e'ecutie. -rice punere in functiune mai devreme decat este planificat sau reali"area unor puneri in functiune a unor capacitati de productie partiale& este un element favorabil proiectului de investitie. !in cele pre"entate mai sus& re"ulta faptul ca potrivit acestui indicator& proiectul de investitie care are termenul de reali"are a obiectivului cel mai mic& sau reali"ari de puneri in functiune partiale& este considerat ca fiind cel mai eficient. !esi$ur& prelun$irea termenului de reali"are a unui obiectiv poate conduce la o serie de aspecte ne$ative& cum ar fi/ cresterea valorii investitiei cresterea perioadei de imobili"are sl surselor financiare scaderea cererii de pe piata pentru produsul respectiv solicitarea altor parametri te.nico+economici si calitativi pentru produsul in cau"a. - buna or$ani"are a santierului de constructii& cu o buna aprovo"ionare cu materiale si utila(e cu monta(& va conduce cu si$uranta larespectarea termenului de edificare a obiectivului de investitii. $2 Dur*&* (% )un$&i#n*r% * #-i%$&i,u'ui 3D2 !urata de functionare a unui obiectiv de investitii incepe din momentul punerii in functiune a obiectivului si se inc.eie odata cu scoaterea din functiune a acestuia *casarea,. #n anali"a eficientei economice& durata de functionare a unui obiectiv nou construit este un indicator de o importanta deosebita. 5e considera ca& cu cat un obiectiv de investitii are o durata de functionare mai mare& cu atat efectele obtinute sunt mai mari. Pe a'a timpului de functionare a unui obiectiv de investitii se pot delimita patru durate esentiale in procesul cresterii economice& care intr+o repre"entare $rafica ar corespunde cu fi$.6.1.& si anume/ a, durata de atin$ere a parametrilor proiectaEi& se$mentul DbD b, durata de recuperare a fondurilor de investitii& se$mentul DcD c, durata normata de functionare cu profit de dupa recuperarea fondurilor mvestite& se$mentul DdD d, durata de declin& cand volumul productiei e'primat in pret de productie este mai mic decat eel e'primat in cost de productie& se$mentul De !urata de functionare a obiectivului& este un indicator inca mult mediati"at& atat de proiectant& dar mai ales de beneficiar& care il doreste a fi cat mai mare cu putinta& intrucat si efectele nete de profit vor fi mri mari& iar sansele unei de"voltari ulterioare cresc. #n acest sens& se impune luarea unor masuri ferme pe linia asi$urarii functionarii in bune conditii a utila(elor& efectuarea la timp a revi"iilor si a reparatiilor curente& de asa maniera incat toate acestea sa concure la prelun$irea duratei de functionare normale a capitalului fi'. (2 T%r+%nu' (% r%$up%r*r% $ in,%s&i&i%i 3T2

)cesta este un indicator sintetic de eficienta economica a investitiei care repre"inta termenul *perioada, in care fondurile de investitii consumate au fost recuperate din profitul re"ultat al productiei marfa vanduta si e'prima corelatia dintre efortul # de capital investit& repre"entat $rafic prin suprafata 5i *fi$.6.1., si efectul obtinut sub forma profitului P asimilat suprafetei 52 din aceeasi fi$ura& suprafete care de fapt sunt e$ale. in fapt& e$alitatea dintre cele doua suprafete se produce la un moment < de pe scara timpului& care nu este altul decat termenul de recuperare a capitalului investit. 0ste considerata investitie optima acea documentatie care are termenul de recuperare cel mai mic. Consideram necesara preci"area si anume& daca pentru calculul termenului de recuperare a investitiei& in ca"ul unor obiective noi& indicatorul e'prima in cati ani se va recupera investitia din profitul anual obtinut& in ca"ul moderni"arilor& de"voltarilor& rete.nolo$i"arilor& termenul de recuperare al investitiei reflecta in cati ani se va recupera investitia din sporul de profit anual obtinut ca urmare a investitiei respective. Cand se determina termenul de recuperare a investitiei pentru moderni"ari& de"voltari sau rete.nolo$i"ari de capacitati de productie& se impune a se lua in considerare pierderile de profit datorate intreruperii flu'ului de productie pe durata lucrarilor de investitie& apoi trebuie tinut seama de valoarea neamorti"ata a capitalului fi' ce urmea"a a fi de"afectat& precum si de sumele ce se obtin din valorificarea mi(loacelor fi'e casate. e) Investitia specifica (s) )cest indicator se calculea"a ca raport intre efortul investitional # si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie& adica& in ca"ul investitiilor noi/ in care/ 1 + volumul investitiei q + capacitatea de productie e'primata in unitati fi"ice *m 2& tone& buc. etc., #nvestitia specifica e'prima in fond volumul de investitii necesar pentru reali"area unei unitati de capacitate& unitati monetare *lei, investite pe unitate de produs *lei2buc3 lei2m 23 le2t3 etc,. Calculul acestui indicator se face usor si are avanta(ul ca e'primarea valorii prin preturi nu se face decat pentru volumul investitiilor& motiv pentru care este mult utili"at. Ca un nea(uns al acestui indicator este faptul ca el corelea"a efortul total investit cu efectul de capacitate obtinut numai la nivelul unui an& fapt pentru care indicatorul trebuie completat cu alti indicatori cu e'primari si mai reale. #ndicatorul e'prima eficienta economica cea mai buna pentru acea varianta de proiect care are valoarea cea mai mica. #n aceasta forma de calcul indicatorul reflecta cate unitati monetare *lei, +efort de capital investit revin pe unitatea fi"ica + spor de capacitate re"ultata in urma moderni"arii& de"voltarii& rete.nolo$i"arii. f) Coeficientul de eficienta economica a investitiei (e) )cest indicator de eficienta economica repre"inta inversul termenului de recuperare a investitiilor& adica raportul dintre profitul anual obtinut in urma reali"arii investitiei si efortul de capital investit. Coeficientul de eficienta economica reflecta cati lei profit anual se vor obtine la un leu capital investit si se calculea"a atat in forma absoluta cat si in forma relativa& si anume/ !e mentionat faptul ca acest coeficient al eficientei economice *e, se calculea"a si la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. g) Cheltuieli recalculate (echivalente) (K) #n practica investitionala pot aparea urmatoarele variante de proiect/

6 varianta de proiect cu un volum de investitii mai mare& comparativ cu alte variante& dar dupa punerea in functiune a obiectivului& costurile de productie sunt mai sca"ute& adica #i1ma'.3 Ci1min. 6 varianta de proiect ce prevede un volum mic de investitii& dar la costuri sporite in e'ploatare& adica #21min.3 C21ma'. !esi$ur& apare necesitatea fireasca de a lua o deci"ie cu caracter eficient. -ri& tocmai aceasta deci"ie se va putea lua prin calcularea indicatorului de c.eltuieli recalculate *ec.ivalente,& care cuantifica efortul total& atat cel de investitii cat si de e'ploatare& utili"and relatia/ F. 1#i@C+!sauF1 1#3@C< unde/ i + varianta de proiect #i + investitia totala in varianta i C( + costurile anuale de functionare a obiectivului ! + durata eficienta de functionare a obiectivului <( + timpul de recuperare a investitiei in varianta i )cest indicator este un indicator de efort economic si reflecta efortul total *investitii si costuri de productie, necesare pentru reali"area si functionarea viitorului obiectiv si asi$ura comparabilitatea datelor numai in situatia in care toate variantele au capacitati de productie e$ale. Randamentul economic al investitiei (R) #n cadrul anali"ei eficientei economice a investitiilor& este important ca fondurile de investitii consumate # sa se compare nu numai cu profitul *beneficiul& acumularile, anual& ci si cu intre$ul profit re"ultat pe toata durata de functionar