Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea:Stiinte economice
Specialitatea:Finante si Banci
Departamentul:Economie,Marketing si Turism

Lucrul individual la Teoria Economica II

REFERAT

Tema:Ciclurile economice si tipologia lor

Studentul:Lungu Stefan
Grupa:FB 2101

Conducator Stiintific:
Margareta Bradu,rector universitar

Chisinau-2022
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………3
1.Ciclurile economice. Definiție și faze……………………………………………………….4-6
2.Tipologia ciclurilor economice……………………………………………………………...7-9
Concluzii………………………………………………………………………………………..10
Bibliografie……………………………………………………………………………………..11

2
 Introducere

Actualitatea temei.Ciclurile economice sunt parti indispensabile a oricarei

economii de piata.Acestea joaca un rol primordial in buna functionare a unui
stat,dar si pentru lucrul efectiv al economiei propriu-zise.Actualitatea temei este
influentata si de particularitatile formarii unei economii de piata in Republica
Moldova precum si rolul acestor cicluri in dezvoltarea atit pe termen scurt cat si pe
termne lung a economiei tarii noastre.Astfel actualitatea acestei teme se reprezinta
prin necesitatea de a intelege mecanismele aplicate in intelegerea si analiza
eficienta a acestor cicluri economice si , respectiv, luarea masurilor necesare de
actiune in cadrul fiecarei parte a ciclului.
Scopul lucrarii consta in aprofundarea in intelegerea ciclurilor economice.In
urmarirea acestui scop voi dezvolta urmatoarele obiective:
1.Analiza ciclurilor economice
2.Cauzele ciclurilor economice
3.Fazele ciclurilor economice
4.Tipologia ciclurilor economice
Metodologia cercetarii Pentru atingerea scopului au fost utilizate metoda
analizei și sintezii,inducției și dedudției, abstractizarea științifică etc
Selectare temei, scopul şi sarcinile cercetării au determinat structura lucrării,
care cuprinde : introducerea, doua capitole ce redau conţinutul lucrării, concluzii,
bibliografia.
Rolul și importanța practică a lucrării. Ciclurile economice a oricărui stat
reprezinta un element important al economiei unui stat. Acest lucru individual are
un rol vital pentru analiza economiei țării la nivel macroeconomic. Lucrarea este
una practică, fiindcă este necesar stabilirea unei legislații adecvate pentru
protejarea intereselor economice a statului.
Literatura de baza La realizarea lucrării au fost utilizate resurse autentice
privind ciclurile economice si tipologia lor.

3
 1 Ciclurile economice
1.1 Definitie

Ciclul economic reprezintă acea perioadă de timp care separă două crize economice, sau,
perioada care se scurge de la începutul unei crize până la începutul crizei următoare. În general,
prin ciclu economic se înţelege o durată de timp determinată, în cadrul căreia activitatea
economică parcurge, în evoluţia sa, anumite faze ce au caracter repetabil şi într-o anumită
succesiune.

1.2 Fazele ciclului economic

În principiu, elementele componente ale unui ciclu economic sunt cele două faze ale sale, care se
deosebesc una de alta, dar se intercondiţionează reciproc:
-faza de expansiune (de creştere economică);
-faza de depresiune (de scădere economică).
Faza de expansiune este faza de creştere a variabilelor economice care cuantifică
procesul economic. Ea reprezintă un proces de avânt cumulativ, de autoalimentare, de
autoîntreţinere şi autoaccelerare a activităţilor economice, fiind un rezultat imediat al creşterii
cererii agregate. Faza de expansiune se propagă întotdeauna de la nivelul microeconomic spre
nivelul macroeconomic. De aceea, creşterea economică se bazează pe stimularea agentului
economic, care să conducă la o "încălzire" a economiei.
Plafonul maxim al expansiunii - cel care precede faza de recesiune - este determinat de multiple
cauze (epuizarea resurselor economice, creşterea costurilor unitare, fenomene social-politice şi
militare etc.), însă cauza determinantă a fenomenului este evoluţia specifică a utilizării factorilor
de producţie, la nivelul economiei naţionale.
Faza de depresiune este faza de scădere a variabilelor economice prin care se cuantifică
procesul macroeconomic. Ea reprezintă un proces de declin cumulativ al activităţilor
economice, de scădere a surselor de încurajare a creşterii economice, fiind un rezultat imediat al
reducerii cererii agregate. Faza de recesiune se propagă întotdeauna de la nivelul
macroeconomic spre nivelul microeconomic. Prin urmare, "răcirea" economiei trebuie să se
facă prin instrumente de politică macroeconomică.

De la expansiune la depresiune se trece printr-un fenomen denumit contracţie (punctul de

contracţie), iar de la depresiune la expansiune se trece prin intermediul relansării (punctul de
relansare).

4
 Punctul de contracţie este punctul în care factorii ce concură la frânarea sau scăderea
variabilelor economice încep să domine factorii care încurajează creşterea economică. Din acel
moment, economia intră într-o perioadă de recesiune (dacă schimbarea este lentă) sau într-o
perioadă de criză (dacă contracţia este bruscă şi puternică), ambele caracterizând faza de
depresiune.

Punctul de relansare este punctul în care factorii care concură la încurajarea creşterii
economice devin mai puternici decât obstacolele în calea creşterii economice. Acest moment
marchează sfârşitul fazei de depresiune şi începutul unei noi faze de expansiune economică.

Măsurarea unui ciclu economic se realizează prin indicatorul denumit amplitudinea ciclului
economic, care se referă la mărimea variabilelor specifice activităţii economice (de exemplu,
mărimea PIB) în punctul de relansare, comparativ cu punctul de contracţie. Amplitudinea
ciclului economic exprimă, aşadar, "distanţa" pe care se deplasează mărimea PIB între cele două
puncte ale ciclului economic. Modul de calcul este: Ai = PIBc − PIBr, unde: Ai - amplitudinea
ciclului economic "i"; PIBc - mărimea PIB în punctul de contracţie; PIBr - mărimea PIB în
punctul de relansare.

Perioada ciclului economic reprezintă intervalul de timp pe care se întinde ciclul economic
analizat. El se măsoară, fie între două puncte de contracţie, fie între două puncte de relansare.
Atunci când perioada ciclului economic se măsoară între două puncte de contracţie, ea se
numeşte perioadă închisă a ciclului economic, iar când măsurarea se face între două puncte de
relansare, avem o perioadă deschisă a ciclului economic.

Ciclul economic reprezintă forma de mişcare a economiei caracterizată printr-un

ansamblu de fenomene şi procese organizate în patru faze:

1.Criza

2.Depresiunea
5
3.Inviorarea

4.Avantul

Criza este faza a ciclului economic ce reprezinta o scădere sau o recesiune. În plus, în timp, de
obicei, continuă mai mult: declinul poate fi foarte prelungit și are o rezistență diferită în diferite
intervale de timp. În timpul crizei, volumele de producție încep să scadă, șomajul este în
creștere, activitatea de afaceri scade, investitorii își aduc capitalul de la afaceri, dar ritmul său
este în mod necesar mai mare decât rata de schimbare.

Depresiunea constituie faza ciclului economic care urmează după criză şi se caracterizează prin
stagnarea activităţii economice. Procesul de producţie bate pasul pe loc sau chiar scade, şomajul
creşte, întreprinderile mai slabe falimentează, creditul rămâne restrictiv, are loc o reducere a
ratei profitului şi a nivelului de trai. Durata acestei faze este de 2-3 ani şi diferă de la o ţară la
alta.

Înviorarea este faza în care, pe baza restructurării capacităţilor de producţie, implementării

tehnologiilor performante, atragerii şomerilor în câmpul muncii, majorării volumului de
investiţii autohtone şi străine, are loc reluarea procesului reproducţiei lărgite, creşterii
veniturilor populaţiei şi a întreprinderilor. Înviorarea cuprinde un interval de 2-3 ani.

Avântul se caracterizează prin creşterea substanţială a producţiei şi a veniturilor, sporirea

volumului investiţiilor capitale, gradului de ocupare a forţei de muncă, creşterea nivelului de
trai al populaţiei etc. În această fază Administrarea publică: teorie şi practică Economie şi
finanţe publice 63 se realizează aspiraţiile de progres ale individului şi societăţii în ansamblu. În
partea finală a fazei de avânt apar fenomene ce inversează conjunctura economică, se creează
premise pentru izbucnirea unei noi crize economice, pentru începutul unui nou ciclu economic.
Durata avântului depinde de diverse condiţii şi durează o perioadă de 5-6 ani.

Trecerea de la o fază a ciclului economic la alta are loc de la sine, fără intervenţii din exterior.
Premisele trecerii la faza următoare se acumulează în cadrul fazei precedente. Oricum, această
trecere de la o fază la alta are o influenţă pozitivă asupra dezvoltării economice care, în pofida
fluctuaţiilor ciclice, îşi menţine o tendinţă de avansare.

6
 2 Tipologia ciclurilor economice
După manifestarea în timp, în literatura de specialitate, ciclurile economice sunt clasificate în
trei tipuri, care se întrepătrund şi, până la un anumit punct, se suprapun:

1.Cicluri lungi(seculare)

2.Cicluri medii(decenale)

3.Cicluri mici(scurte)

Ciclurile economice lungi (seculare), cunoscute şi sub denumirea de cicluri

Kondratiev (după numele economistului rus care le-a studiat primul), surprind comportamentul
sau evoluţia normală a afacerilor în ansamblul unei perioade de 50 - 60 de ani. Aceste cicluri
reflectă tipul dezvoltării economice în decursul unei perioade îndelungate, în care se afirmă şi
apoi decade un anumit mod tehnic de producţie (acesta desemnează nivelul calitativ şi
caracteristicile de ansamblu ale factorilor de producţie,atât ale celor clasici, cât şi ale
neofactorilor). Un ciclu economic secular corespunde revoluţiilor tehnologice, adică inovaţiilor
tehnologice majore.

Când societatea creează un nou mod tehnic de producţie, acesta are o perioadă de 20 - 30
de ani în care funcţionează eficient şi îşi dezvăluie capacităţile sale de progres economic.
Treptat, el ajunge la un anumit prag, pe care nu-l poate depăşi, intrând în conflict cu
posibilităţile oferite de societate şi natură, pe baza cărora a înflorit. Apare tendinţa de reducere
a eficienţei economice, în primul rând, a ratei profitului. Începe o etapă de tranziţie spre un
nou mod tehnic de producţie. Această perioadă, de 20 - 30 de ani, scoate în evidenţă limitele
vechiului mod tehnic de producţie, dar el se perpetuează în virtutea unor factori iniţiali, paralel
cu apariţia şi extinderea în economie a noului mod tehnic de producţie. Odată cu generalizarea
noului mod tehnic de producţie, se inaugurează un salt calitativ în domeniul factorilor de
producţie şi apare o nouă "undă lungă" de dezvoltare economică. Prin urmare, fazele ciclului
economic secular sunt: faza ascendentă şi faza descendentă, fiecare dintre ele având o
durată de 25 - 30 de ani.

7
 Faza ascendentă a ciclului economic secular se caracterizează prin preponderenţa anilor de
prosperitate economică, ritmuri relativ înalte ale creşterii economice, datorită sporirii continue a
venitului naţional, a producţiei şi desfacerii, a investiţiilor şi consumului. Ca atare, are loc şi
ridicarea nivelului de trai al populaţiei. În această fază se manifestă şi perioade de recesiune
(criză) economică, dar care au o mică amploare, fiind dominate de perioadele de expansiune
economică, care sunt preponderente.

În faza descendentă a ciclului secular are loc o încetinire a ritmului creşterii economice, a
investiţiilor şi veniturilor, iar gradul de ocupare se înrăutăţeşte. Anii de recesiune sunt mai
numeroşi, crizele economice sunt mai profunde, de amploare, iar persistenţa în economie a
unor stări negative (inflaţie, şomaj) se accentuează.

În prezent, economia mondială se află în faza ascendentă a unui nou ciclu secular, care a
început în anii 2000 - 2004, şi care îşi va afla resorturile în inovaţiile din domeniile:
informatică, telecominicaţii, electronică, tehnică de calcul, robotică, telematică, biotehnologie
etc.

Ciclurile economice medii (decenale) se derulează pe fondul ciclurilor economice

lungi, amploarea lor depinzând de cele două faze - ascendentă şi descendentă. Cercetarea
economică privind evoluţiile ciclice în economiile de piaţă este concentrată asupra ciclului
decenal, asupra căruia se exprimă o varietate de puncte de vedere. Ciclu economic
reprezintă perioada de la începutul unei contracţii a activităţii economice de ansamblu până
la începutul următoarei contracţii.

Astfel, în teoria şi practica actuală se au în vedere ca faze tradiţionale ale ciclului

economic: expansiunea sau boom-ul economic, ce caracterizează tendinţa generală de
creştere a investiţiilor, a producţiei, a gradului de ocupare a forţei de muncă, a salariilor şi
profiturilor etc. şi depresiunea ce se caracterizează prin tendinţa generală de încetinire şi
scădere a investiţiilor, a ocupării, a producţiei, a profiturilor şi salariilor, a consumului etc.
În acest context, faze ale unui ciclu precum criza şi recesiunea se regăsesc în conceptul de
depresiune, iar reluarea şi relansarea activităţii, respectiv înviorarea şi avântul, se
regăsesc în ceea ce se numeşte expansiune sau boom, ca expresie a unei evoluţii
economice favorabile. În general, ciclul economic al afacerilor decenale se referă la creşteri
şi scăderi sau la prosperitate şi recesiune, la fluctuaţii economice într-o perioadă de timp de
8 - 12 ani.

8
 Ciclurile economice scurte (minore), denumite şi cicluri Kitchin, după numele
economistului american care le-a observat şi analizat, reprezintă o mişcare ciclică pe parcursul a
circa 40 de luni, care afectează ansamblul ramurilor unei economii. Ciclul economic scurt se
încadrează în interiorul ciclului decenal, între două crize şi contribuie la modificarea
amplitudinii depresiunii sau expansiunii caracteristice ciclului mediu. Ciclurile scurte au două
faze: expansiunea şi încetinirea creşterii economice, iar trecerea de la expansiune la încetinire
nu presupune declanşarea unei crize economice. Acest tip de ciclu constă în fluctuaţii (oscilaţii)
ale afacerilor pe termen scurt, determinate de diferiţi factori, în funcţie de specificul activităţii
economice (construcţii, agricultură etc.). Astfel, în faza de expansiune, dominată de optimismul
agenţilor economici, o dată cu creşterea producţiei, neînsoţită de creşterea corespunzătoare a
cererii efective, încep să se acumuleze stocuri de mărfuri. Când acestea ating un nivel care
îngreunează desfăşurarea normală a activităţii economice, începe operaţiunea de destocare, în
care vânzările şi consumul se efectuează în mare măsură pe seama stocurilor existente, ceea ce
reduce producţia curentă, încetinindu-i ritmul. Ca şi în cazul ciclurilor decenale şi seculare,
ciclurile scurte manifestate în faza de expansiune a unui ciclu mediu se caracterizează prin
dominarea fazelor de expansiune, ca intensitate, iar în faza de depresiune sau recesiune a unui
ciclu mediu, prin dominarea fazelor de încetinire sau reducere a creşterii economice.

Ciclurile economice ale lui Kitchin sunt legate de absența posibilității unei evaluări instantanee
a situației pieței. Firmele au nevoie de timp atât pentru a începe să crească producția, cât și
pentru a decide dacă să își reducă volumul. Întârzierea se datorează faptului că antreprenorii nu
înțeleg imediat ce se află acum pe piața - oferta sau cererea. Apoi trebuie să verifice aceste
informații. Timpul și punerea în aplicare a deciziei în practică. Nu este atât de ușor să găsești
imediat angajați noi sau să le arunci pe cei vechi. Astfel, ciclurile scurte ale lui Kitchin sunt
asociate cu o întârziere în colectarea și prelucrarea informațiilor.

9
 Concluzii

In concluzie pot spune ca dezvoltarea economică este ciclicitatea inerentă, care se

caracterizează prin repetabilitatea recesiunii și a creșterii producției. Ciclurile pe termen mediu
sau industriale acoperă o perioadă de 7 până la 12 ani. Ciclul industrial include faze de criză,
depresie, renaștere și ridicare. Criza se caracterizează prin coagularea activității economice în
întreaga economie sau partea copleșitoare, precum și supraproducția capitalului într-o formă sau
alta. Pentru depresie, stagnarea activității economice este caracteristică. Revigorarea este
inerentă unei promovări a acestei activități, însoțită de "resorbția" treptată a inventarelor și a
resurselor. Etapa de recuperare continuă până când economia ajunge la volumul de producție
corespunzător perioadei de precizie. Apoi începe liftul economic, însoțit de creșterea cererii atât
asupra bunurilor, cât și a serviciilor și a resurselor.Natura ciclică a dezvoltării economiei de piață
necesită în mod obiectiv necesitatea reglementării sale anticiclice, care implică utilizarea unui
întreg sistem de metode și metode de impact asupra situației economice, activării sau
dezactivării activitatea economică. Reglarea anticiclică include fonduri atât impactul direct, cât
și indirect direct asupra economiei.Pot sa mai adaug ca conjunctura economică mondială nu
numai că ascendentă progresiv, ci și o traiectorie asemănătoare valurilor de dezvoltare cu o
durată de 47-60 de ani. În cadrul acestor cicluri, perioadele de relansare a economiei,
îmbunătățirea condițiilor pieței, liberalizarea generală a vieții economice va fi cu siguranță
înlocuită cu o perioadă de încetinire a creșterii economice și chiar o scădere a producției.

Ca sa generalizez Ciclul economic sau ciclul de afaceri reprezinta fluctuațiile periodice

ale nivelului activității de afaceri reprezentate de PIB real. Tendința reflectă dinamica PIB-ului
real la nivelul potențial. Ciclul de afaceri este alcătuit din două faze: recesiune și ridicare.
Variabilele prociclice, contra-ciclice și aciclice sunt indicatori ai conjuncturii economice, care se
comportă diferit în diferite faze ale ciclului. Variabilele prociclice cresc în faza de ridicare și
scăderea fazei de recesiune a PIB-ului; Variabilele contra-ciclice arată o creștere a scăderii și
scade la ridicare; Variabilele aciclice nu sunt asociate cu dinamica PIB și vibrațiile activității de
afaceri. Durata ciclurilor este împărțită în termen scurt, pe termen mediu și lung, care sunt

10
numite, respectiv, numele oamenilor de știință care au făcut cea mai mare contribuție la studiul
lor - ciclurile lui Kitin, ciclurile lui Jewor și ciclurile mari ale ciclurilor de conjunctură ale lui
Kondratyev .

Bibliografie

1. https://ro.warbletoncouncil.org/ciclo-economico-3533
2. https://1ppa.ru/ro/novosti/ekonomicheskie-cikly-ih-
osobennosti-i-vidy-vidy-ciklov-stadii-i/
3. http://economie-politica.blogspot.com/2008/12/ciclurile-
economice-tipurile-si-cauzele.html
4. http://dspace.aap.gov.md/bitstream/handle/
123456789/470/2-59-65.pdf?sequence=1&isAllowed=y
5. https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/CICLURILE-
ECONOMICE-Teoriile-c12845.php
6. https://www.eumed.net/ecorom/XI.%20Echilibrul%20si
%20fiscalitatea/7%20ciclurile_economice.htm
7. https://toaz.info/doc-view
8. https://mamipizza.ru/ro/pro-dolgi/ekonomicheskie-cikly-
ponyatiya-i-prichiny-ekonomicheskie-cikly.html

11
9. https://olnafu.ru/%C8%99tiri-%C8%99i-societate/146435-
ciclul-kitchin-pe-ciclurile-economice-pe-termen.html

12