Universitatea: Petrol-Gaze Ploiesti

Facultatea de Stiinte Economice

Domeniul: Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Impactul crizei mondiale

asupra economiei intreprinderii
Studiu de caz realizat la: SC. ELIXDAN SRL

Coordonator:
Lector Universitar Doctor Inginer Economist
Daniela Buzoianu

Anul universitar 2012-2013

Autor:
Copoiu Maria Teodora,
anul I, grupa 5251

CUPRINS

Capitole

Nr. pagina

Capitolul 1: Ce este criza economica?

1.1 Definitie si caracteristici..1
1.2 Scurt istoric al crizei actuale............4
1.3 Cauzele aparitiei crizei economice actuale..6
1.4.Principalele etape ale crizei.11

Capitolul al 2-lea: Criza economica in Romania

2.1 Evolutia crizei actuale in Romania.............................................................14
2.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala.....15
2.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei17
2.4 Modalitati de combatere a crizei.17

Capitolul al 3-lea: Impactul crizei actuale asupra firmei Elixdan

3.1 Prezentarea generala a firmei
3.1.1 Scurt istoric.......20
3.1.2 Obiectul de activitate........20
3.1.3 Resursele firmei... 21
3.2 Situatia economica a firmei in raport cu criza actuala.........22
3.3 Concluzii...24

Bibliografie......25

Capitolul 1
Ce este criza economica?
1.1 Definitie si caracteristici
Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc
printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie
ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB-ului
(Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din
cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei
recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.
In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situatii caracterizate de o instabilitate
pronuntata, sunt deci insotite de o volatilitate i de o incertitudine in crestere. In situaii
de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de nelinite i de
nesiguran legat de viitor, team sau chiar panic. Instinctul nostru de aparare si de
conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult
aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem
filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un
anumit comportament legat de piata.
Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de mare sa fie
volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o evolutie de acest gen in categoria unei
crize. Cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia
intrarea ei intr-o criza.
Convenional, s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre succesive
avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni.
National Bureau of Economic Research (NBER) definete criza ca fiind o
scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea
PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei
industriale i a consumului.
Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in crize sociale (inflatie in
crestere, somaj, saracie), in crize financiare(volatilitate accentuata pe pietele de capital,
caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot degenera in
razboaie), crize locale sau internationale crize cauzate de dezastre naturale sau crize
economice generalizate.
Este dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una economica sau
daca o criz economica genereaza o criza financiara sau invers. In principiu vorbim
intotdeauna de o criza economica generata fie de cauze financiare, politice sau sociale.
Criza financiara este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o
neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la
bursa, o dereglare a mecanismelor de piata.

Actuala criza financiara (si economica) internationala are cateva caracteristici

care este important a fi relevate, deoarece de asta depinde atat intelegerea naturii cat si a
cauzelor si, ca urmare, a posibilelor remedii de absorbtie a acesteia
a. in primul rand, este vorba despre o criza exclusiv financiara. Ea a aparut ca
un rezultat necesar al autonomizarii excesive a fluxurilor nominale in raport cu fluxurile
economice (adica al autonomizarii excesive a economiei nominale in raport cu economia
reala).
Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului bubble in zona fluxurilor
nominale, care, nefiind sustinut nici in mod explicit, nici in mod implicit, de catre
fluxurile reale, a explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor economice si
financiare aferente.
b. in al doilea rand, este vorba despre o criza cu origine punctuala. Ea a
aparut intr-o anumita parte a lumii (SUA) si in legatura cu o anumita zona a activitatii
economice (creditele bancare)
c. in al treilea rand, este vorba despre o criza de tip ciclic. Ea urmeaza logica
(cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din teoriile ortodoxe dedicate ciclicitatii
economice) aparitiei, dezvoltarii si declinului unui fenomen economic oarecare, de natura
infrastructurala, care se constituie in ancora a necesitatii recalibrarii bruste a sistemului
economic.
In context, as opina ca avem in fata o criza ancorata la logica evolutiei
tandemului fluxuri nominale fluxuri reale. Ori de cat ori se va actualiza aceasta logica,
exista riscul actualizarii unei crize de acest tip;
d. in al patrulea rand, este vorba despre o criza structurala. Aceasta
caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite raporturi intre dinamica (si
structura) fluxurilor nominale si dinamica (si structura) fluxurilor reale au putut constitui
cauze ale declansarii crizei,dar si anumite raporturi intre activitatea financiara
reglementata si cea nereglementata s-au putut constitui in cauze potentiale ale crizei;
e. in al cincilea rand, este vorba despre o criza predictibila. Predictibilitatea crizei cu care
ne confruntam rezulta, in mod logic, atat din caracterul ei structural cat si din caracterul
ei ciclic;
f. in al saselea rand, este vorba despre o criza inerent globala. Globalitatea
crizei nu este o globalitate de origine (am vazut ca, in acest sens, ea este neglobala,
punctuala) ci o globalitate de evolutie, de dezvoltare. In conditiile in care globalitatea
financiara a lumii (a fluxurilor financiare atat fluxuri de contrapartida cat si fluxuri pur
nominale) se afla pe primul loc al proceselor de globalizare, transmiterea, la scara
mondiala, a crizei financiare si economice aparute punctual este doar o chestiune de timp
si nu una de principiu.

1.2 Scurt istoric al crizei economice

Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizari generale a crizelor
economico - financiare, conform carora acestea pot fi incadrate intr-un model general
valabil, considerandu-se ca fiecare criza financiara este unica, fiecare reprezentand de
fapt un accident istoric, generat de factori specifici, intr-o anumita conjunctura social economica i politica. Conform acestor teorii crizele nu pot fi anticipate, astfel incat
efectele negative ale acestora sa fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria ne
arata ca, desi crizele economico - financiare nu apar si nu produc efecte in parametrii
identici, ele sunt strans legate de caracterul ciclic al proceselor economice. Desi cauzele
evolutiei ciclice a proceselor economice nu au fost inca identificate, caracterul ciclic al
acestora este evident. Ciclurile economice, indiferent ca sunt pe termen scurt, mediu sau
lung se compun din doua faze - expansiunea si recesiunea. In faza de expansiune are loc
o crestere a eficientei economice, generata de introducerea in circuitul economic a unor
inovatii tehnologice semnificative, in timp ce in recesiune are loc o slabire a resorturilor
care au produs propulsia economica. Daca ciclurile economice pe termen scurt (cu durata
intre 10 i 40 de luni) si lung (asa- numitele cicluri seculare, care dureaza intre 40 i 60
de ani) se incheie cu perioade de recesiune caracterizate printr-o incetinire a creterii
economice, ciclurile decenale ( denumite i cicluri de afaceri, care dureaza de la 4 i 6
ani, pana la 10 - 12 ani) se caracterizeaza prin prezenta fenomenului de criza, in cadrul
careia cererea, productia, gradul de ocupare al fortei de munca, produsul intern brut,
lichiditatile, scad in mod dramatic, iar nivelul de trai se inrautateste. Crizele economicofinanciare au aparut inca din timpul Imperiului Roman, iar gradul lor de complexitate a
crescut odata cu dezvoltarea societatii capitaliste in general, respectiv odata cu
configurarea economiei mondiale - incepand cu sec. al - XVI - lea - i formarea relatiilor
de interdependenta intre statele lumii, atingand un punct de maxima complexitate in
actuala criza economico - financiara.
Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul 2007, deci la
zece ani de la ultima criza financiara de proportii din Asia de Sud - Est. S-ar putea spune
ca reprezinta finalul unui ciclul decenal (mediu) sau de afaceri despre care am mentionat
la inceput. Daca ar fi sa comparam modul in care s-au desfaurat evenimentele in timpul
scurs de la declanarea crizei (2007 - 2008) cu modelul lui Minsky, putem constata ca
faptele s-au derulat conform modelului. Astfel, socul exogen asupra economiei l-a
constituit crearea cadrului legislativ favorabil constructiei de locuinte personale i cladiri
precum i a unui cadru financiar relaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a
populatiei cu venituri mici. Pe acest cadru creat, tot mai multe banci, fonduri de investitii,
societati de asigurare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de
locuinte unor clienti care nu aveau posibilitatea sa-si achite creditele. Pe fondul
incurajarii creditarii ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre Federal
Reserve, bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare, au fost stimulate sa-i
mareasca profiturile.

i acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi (cu dobanda foarte mare) la un
numar tot mai mare de clienti cu grad mare de risc. Pentru a se asigura impotriva
riscurilor de neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea
(profitabila) a imprumuturilor i a dobanzilor, sub forma de produse financiare viabile,
unor entitati financiare specializate in operatiuni cu grad mare de risc (tip hedge).
Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe
piata : credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, maini, carti de credit. Domeniul
de actiune s-a extins cu timpul i la imprumuturi facute de administratiile regionale i
locale, la creditele industriale i comerciale. Cu alte cuvinte aici este vorba de acea etapa
a crizei in care se manifesta irationalitatea investitorilor. Pe masura ce bancile, fondurile
de investitii, societatile de asigurare nu i-au mai incasat ratele de la clienti, nu i-au mai
putut desfasura activitatea i au intrat in faliment. Acum se manifesta semnalul de alarma
pe piata creditelor imobiliare. Semnalele au fost percepute ca un pericol de catre
societatile bancare de tip hedge care cumparasera produsele financiare . Acestea au
incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pe piata bursiera. Numarul mare de
titluri din domeniul imobiliar de pe piata bursiera a determinat scaderea pretului
acestora..
Au urmat falimentele in lant, despre care am auzit nu demult, la sfar itul
anului 2008, criza creditelor, declanata ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului,
dar si datorita aplicarii de politici prudentiale, de protejare a activelor. Putem spune ca ne
aflam in ultima etapa a crizei, cand panica s-a calmat, iar acum se evalueaza consecintele
dezastrului
Pe de alta parte, in anul 2009 poate fi vorba de incheierea unui ciclu secular,
avand in vedere ca Marea stagflatie din anii 70 s-a declanat la 40 de ani de la Marea
Depresiune din anul 1929 , iar in prezent ne aflam la 40 de ani distanta de Marea
Stagflatie din anii 70. Putem spune ca aceasta criza a creat conditiile propice pentru o
urmatoare perioada de recesiune (care poate imbraca forma stagflatiei) la nivelul
economiei mondiale, si se va resimti ca atare in special de catre tarile puternic dezvoltate.
Economiile acestora deja se preconizeaza ca vor creste intr-un ritm foarte lent,
productivitatea muncii i consumul vor scadea in timp ce preturile vor crete. Se vor
dezvolta in special activitatile legate de cercetare, invatamant, sanatate, mediu, cu alte
cuvinte cele care nu sunt direct productive, ci cele care pregatesc conditiile pentru o
viitoare reaezare ramurilor in economiile nationale dar i in cea mondiala. Necesitatea
unor perioade cu cretere economica lenta decurge din imperativul protejarii a
resurselor planetei, mai ales in contextul actual cand asistam la o escaladare a
consumului.

5
1.3 Cauzele aparitiei crizei economice actuale

I. O singur criz, mai multe explicaii

S precizm de la bun nceput dou chestiuni asupra crora economitii cad la

pace. Startul ciclului economic (faza de avnt) care se ncheie sub ochii notrii s-a dat la
nceputul anilor 2000, dup ncheierea (poate incomplet) a ciclului anterior - aa numitul
boom dot.com. El a marcat lansarea unei curse a preurilor pe pieele activelor, n special
n domeniul imobiliar i al valorilor mobiliare, dar nu numai. De asemenea, creterea
importanei achiziiilor pe datorie (leveraging), att a bunurilor de consum, ct mai ales a
celor de capital (cum ar fi prelurile de companii - leveraged buyout). Sfritul freneziei
investiionale coincide cu apariia primelor semnale care atest erorile comise (creterea
ratei de insolven a debitorilor ipotecari) i creterea ratei dobnzii de ctre banca
central american - Fed.
Dincolo de aceste constatri acceptate unanim, exist, dup cum spuneam, trei explicaii
larg ntlnite. S le lum pe rnd.
1. Lcomia
Cea mai la ndemn explicaie - i cu cea mai larg circulaie n rndurile
publicului larg - este lcomia. Lcomia bncilor care au vnat chiar i clienii ru-platnici
n sperana ncasrii unui venit mai mare din dobnda aplicat creditelor. Lcomia
debitorilor care s-au ntins mai mult dect le este plapuma i au mrit achiziiile pe
datorie. Lcomia investitorilor care cumpr creditele ipotecare titrizate (mortgage-based
securities) fr s se mai uite la riscul aferent acestora.
Problema cu acest argument este c lcomia nu evolueaz ciclic. Nu exist niciun motiv
pentru a-i bnui pe capitalitii americani ca fiind mai lacomi dect cei rui, brazilieni sau
francezi. i nu exist niciun motiv s presupunem c participanii la pia sunt mai lacomi
dect cei care i privesc, i analizeaz i ne prezint lcomia drept cauza principal a
crizei. Din perspectiv psihologic, aadar, nu avem motive s dm crezare acestui
argument.

n plus, din perspectiv economic, argumentul lcomiei nu explic modul

concret de dezvoltare al avntului (care determin totodat i detaliile fazei de declin): nu
ne spune de ce anumite sectoare sunt n mod special afectate de boom (activitatea
imobiliar, construciile, industria auto i sistemul financiar). Nu ne ajut s explicm de
ce febra speculativ a demarat n tromb dup anul 2001 i de ce s-a oprit brusc n anii
2006-2007.
Invocarea lcomiei apare redundant n comentariile unor analiti. Nu este
pentru prima oar n istorie cnd creterea preurilor este pus pe seama speculanilor.
Lsnd la o parte problema creterii difereniate a preurilor (ceea ce ne face s ne
ntrebm de ce lcomia se manifest mai mult n domeniul imobiliar i mai puin n cel
turistic, de pild), se pune cu acuitate urmtoare ntrebare: dac lcomia dicteaz cursul
economiei, de ce se mulumesc vnztorii s creasc preurile doar cu 10% (sau 50%) pe
an? De ce nu se dubleaz preurile n fiecare lun? Rspunsul este c, de fapt, lcomia nu
determin evoluia cererii. Mai precis, lcomia este limitat de banii pe care i avem n
buzunar.
2. Prostia
A doua explicaie a crizei pune accentul pe erorile comise de investitori datorit
lipsei capacitii acestora de a evalua corect riscul investiiilor asumate. Pe leau, ciclul
economic s-a produs datorit prostiei i ignoranei investitorilor, care, mai nti s-au
hazardat s cumpere active supraevaluate (irrational exuberance), dup care s-au grbit
s le vnd. mpachetat n argumente tehnice sofisticate (informaie asimetric,
comportament de turm, echilibre multiple .a.) explicaia sun bine, dar... att. Este n
egal msur nerealist i lipsit de consisten. n primul rnd, formuleaz o acuzaie
banal i profund fals. Cci este greu de crezut c vreun profesor de economie sau
politician nelege mai bine funcionarea sistemului financiar dect o pot face cei care
lucreaz nemijlocit cu acesta - investitorii, cei care i pun la btaie propria avere n
tranzaciile derulate. Explicaia trece cu vederea problema stimulentelor: participanii la
pia sunt direct interesai (n orice caz, mai mult dect ceilali) s depeasc dificultile
informaionale. Aceti participani la pia, bncile de investiii i alte firme de
administrare a activelor financiare (dac ne referim la actorii principali ai ciclului
economic actual) colecteaz anual cei mai de seam absolveni ai departamentelor den
profil din cele mai bune universiti.
7

Din punct de vedere intelectual, acetia sunt printre cei mai buni membri ai
societii. Nu putem s punem criza pe seama ignoranei lor dect dac tratm n mod
simplist situaia.
n al doilea rnd, indiferent ct este de relevant, problema asimetriei
informaionale nu poate duce nicidecum la criz. Pur i simplu, insuficiena informaiei i
mpiedic pe indivizi s intre n schimburi (care, cu o cunoatere adecvat, ar fi rentabil
de efectuat). Consecina este un numr redus de tranzacii (missing markets) nu comiterea
unor erori. Aici trebuie s ne ntrebm de ce concurena nu i-a manifestat efectele
benefice cu care o crediteaz teoria i practica. De pild, este ciudat c nicio banc nu a
ales s-i consolideze reputaia, punnd mai presus profitul pe termen lung dect
ctigurile riscante pe termen scurt. S-ar prea c investitorii secundari, dar i instituiile
(aa-numitele originators of credit) care au creat i apoi revndut activele toxice" au dat
dovad de stupiditate n egal msur.
Pentru a merge la cauza crizei trebuie s abandonm explicaia convenional.
Trebuie s ne ntrebm de ce investitorii anticipeaz in corpore greit rentabilitatea
achiziiilor efectuate. Iar rspunsul nu este Pentru c sunt proti", ci Pentru c este
profitabil s investeasc n respectivele active". Acest rspuns este doar aparent
paradoxal.
3. Chinezii i arabii
A treia variant a povetii - i cu cea mai larg circulaie n mediul academic spune c un rol crucial n declanarea avntului nesustenabil l-a avut ampla lichiditate din
pia, datorat ratei sczute a dobnzii. Aceasta din urm, la rndul su, a fost mpins n
jos datorit unui volum imens de economisiri pe plan mondial, deopotriv de sorginte
privat i public (mai multe state n curs de dezvoltare, printre care China i ri din
Orientul Mijlociu, au acumulat n timp rezerve valutare uriae, pe care le-au deversat n
economia american). De aici a rezultat ieftinirea creditului i ncurajarea ndatorrii.
Aceast explicaie este susinut, printre alii, de Alan Greenspan, fostul
guvernator al Fed. Pe scurt, ea pctuiete zdravn la capitolul relevan empiric: este
fals sau, n cel mai bun caz, incomplet. Spun fals, deoarece statisticile internaionale
nu arat nimic neobinuit cu evoluia economistirilor.
8

Acestea nu au crescut, n perioada la care facem referire, din contr, n ultimele

decenii am asistat la o scdere a ratei economisirii n lume. Putem afirma, aadar c
avntul s-a produs pe un trend istoric de declin al economisirii. n acelai timp, este
adevrat c rezervele oficiale de dolari au crescut constant i c statele care le posed leau canalizat spre investiii n economia american. ns, acumularea de bani n visteria
bncilor centrale nu este sinonim cu creterea economisirii i necesit ea nsi o
explicaie: exist mai muli dolari n lume pentru c cineva i-a produs mai nti, nu pentru
c au czut din cer. Dac mergem n continuare pe acest fir logic ajungem la factorul
determinant fundamental al ciclului, anume expansiunea monetar (inflaia) la care au
recurs autoritile americane.
II. Adevraii vinovai: statul i bancherii
Cele trei tipuri de explicaii aruncate n ochii publicului nu sunt valabile. Printre
altele, toate se mpotmolesc n punctul din care trebuie de fapt s nceap explicaia
corect: banii i funcionarea sistemului financiar.
n vrful acestui sistem se afl banca central n calitatea sa de productor
monetar. n domeniul monetar avem un monopol de stat, care poate decide s creasc
oferta de bani ntr-un ritm mai mare sau mai mic n funcie de interesele politice.
Important este faptul c banca central poate extinde oricnd masa monetar, deoarece
banii de hrtie pe care i produce cost practic... zero. Astfel, devine foarte simplu pentru
stat s adopte politica too big to fail, prin care bancherii i ceilali actori importani din
sistemul financiar sunt ncurajai s se ndatoreze i s investeasc imprudent. Dac
investiiile se ntorc cu profit, banii se duc n buzunarele bancherilor i ale celorlali
juctori de pe pia. Dac investiiile aduc pierderi, acestea sunt externalizate prin
inflaie. Practic, statul salveaz de la faliment bancherii pentru c, dup cum spuneam, nu
l cost aproape nimic s produc banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. Miznd
pe capacitatea statului de a-i salva, bancherii se comport nesbuit - fenomen cunoscut
sub numele de hazard moral. Nimnui nu-i mai pas de raionalitatea economic din
moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. De fapt, raionalitatea este ntoars
pe dos. Devine rentabil s speculezi, s te ndatorezi, pentru c numai aa poi ctiga.
Dac stai pe margine i te compori prudent, nu faci dect s iroseti o oportunitate i s
pierzi (n raport cu ceilali)
9

Desigur, emisiunea monetar se repercuteaz asupra societii. Inflaia nu este

altceva dect un impozit ascuns. Pe stat nu l cost nimic s fabrice bani, dar pe noi ne
cost. Inflaia nseamn scderea puterii de cumprare a monedei, creterea costului
vieii". Practic, fiecare individ este expropriat n favoarea grupurilor de interese care se
situeaz n prima linie a celor care primesc banii emii de autoritatea monetar.
Exist i alte motive punctuale, specifice contextului, care au modelat acest
avnt artificial. De exemplu, un rol important l-a avut politica guvernului american de
ncurajare a creditrii populaiei srace - aa-numitele credite subprime - pe fondul mai
vechii politici de cretere a numrului proprietarilor de case. Msurile legislative adoptate
n acest sens au distorsionat alocarea creditului, n sensul stimulrii expansiunii
construciei de locuine i creterii ponderii mprumuturilor neperformante. Dar n
absena expansiunii monetare totul s-ar fi rezumat la redistribuirea avuiei - transparent,
prin impozitare/subvenionare - n favoarea clasei srace a societii i a chiriailor.
Inflaia a permis ns guvernului s ascund costul politicii sale i s genereze un veritabil
castel din cri de joc (sau, mai degrab, din bancnote), un adevrat Caritas.
Cheia evitrii situaiilor de acest gen care se pot ntmpla n viitor st n
nelegerea corect a trecutului. Din nefericire, dezbaterea public este dominat de
experi" care i obin veniturile din relaiile pe care le ntrein cu statul sau cu sistemul
financiar (atunci cnd prim-planul nu l dein politicienii nii). Nu ne putem atepta ca
soluiile veritabile s vin de aici.

10

1.4 Principalele etape ale crizei

. Criza financiar actual a izbucnit la nceputul anului 2007 n Statele Unite,
nainte de a se extinde la toat economia mondial, reamintete AFP, care prezint
principalele etape ale acestui fenomen.

Sursa: NewsIn

2007- februarie - Din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i mai achit
creditele de tip subprime (credite ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce provoac
primele falimente ale unor instituii bancare specializate.
- august - Cad bursele. Bncile centrale intervin pe piee cu lichiditi.

2008- 22 ianuarie - Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin
la 3,5%, cu trei sferturi de punct.
- 17 februarie - Banca britanic Northern Rock este naionalizat.
- 11 martie - O nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor de ctre bncile
centrale, pentru a face fa contraciei acesteia.
- 16 martie - JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear
Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED.
- 7 septembrie - Trezoreria american decide naionalizarea bncilor Fannie Mae i
Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante.
- 15 septembrie - Banca de investiii Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank
of America anun cumprarea Merrill Lynch.
- 16 septembrie - Compania de asigurri AIG (American International Group) este
salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9%
din capital.
- 17 septembrie - Bursele din lume cad. Bncile centrale intensific operaiunile
pentru injectarea de lichiditi pe pia.
- 18 septembrie - Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie financiar
concurent.
- 26 septembrie - JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul
autoritilor federale.
11

- 28 septembrie - Compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este ajutat de

statele belgian, olandez i luxemburghez. Banca britanic Bradford and Bingley este
naionalizat.
- 30 septembrie - Banca Dexia este naionalizat de autoritile franceze i
belgiene.
- 3 octombrie - Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare a sectorului
financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Senatul aprobase deja setul de msuri.
- 4 octombrie - Reuniune de urgen, la Paris, a liderilor membrilor europeni ai G8
(Germania, Frana, Italia, Marea Britanie), care nu reuesc s ajung la un acord privind
nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n
dificultate.
- 5 octombrie - BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea
mai mare banc de depozite din Europa.
- 8 octombrie - Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare
parial a bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere
previziunile privind creterea economic mondial, n condiiile n care bursele sunt n
scdere.
-10 octombrie - G7 i ia angajamentul s mpiedice falimentul oricrei bnci
importante.
- 12 octombrie - Cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de
aciune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a bncilor.
- 13 octombrie : Cretere spectaculoas a burselor, n replic la mobilizarea
guvernelor.
- 15 octombrie: Bursele cad din nou. Wall Strret nregistreaz cea mai mare scdere
de dup 1987. Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit
mondial nainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional.
Preul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.
- 20 octombrie - Criza financiar risc s antreneze pierderea a 20 de milioane de
locuri de munc n lume pn la sfritul anului 2009, avertizeaz Biroul Internaional
pentru Munc.
- 24 octombrie - Islanda cere oficial FMI un ajutor de dou miliarde de dolari pentru
a face fa crizei care i distruge sistemul bancar.
12

- 26 octombrie - FMI anun c acord un mprumut de 16,5 miliarde de dolari

Ucrainei.
- 27 octombrie - rile membre G7 critic volatilitatea excesiv a ratei de schimb
a yenului, care atinge cel mai ridicat nivel n comparaie cu dolarul din ultimii 13 ani.
- 28 octombrie - Euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie 2006.
FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei.
- 29 octombrie - FED scade rata dobnzii de referin la 1,0%.
- 31 octombrie - Banca Japoniei scade rata dobnzii de referin la 0,30%.
- 6 noiembrie - FMI anun c rile dezvoltate vor nregistra n 2009 prima
contractare a Produsului Intern Brut din 1945, estimat la 0,3%. Creterea economic
mondial este estimat la maxim 2,2%. Banca Central European (BCE) scade rata
dobnzii de referin la 3,25%.
-15 noiembrie - prima reuniune la nivel nalt a G20, organizaie din care fac parte
rile dezvoltate i economiiile emergente.
- 17 noiembrie - Japonia intr n recesiune economic; PIBul anual scade cu 0,4% n
trimestrul al treilea.
- 18 noiembrie - GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a alocrilor
din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Aciunile General
Motors i Ford se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12
luni.
- 20 noiembrie - UE acord Ungariei un mprumut de 6,5 miliarde euro. Preul
petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaa de la New
York. Statele din Nordul Europei vor acord Islandei un mprumut n valoare de 2,5
miliarde de dolari pentru a ajuta ara s-i revina din criza financiar cu care se confrunt.
Banca central a Elveiei a cobort dobnda.

13

Capitolul 2
Criza economica in Romania
2.1 Evolutia crizei actuale in Romania
n 2005 si 2006 contextul intern i internaional era unul favorabil
Romniei. n 2005 ageniile de rating au acordat rii noastre pentru prima oar un
calificativ de risc sczut (de tip investment grade).
Anul 2006 a reprezentat al aptelea an consecutiv de cretere economic pentru
Romnia, pe un fond descendent al inflaiei. Dinamica principalilor indicatori economici
i financiari ai Romniei n general pozitiv arta un proces de recuperare a
decalajelor fa de economiile emergente membre UE.
Piaa muncii
n 2007 condiiile nefavorabile la nivel mondial au determinat ca riscurile s se
majoreze. Totodat, a aprut i o provocare relativ nou la adresa stabilitii
macroeconomice i a celei financiare, pe piaa muncii: aceasta a suferit o ngustare
continu, rod al exodului unei importante pri a forei de munc i al creterii economice
ridicate din ultimii ase ani, ce a creat presiuni salariale mari, care au deteriorat
profitabilitatea multor companii i, ca urmare, au slbit capacitatea de asigurare a
serviciului datoriei bancare interne i de a rezista unor ocuri. Odat cu dezvoltarea crizei
financiare, piaa muncii a continuat s fie o provocare deoarece omajul a nregistrat
valori tot mai mari i a fost afectat capacitatea de rambursare a populaiei.
Cursul de schimb
Cursul de schimb a avut implicaii serioase asupra stabilitii financiare (ct i
asupra stabilitii macroeconomice): finanarea extern a sectorului bancar era ridicat iar
populaia i companiile se mprumutau practic n msur egal n moneda naional i n
valut (n plus companiile se mprumutau pe scar larg din exterior). Volatilitatea
monedei naionale era si este n continuare ridicat (n comparaie cu volatilitatea
monedelor din regiune), fiind explicat i prin caracteristicile structurale ale pieei
valutare, care o disting de alte piee regionale: volum relativ mic; scadena operaiunilor
este n cea mai mare parte pe termen scurt; ponderea mic a instrumentelor derivate
(deinute aproape n totalitate de nerezideni).
14

2.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala?

n anii urmtori deteriorarea mediului economic i financiar internaional nu
a ncetat s se manifeste, iar evoluiile viitoare au fost marcate de mari incertitudini.
Pentru Romnia, climatul extern actual i-a pus amprenta prin:

nrutirea percepiei la risc, inclusiv prin asocierea cu evoluiile regionale;

contracia pieelor de desfacere externe;

dificulti n finanarea extern;

la nivel microeconomic, dublarea riscului de lichiditate cu cel de solvabilitate.

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania

incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti
de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti
aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.
Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau
acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste
imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales
in cazul celor care au de facut plati in valuta.
Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori
Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot
miza pe acestea ca si surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a
nevoilor financiare este total blocata.
Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de
creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul
complet al unicei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii
dinRomania.

15

Efectul este unul de recul, pentru ca,creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord
sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat
bani, fiind acum in conditii de criza
economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor,
sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu
vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea
falimentului.
Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania sa gaseasca managerii si resursele
care sa scoata tara din una din cele mai mari crize economice ale ultimului secol? .
Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si afectati vor fi tot mici
comercianti, care nu au forta financiara a marilor corporatii, si poate ca indirect prin
aceasta criza economica la nivel mondial, nu se urmareste defapt decat instaurarea
suprematiei marilor corporatii la nivel mondial.
Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice
internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata, in fata acestui fenomen
pe care nu l-am declansat noi, pe care nu l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare
mai mic, ci a fost declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa politica, cat si
sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in acest moment, pentru a putea identifica
solutiile de depasire a crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici
critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in contextul noilor provocari.
Ei spun ca in acest moment prioritara pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei
strategii nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre principalii
actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile reale pentru diminuarea efectelor crizei
economice vor fi foarte dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti.
Surse din Banca Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va
trebui sa creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de 19%, pentru a face
fata dezastrului care va afecta economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii
somajului. In plus, BNR va recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri
si pe cladiri si introducerea taxelor pe terenurile agricole la nivelul tarilor UE . Criza
financiara globala a avut efecte in mai multe sectoare economice din Romania, precum
industria auto, unde compania Dacia si-a intrerupt de mai multe ori productia, acuzand
scaderea pietei interne din cauza taxei de poluare auto. "Decizia Guvernului de a renunta
la plata TVA pentru lucrarile de reabilitare termica este binevenita, avand in vedere ca am
solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt neplacut surprins ca nu am fost consultati
referitor la deciziile care trebuie luate pentru atenuarea efectelor crizei economice in piata
constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat deocamdata nevatamat de criza
financiara mondiala. insa in ciuda soliditatii sistemului nostru bancar, economia reala a
Romaniei va fi in curand afectata de caderile economice antrenate in Europa de aceasta
degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care presedintele si premierul romani l-au
lansat la sfarsitul Consiliului European de toamna.
16

2.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei

Unul dintre cele mai sensibile sectoare la turbulentele traversate de piata
financiara si cea imobiliara in ultimul an este industria mobilierului. Producatorii si
comerciantii ieseni din acest domeniu sustin ca in perioada scursa din acest an au
inregistrat diminuari semnificative ale volumului vanzarilor, in ciuda reducerilor mari de
preturi operate. Recesiunea a afectat piata mobilierului nu numai pe plan intern, ci si in
ceea ce priveste relatiile cu partenerii de afaceri din strainatate.
Potrivit reprezentantilor Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania,
exportul de mobilier s-a redus, in primul semestru al anului in curs, cu 16,6%, la 500
milioane de euro, de la 596 milioane euro, in aceeasi perioada a anului trecut, iar
importurile au scazut cu 35,6%.
Aceasta involutie a afectat si structura personalului angajat. La jumatatea acestui
an, la nivel national, in industria mobilei activau aproape 60.000 de persoane, cu 23%
mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
Scumpirea creditelor a diminuat si mai mult capitalul disponibil in achizitiile de
mobilier. Un alt aspect este legat de ceea ce managementul vestic numeste just in time.
Din ce in ce mai multe companii incearca sa negocieze contracte generice, pe o perioada
mai indelungata fara o valoare fixa, care sa le permita alocarea resurselor, in cazul nostru
cumpararea de mobilier, doar atunci cand este nevoie. Si nu in ultimul rand, blocajele
financiare, colaborate cu scumpirea creditelor, au dus la cresterea consistenta a perioadei
de plata, multe firme incercand sa foloseasca un credit furnizor in locul liniilor de credit
de la propria banca.

2.4 Modalitati de combatere a crizei

Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice
internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata, in fata acestui fenomen
pe care nu l-am declansat noi, pe care nu l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare
mai mic, ci a fost declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa politica, cat si
sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in acest moment, pentru a putea identifica
solutiile de depasire a crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici
critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in contextul noilor provocari.
Ei spun ca in acest moment prioritara pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei
strategii nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre principalii
actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile reale pentru diminuarea efectelor crizei
economice vor fi foarte dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti. Surse din Banca
Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va trebui sa creasca n 2009 toate
taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de 19%, pentru a face fata dezastrului care va afecta
economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii somajului. In plus, BNR va
recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri si pe cladiri si introducerea
taxelor pe terenurile agricole la nivelul tarilor UE .
17

Criza financiara globala a avut efecte in mai multe sectoare economice din
Romania, precum industria auto, unde compania Dacia si-a intrerupt de mai multe ori
productia, acuzand scaderea pietei interne din cauza taxei de poluare auto. "Decizia
Guvernului de a renunta la plata TVA pentru lucrarile de reabilitare termica este
binevenita, avand in vedere ca am solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt neplacut
surprins ca nu am fost consultati referitor la deciziile care trebuie luate pentru atenuarea
efectelor crizei economice in piata constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat
deocamdata nevatamat de criza financiara mondiala. insa in ciuda soliditatii sistemului
nostru bancar, economia reala a Romaniei va fi in curand afectata de caderile economice
antrenate in Europa de aceasta degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care
presedintele si premierul romani l-au lansat la sfarsitul Consiliului European de toamna.
Criza economica nu ne va ierta , a avertizat presedintele tarii, caci 'nu putem fi o insula de
bunastare intr-un ocean de dezastru', a explicat si prim-ministrul.
Companiile ar trebui sa reduca salariile, pentru a-si putea pastra toti angajatii, iar
statul ar trebui sa investeasca in infrastructura, chiar cu riscul injumatatirii salariilor,
pentru ca Romania sa poata iesi din criza, este de parere omul de afaceri Ion Tiriac.
Miliardarul roman crede ca o mare parte din imprumuturile contractate de Romania ar
trebui sa fie directionate spre construirea de autostrazi si dezvoltarea infrastructurii in
general, lipsa acesteia fiind motivul principal pentru care investitorii ocolesc Romania.
Fara infrastructura, tara moare in viitor. Noi am pierdut ocazia de a avea o
fabrica Mercedes, din cauza infrastructurii. Bine ca a venit Ford, ca alea sunt niste locuri
de munca reale", a spus Tiriac, prezent in cadrul emisiunii "Dupa 20 de ani", la Pro TV.
Omul de afaceri crede ca Romania va iesi din recesiune la un an si un sfert
dupa Statele Unite, insa, pentru realizarea acestui scop, "toata lumea trebuie sa puna
umarul".
Astfel, in loc sa concedieze mii de oameni, companiile ar trebui sa reduca
salariile, in perioada de criza. "Ce face un individ daca il dai afara si ii dai trei salarii?
Luna a patra ce face?", s-a intreabat Tiriac.
De altfel, omul de afaceri declara ca a venit cu bani de acasa si a redus
volumul de afaceri, pentru a nu fi nevoit sa disponibilizeze angajatii.
Agricultura, bioenergia si turismul pot scoate Romania din criza
In afara de afacerile clasice, precum imobiliarele, care, in opinia lui Tiriac,
vor continua sa creaca dupa incheierea crizei, Romania ar trebui sa se concentreze pe
dezvoltarea agriculturii, producerii de bioenergie si pe turism.

18

Agricultura ar trebui sa fie o joaca pentru noi, cu resursele pe care le avem de la

Bruxelles. Problema este ca Nea' Ion si Vasilica nu stiu sa traga banii, pentru jumatatea
aia de hectar pe care o au", a spus Tiriac.
Potrivit spuselor sale, un domeniu care se va dezvolta imens in urmatorii 20
de ani, este bioenergia, care ofera un ROI (return of investment) de 25%. "Cei care
cumpara energie exista intotdeauna. In Romania, eu il cunosc pe Porumboiu, care,
probabil, o sa se lanseze cu capul inainte in acest domeniu", a spus omul de afaceri.
Nu in ultimul rand, Romania are un mare potential turistic. Pe de alta parte,
turismul din Romania se afla la nivelul "epocii de piatra", crede miliardarul.
Pentru a functiona, ar trebui, de exemplu, construite partii de schi in toata
zona dintre Sinaia si Brasov, in urma unor investitii private, prin licitatie.
"Noi n-am facut nimic cu promovarea Romaniei. Imaginea a fost
dezastruoasa, nu stiau nimic despre Delta, Carpati, Marea Neagra. Avem un litoral destul
de acceptabil ca marime, dar nu am facut nimic macro. Am facut aici o casuta, aici patru
paturi, dincolo cinci. In Poiana Brasov, e o catastrofa, am dat voie oricui, sa construiasca
oricum", a spus Tiriac.
Miliardarul crede ca nu exista solutii simple si unice pentru iesirea din
criza, dar lucrurile depind mult de actiunile clasei politice. Dupa parerea sa, ar trebui sa
existe un singur partid, un singur lider, care sa aiba controlul total, sau sa existe o
guvernare fara partide, in care sa fie alesi cei mai buni oameni de la fiecare grupare
politica si din fiecare domeniu in parte.
"Cand ai toata puterea in mana, poti sa faci diferenta. Ma uit la Spania,
acum 20 de ani era in urma Romaniei in general. A avut norocul sa aiba doi conducatori,
care au avut o mana forte, au guvernat cu partidele lor si au facut tara sa progreseze. E
adevarat, au si luat de la Bruexelles de sapte ori cat o sa luam noi de acum incolo", a spus
Tiriac.
El a adaugat ca sindicatele ar trebui sa inteleaga, la randul lor, ca nu mai
existe bani "in pusculita" si sa nu mai insiste sa primeasca mai multi bani.
"Sunt sindicatele pregatite sa socoteasca? Cei care i-au ales, au ales prost
conducatorii sindicatelor. La ce foloseste greva sindicatelor? Opreste si putinul care ne-a
mai ramas", a spus omul de afaceri.
Tiriac a incheiat estimand ca Romania va ajunge la o adevaratul capitalism
intr-o perioada cuprinsa intre 10 si 20 de ani.
19

Capitolul 3
Impactul crizei actuale asupra firmei Elixdan
3.1.1 Scurt istoric al firmei

Societatea comerciala ELIXDAN a fost infiintata in anul 1996, avand ca obiect de

activitate comertul cu materiale de constructii si are sediul social in Moreni, judetul
Dambovita.
Astazi oferim clientilor nostri o gama diversificata de produse si servicii, venind
tot timpul in intampinarea cererilor pe care acestia ni le fac, cu operativitate si
profesionalism.
Bucurandu-ne de o reputatie foarte buna in randul partenerilor nostri, suntem
siguri ca produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o satisfactie garantata.
Elixdan este onorata sa raspunda oricarei solicitari din partea dumneavoastra
referitoare la oferta noastra de produse si servicii.
Filozofia noastr este c putem merge inainte numai daca clientii sunt multumiti,
de aceea ne straduim sa satisfacem toate dorintele acestora. Dorim sa fim parteneri de
incredere din toate punctele de vedere.

3.1.2 Obiectul de activitate al firmei

Suntem o societate cu o echipa de profesionisti tineri, dinamici, care plaseaza in
centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Obiectul nostru de activitate este confectionarea oricarui tip de mobilier din PAL
melaminat, MDF, postforming si PAL furniruit. Furnizorii nostri sunt selectati pe baza
unor criterii precise care au ca scop mentinerea calitatii produselor.
Procesele de fabricatie sunt conform celor mai inalte tehnologii si pentru aceasta
suntem dotati cu mijloace de productie moderne: masini unelte specializate, scule de la
producatori consacrati.
20

Debitarea:
Oferim debitare, cantuire, decupare materiale melaminate la dimensiunile solicitate de
catre client. Prelucrarea se face cu utilaje profesionale, calitatea executiei fiind garantata.
Manipularea, prelucrarea, depozitarea materialelor si a produselor finite sunt asigurate de
personal cu experienta si in conditii optime de calitate si siguranta.

Consultanta si proiectare:
Echipa noastra iti pune la dispozitie experienta ei in productia de mobilier la comanda,
realizand impreuna cu tine un preview al mobilei pe care ti-o doresti. Un consultant
se deplaseaza acasa la tine pentru masuratoare si stabilirea primelor detalii, apoi
totul ia forma cu ajutorul softurilor de proiectare, forma finala fiind ajustata
conform dorintelor tale.

Transport si montaj:
Transportul si montajul sunt asigurate cu profesionalism de o echipa cu experienta in
domeniu. Pe durata transportului mobila este protejata prin ambalare cu materiale
specifice, iar montajul se face acordand atentie deosebita detaliilor, pentru ca
mobila ta sa fie asa cum ti-ai dorit-o.

3.1.3 Resursele firmei

Resursele umane
Forta unei firme sta in profesionalismul angajatilor sai. Cu cat acestia sunt mai bine
pregatiti pentru posturile pe care le ocupa si cu cat sunt mai motivate, cu atat firma va
devenii o concurenta puternica.
Elixdan are 13 angajati, dintre care 7 tamplari universali si operatori CNC, 1 sef
atelier mobilier, 1 inginer tehnolog, 1 consultant de vanzari, 1 secretara, 2 soferi.

21

Resursele materiale
Firma Elixdan isi desfasoara activitatea in orasul Moreni judetul Dambovita,strada
Mihai Eminescu, Nr. 28
Calitatea produselor este principalul criteriu in stabilirea furnizorilor si a
comenzilor catre acestia, acest lucru fiind in beneficiul clientilor nostri.
Elixdan dispune de un sediu utilat comform standardelor actuale, de 5
calculatoare utilizate pentru procesul de proiectare, precum si alte echipamente utlizate
precum masina combinata de fasonat-taiat, masina de taiat circular si bordurat, masina
pentru taiat placi ceramice, masina taiat marmura, masina taiat puzzle. Toate acestea
contribuie la prelucrarea profesionala a mobilei dupa toate cerintele cumparatorilor.

Resursele financiare
Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste posibilitatile
de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea
de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua. Resursele, ca elemente ale
bogatiei unei natiuni, includ in structura lor, alaturi de resursele materiale, umane,
informationale, valutare, si resursele financiare. Resursele financiare reprezinta totalitatea
mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumita
perioada de timp.
Pentru a functiona la capacitatea maxima intr-o perioada de 6 luni, firma Elixdan
aloca cheltuielilor pentru deplasari si materialele necesare, precum si salariilor angajatilor
aproxamativ 900 milioane(lei vechi). Alte aproximativ 200 milioane(lei vechi) sunt
alocate taxelor si impozitelor. Profitul real ajunge undeva in jurul valorii de 500
milioane(lei vechi).

3.2 Situatia firmei in raport cu criza actuala

Diminuarea comenzilor si lipsa finantelor sunt principalele probleme cu care se
confrunta ca urmare a crizei economico-financiare,majoritatea intreprinderilor mici si
mijlocii(IMM) din Romania .Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numar
din ce in ce mai mare de firme.
Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor mici si
mijlocii(CNIPMMR) estimeaza ca peste 9 din cele peste 600000 de IMM-uri din tara
sunt afectate de criza financiara iar solutia pentru redresarea domeniului ar putea veni
din adoptarea urgenta a legislatiei necesare operationalizarii masurilor de criza pentru
sustinerea firmelor.
22

Elixdan este afectata in mod indirect de criza economico-financiara

actuala,deoarece peste 80% din lucrarile efectuate le are cu statul,acesta din urma find
afectat in mod direct de criza actuala.
Deasemenea numarul licitatiilor a inceput sa scada drastic, in contextual in care
numarul firmelor si al pretului per achizitie a ramas acelasi.
Inainte de extinderea fenomenului crizei actuale, situatia firmei era favorabila,
insa incepand cu luna ianuarie a anului curent criza a inceput sa se resimta treptat. Astfel,
ofertele de vanzare au scazut cu aproximativ 50%, iar conducerea firmei s-a vazut
obligata sa renunte la serviciile oferite de 4 dintre angajatii firmei. Deasemenea,
introducerea impozitului forfecar a fost una dintre cauzele care au condus la instalarea
starii de criza in firma.
Scaderea costurilor si automat a profitului precum si negocierea mai mare a
furnizarii si a materiilor prime sunt unele dintre putinele modalitati de combatere a crizei
in cadrul firmei Elixdan.
Bilant
Active imobilizate
Active circulante
Cont profit si pierdere
Cifra de afaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profit net/pierdere
Marja profit net
Numar angajati

2010
2,585,028
1,676,619

2011
2,300,396
2,065,652

2012
2,227,604
1,533,458

16,186,989
16,341,898
15,291,471
321,578
5,44%
14

17,094,396
17,553,904
16,845,870
592,603
4,53%
13

12,244,488
12,824,706
12,436,385
880,510
2,63%
9

23

3.3 Concluzii

Anul 2012 va fi unul greu pentru economia Romaniei, din cauza bugetului strict si
a limitarii creditarii.
Dupa doi ani de recesiune si austeritate, romanii ar fi avut nevoie si de vesti bune.
Aceasta este parerea saptamanalului britanic The Economist, care continua, spunand ca
anuntul cresterii economice de 4,4%, din ce de-al treilea trimestru, a fost primit cu
caldura.
Aceasta bucurie nu va rezista mult timp, insa, din cauza efectelor rezultate din
criza zonei euro, a unei limitari din partea bancilor, dar si din cauza platilor imprumutului
FMI, toate fiind programate pentru anul viitor.
Ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a descris bugetul anului 2012, ca
fiind unul "prudent", care isi face loc prin Parlament. Masurile bugetare includ inghetarea
salariilor bugetare si a pensiilor, introducerea coplatii in sistemul medical si privatizarea
anumitor companii ale statului.
Guvernul spera ca, prin asermenea masuri, va aduce deficitul bugetar la o valoare
de 1,9% din PIB, in 2012, de la o cifra de 4,4%, in 2011. Acest lucru depinde, insa, de
anumite masuri, precum o crestere economica de 2% si de mai multi bani din partea
Uniunii Europene.
Bugetul pe 2012, adoptat pe articole cu tam-tam - Opozitia n-a avut niciun cuvant
In ciuda celor 8.000 de amendamente depuse de Opozitie, proiectul de lege pentru
bugetul pe 2012 a reusit sa treaca destul de usor prin comisiile de specialitate din
Parlament, marti, mai comenteaza cotidianul britanic.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a revizuit, recent,
previziunile sale pentru cresterea economica din Romania, din 2012, de la 3,8%, la doar
1,1%.
Bancile straine strang punga in vremuri de criza
In jur de 16% din totalul bancilor din Romania apartin unor institutii grecesti, iar
mare parte din restul unitatilor bancare, inclusiv unele mari, sunt proprietatea bancilor din
Austria. Acestea din urma au fost avertizate de Viena sa limiteze creditarile catre
sucursalele lor, pentru a indeplini cerintele UE.
Traian Basescu a adoptat o atitudinte ferma impotriva bancilor care fac "profituri
uriase" in Romania, dar care s-au speriat dupa aparitia crizei. Dupa declaratiile
presedintelui, bancile din Austria au dat asigurari ca operatiunile din Romania sunt
puternice si nu vor fi afectate, mai noteaza The Economist.
24

Bibliografie

http://www.mehedinteanul.ro/component/search/?searchword=criza
%20economica&searchphrase=all&Itemid=152
http://www.juridice.ro/156200/criza-financiara-efecte-la-nivelul-intreprinderii.html
http://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania+2012
http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economic%C4%83_mondial
%C4%83_din_2008%E2%80%932012
http://www.ecol.ro/content/criza-financiara-actuala-scurta-critica-a-explicatiilormainstream
http://gandeste.org/?s=criza+financiara+mondiala+un+fenomen+ciclic
http://crys-fesus.blogspot.com/2008/11/modalitati-de-combatere-crizei.html
http://www.newsin.ro/index.php?cid=search&hid=media&text=etapele
%20crizei&FluxIDS=sr0-002&ItemType=news&StartDate=01-01-2012&Search=1
http://www.firme.info/elixdan-prod-com-impex-srl-cui8614510/
http://www.financiarul.ro/2009/10/05/criza-afecteaza-din-plin-industria-mobilei/
http://acrm.ro/index.php/evenimenteacrm/63-kinnarps-piata-mobilei-afectata-de-crizalipsa-de-politici-coerente-costuri-mari-si-garajisti
http://www.elixdan.ro/mobila-servicii.php

25