REFERAT

Criza economico-financiară globală: apariţie, cauză, efecte

Chișinău 2018
 CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................2

1 Definirea conceptului de criza.................................................................................................4

1.1 Criza economică................................................................................................................4

1.2 Criza financiară.................................................................................................................5

1.3 Recesiunea........................................................................................................................5

2 Criza economică mondială......................................................................................................6

2.1 Apariţia şi principalele cauze ale declanşării actualei crize financiare mondiale.............7

2.2 Principalele consecinţe ale actualei crize financiare.........................................................9

Concluzii și recomandări...............................................................................................................11

Bibliografie....................................................................................................................................13

Introducere

Lumea în care trăim prezintă multiple faţete economice, din ce în ce mai

interdependente, nu sporesc doar posibilităţile de dezvoltare ci şi instabilitatea şi incertitudinea.
Creşterea instabilităţii are loc de obicei pe termen scurt, imediat după liberalizare. Atunci când o
ţară îşi liberalizează sistemul financiar, instabilitatea poate creşte şi crizele pot apărea, mai ales
dacă starea economiei este proastă. Dacă sectorul financiar intern nu este pregătit să facă faţă
fluxurilor străine de capital şi nu este reglementat şi supravegheat, liberalizarea financiară poate
provoca crize interne. Conform anumitor studii însă ciclurile pieţei titlurilor se atenuează după
trei ani de la liberalizare. Acum ne confruntăm cu cea mai gravă criză financiară de după 1930.
În câteva privinţe, ea se aseamănă cu alte crize apărute în ultimii douăzeci şi cinci de ani, dar se
şi diferenţiază net de acestea: criza curentă marchează sfarşitul unei perioade a extinderii
creditelor având ca monedă internaţională de referinţă dolarul. Crizele periodice anterioare
faceau parte dintr-un proces avans-declin mai amplu dar criza actuală reprezintă direct punctual
culminant al unui uriaş avânt economic care a durat peste douazeci şi cinci de ani. Aceste

2
evenimente, determinate, în parte, de majorarea volumului, dar şi a volatilităţii fluxurilor private
de capital, a stimulat activitatea de cercetare şi identificare a cauzelor, metodelor de gestiune şi
prevenire a crizelor precum şi gasirea unor soluţii optime pentru rezolvarea situaţiilor de
instabilitate financiară. Rolul organismelor financiare internaţionale este deosebit de disputat în
ultimii ani, ca urmare a gestionării defectuoase a crizelor financiare care au marcat sfârşitul
secolului trecut, dar şi a imposibilităţii anticipării declanşării crizelor şi a implementării de
măsuri cu efect anti-criză. Criteriile prudenţiale în viguare ar trebui să ferească bancile de acest
risc. Şi totusi nenumăratele activităţi desfăşurate de banci au făcut ca aceste criterii să devină
insuficiente.

Am optat pentru alegerea temei date datorita faptului ca este o problema actuală, iar o
aprofundare a acestui subiect este necesara pentru o mai buna intelegere a fenomenului de criza
în general, şi a particularitatilor crizei actuale în special. Criza actuală difera de alte crize prin
amploarea ei, afectand în momentul de fata un numar foarte mare de ţări. Dacă pana acum erau
afectate cu precadere tarile în curs de dezvoltare, în actuală criza au fost implicate şi cele mai
dezvoltate ţări ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza şi care
sunt implicatiile acesteia asupra economie imondiale.

Scopul acestei lucrări este de a studia criza economico-financiară curentă. Pentru

îndeplinirea scopului dat, ne-am propus următoarele obiective:

1. Definirea conceptelor de criză, criză economică, criză financiară, recesiune,

2. Analiza generală a crizei economice actuale,
3. Enumerarea principalelor cause ale acesteia,
4. Descrierea principalelor consecinţa ale crizei date.

Metodologia de cercetare aplicată include studierea literaturii de specialitate şi a

articolelor din domeniu şi studiul datelor cantitative.

Aceasta lucrare este structurata în două capitole. Primul capitol sintetizeaza aspecte
teoretice importante ale notiunilor şi conceptelor de criza economică. Cel de-al doilea capitol
reprezintă partea practica a acestei lucrari, şi anume prezentarea principalelor cauze care au stat
la baza declansarii crizei economice actuale globale, a efectelor pe care aceasta le-a avut asupra
economiei, şi a masurilor ce s-au impus sau urmeaza sa fie impuse. La finalul lucrarii se afla
câteva concluzii şi recomandări legate de actuală criza.

3
Cuvinte-cheie: criza financiară; globalizare; paradigme ale crizei financiare

1 Definirea conceptului de criză

Crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate puternică, sunt deci
insotite de o volatilitate şi de o incertitudine crescătoare. În situaţii de criza ne aflam într-o
permanenta stare de neliniste şi de nesiguranţă legata de viitor, teama sau chiar panica. Problema
cu definiţia acestor crize consta în a spune cât de mare sa fie volatilitatea sau caderea pieţelor
pentru a incadra o evoluţie de acest gen în categoria unei crize. Cât de mare sa fie inflaţia,
somajul sau scăderea PIB-ului unei ţări pentru a aprecia intrarea ei într-o criza? Conventional, s-
a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre successive avem de a face cu scăderea
PIB-ului unei ţări sau regiuni. National Bureau of Economic Research defineste criza ca fiind o
scădere semnificativă a activităţii economic epentru câteva luni reflectata în scăderea PIB,
scăderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea producţiei industriale
şi a consumului. Unii specialisti care clasifica aceste crize în crize sociale (inflaţie în creştere,
somaj, saracie), în crize financiare1, crize politice (care pot degenera în razboaie), crize locale sau
internaţionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil sa
facem aprecieri cand o criza financiară devine una economică sau dacă o criza economică
genereaza o criza financiară sau invers. Criza financiară este o forma de manifestare a crizei
economice şi reflecta o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului
tranzactiilor la bursa, o dereglare amecanismelor de piaţa. Bursa este barometrul economiei şi
tranzactioneaza afaceri de diferite dimensiuni sidin diferite sectoare 2. Atunci când piaţa acestor
afaceri sufera dereglări sau corectii importante ele se vor reflecta în starea economiei per
ansamblu.

1.1 Criza economică

Aceasta reprezintă o situaţie în care economia unei ţări trece brusc printr-o scădere a
fortei sale, scădere adusă de regula de o criza financiară. O economie ce trece printr-o criza
economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB, o evaporare a lichidităţilor şi o creştere

1
Volatilitate accentuată pe pieţele de capital, caderea burselor şi revenirea lor spectaculoasa.
2
Scribd, articolul Criza Economică, disponibil la scribd. com/document/55441836/Criza-Economică 16. 4. 18

4
/ scădere a preturilor din cauza unei inflaţii / deflaţii. Crizele economice pot lua forma unei
stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, şi uneori pot duce la colaps economic 3.

1.2 Criza financiară

Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice şi reflectă o neîncredere în

sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a
mecanismelor de piaţă. Aceasta este o situaţie în care cererea de bani este mai mare decât oferta
de bani. Aceasta înseamnă ca lichiditatea este rapid redusă căci banii disponibili sunt retrasi din
banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active şi investiţii, pentru a-şi acoperi
necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiară poate duce la o criza economică 4.

1.3 Recesiunea

Ca notiune economică, aceasta este caracterizata ca o faza de declin a activităţii economice mai
putin gravă decât depresiunea sau criza, constand în diminuarea producţiei, reducerea
investiţiilor, scăderea cursului acţiunilor la bursa. Unii specialişti clasifică aceste crize în crize
sociale (inflaţie în creştere, şomaj, sărăcie), în crize financiare (volatilitate accentuată pe pieţele
de capital, căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în
războaie), crize locale sau internaţionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice
generalizate. Este dificil să facem aprecieri când o criză financiară devine una economică sau
dacă o criză economică generează o criză financiară. În principiu vorbim mereu de o criză
economică cauzată fie de cauze financiare, politice sau sociale. Panica legată de economie nu
face altceva decât să accentueze amplitudinea acestor corecţii şi să inducă noi incertitudini în
economie. De aici şi până la reducerea apetitului pentru economisiri şi investiţii şi apoi la
creşterea dobânzilor pe piaţă nu este decât un singur pas5.

2 Criza economică mondială

Criza financiară şi economică internaţională din 2008 a precipitat o neîncredere grava în

funcţionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului modern. La nivel ideologic, criza

3
Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţionala Şi Pieţele De Capital, disponibil la https://biblioteca. regielive.
ro/referate/economie/criza-financiară-internaţionala-şi-pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18
4
Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţionala Şi Pieţele De Capital, disponibil la https://biblioteca. regielive.
ro/referate/economie/criza-financiară-internaţionala-şi-pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18
5
Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţionala Şi Pieţele De Capital, disponibil la https://biblioteca. regielive.
ro/referate/economie/criza-financiară-internaţionala-şi-pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18

5
prezentă, ca de altfel şi celelalte din istorie, a declanşat o dezbatere intelectuală între mai multe
idei aplicabile: teoria ultraliberală a „mâinii invizibile” a lui Adam Smith, teoria
intervenţionismului statal a lui Keynes şi chiar teorii neomarxiste 6. Inevitabil, criza are efecte
negative asupra creşterii economice globale şi va avea consecinţe politice, strategice şi sociale.
Recesiunea economică cauzată de haosul din sistemul financiar a afectat profund publicul,
cercurile de afaceri şi liderii politici. Declanşata iniţial în Statele Unite, criza s-a extins în Europa
Occidentala şi, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit în restul lumii. Incercand sa previna
falimentarea în masa a bancilor şi a fondurilor de asigurare, guvernantii din America şi din
Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul financiar autohton. Ceea ce
contravine principiilor capitalismului modern şi împuterniceste statul în detrimentul sectorului
privat. Actuală criza mondială este cea mai grava care s-a produs dupa marea criza economică
interbelica. Economia mondială este pe cale sa între într-o severa recesiune ca urmare a celui mai
periculos soc care a lovit pieţele financiare mature dupa anul 1930. Principalele economii
dezvoltate au intrat în recesiune. Factorii de decizie trebuie sa aleagă între stabilizarea condiţiilor
financiare, pe de o parte, şi intrarea economiilor lor într-o faza de coexistenta a recesiunii cu
inflaţie ridicata, pe de alta parte. Guvernele au emis cantitati mari de titluri de stat pentru a-şi
finanta nevoile de fonduri pe termen scurt. Titlurile de stat americane aflate în portofoliul
guvernelor straine reprezintă 25% din total. Circa 60% din datoria publică externa a SUA este
detinuta de bancile centrale din alte ţări, în particular de banca centrala a Japoniei şi a Chinei.
Criza financiară şi economică actuală pare sa fie fără precedent în ultima jumatate de secol.
Recesiunea economică sa extins în Statele Unite ale Americii, Europa şi Japonia şi se contureaza
a fi mult mai dureroasa decât caderea economică din 1981-1982. O masiva scădere a încrederii
atât la nivelul sectorului de afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, ambele raspunzand prin
restrangerea cheltuielilor, este în plina derulare. Guvernul Statelor Unite şi unele guverne din
Europa, incercand sa refaca stabilitatea, au nationalizat parti ale sectoarelor lor financiare într-o
masura care contrazice insesi bazele capitalismului modern7.

Actuală criza financiară (şi economică) internaţională are câteva caracteristici:

6
Ectap, articolul Criza economică şi financiară actuală – aspecte noi sau revenirea la vechile probleme? Paradigme,
cauze, efecte şi soluţii adoptate* Felix-Costinel TOTIR Academia Tehnică Militară, Bucureşti, Ingrid-Mihaela
DRAGOTĂ, Academia de Studii Economice, Bucureşti, disponibil la store. ectap. ro/articole/547_ro. pdf 16. 4. 18
7
Qreferat, articolul Criza economică mondială, disponibil la http://www. qreferat. com/referate/economie/Criza-
economică-mondială732. php 16. 4. 18

6
  este vorba despre o criza exclusiv financiară. Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului
bubble în zona fluxurilor nominale, care, nefiind sustinut nici în mod explicit, nici în mod
implicit, de catre fluxurile reale, a explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor
economice şi financiare aferente;
 este vorba despre o criza cu origine punctuala. Ea a aparut într-o anumita parte a lumii
(SUA) şi în legatura cu o anumita zona a activităţii economice (creditele bancare);
 este o criza de tip ciclic. (cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din teoriile dedicate
ciclicitatii economice);
 este o criza structurala. Aceasta caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite
raporturi între dinamica (şi structura) fluxurilor nominale şi dinamica (şi structura) fluxurilor
reale au putut constitui cauze ale declansarii crizei, dar şi anumite raporturi între activitatea
financiară reglementata şi cea nereglementata s-au putut constitui în cauze potentiale ale
crizei8;
2.1 Apariţia şi principalele cauze ale declanşării actualei crize financiare
mondiale

Modele utilizate de bănci de investiţii de vârf şi de agenţiile de rating în evaluarea

riscurilor şi notarea atribuită noilor produse financiare (sintetice) s-au dovedit a fi eronate.
Inexistenţa unor pieţe efective pentru unele produse derivate (OTC) a diminuat şi mai mult
transparenţa pieţelor şi s-a adăugat evaluării inadecvate. Criza creditului nu putea fi evitată din
cauza enormei lipse de transparenţă şi de încredere. Transparenţa şi buna funcţionare a pieţelor
au nevoie să fie susţinute de norme şi monitorizări adecvate, căci pieţele nu se pot proteja
singure de slăbiciunile lor inerente. Binele public are nevoie de intervenţia unei mâini vizibile.
Vina pentru actuală criză financiară poate fi aruncată asupra bancherilor lacomi, asupra
oamenilor nesăbuiţi care au făcut împrumuturi pe care ştiau că nu le vor putea achita, asupra
politicienilor de pretutindeni, care au închis ochii în faţa valului de probleme. Creşterea, din
ultimul deceniu ani, a statelor puternic dezvoltate a fost alimentată de o politică monetară şi
fiscală expansionistă, în dorinţa de a se reduce, printre altele, durata şi gravitatea recesiunii
rezultate ulterior unor evenimente dificile, inclusiv a celor din SUA, de la 11 septembrie 2001. În
această perioadă, Rezerva Federală americană a temperat agresiv politica monetară, prin
reducerea fie a ratei dobânzii la fondurile federale, fie a ratei de scont, de 27 de ori între ianuarie
2001 şi iunie 2003, producând căderea ratei dobânzii la fondurile federale, de la 6, 5% la 1, 0%.
Prin aceste măsuri s-a stimulat dezvoltarea pieţei imobiliare, care a devenit un miraj pentru
8
Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţională Şi Pieţele De Capital, disponibil la https://biblioteca. regielive.
ro/referate/economie/criza-financiară-internaţională-şi-pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18

7
populaţie – compensând declinul pieţelor de capital şi menţinând economia Statelor Unite
inundată de lichidităţi. Aceasta a culminat cu aşa-numita criză a ipotecilor “subprime” (cu grad
mare de risc, 2007), continuând cu cea financiară şi ajungând la colapsul pieţelor de acţiuni.

În paralel, cererea SUA a fost stimulată de oscilaţia substanţială a poziţiei fiscale, de la

un excedent mic, în 2001, la un deficit considerabil, în 2003, rezultat din creşterea acută a
cheltuielilor de apărare şi securitate naţională, dublată de reducerea impozitelor Administraţiei
centrale. În combinaţie cu o rată scăzută a dobânzilor şi cu una similară de economisire, deficitul
fiscal a contribuit la generarea unor decalaje mari de cont curent. Statele Unite nu au fost însă
singurele afectate de şocurile şi prăbuşirea încrederii consumatorului. Astfel, mai multe ţări,
economii dezvoltate sau emergente, au înregistrat, creşteri nerealiste în pieţele activelor –
Irlanda, Marea Britanie, Australia, dar şi China şi Rusia. Integrarea financiară, holding-urile
transnaţionale (de fonduri mutuale şi speculative), sucursalele băncilor din ţările dezvoltate şi
companiile de asigurări au contribuit la propagarea colapsului preţurilor activelor şi în UE.

Creşterea înzecită a preţurilor la case a favorizat speculaţiile. Când se aşteaptă ca

valoarea proprietăţii să crească mai mult decât valoarea împrumutului, devine evidentă tendinţa
de a deţine mai multe proprietăţi decât pot fi ocupate. Astfel, în 2005, 40% din casele cumpărate
nu funcţionau ca reşedinţe permanente, ci ca investiţii sau case de vacanţă. Cum creşterea
veniturilor medii reale era anemică, creditorii şi-au pus ingeniozitatea la încercare pentru a face
locuinţele să pară convenabile. Astfel, aceştia au folosit cel mai frecvent creditele ipotecare cu
rate variabile, cu oferte speciale de rate iniţiale sub media pieţei, oferite pentru perioada iniţială a
creditului (ex. 2 ani). Se presupunea că după această perioadă, când începea achitarea ratelor
mari, ipoteca ar fi refinanţată, profitând de pe urma creşterii preţurilor şi generând o nouă serie
de comisioane pentru creditori. Toate veniturile de la sursa originală până la destinaţia finală
erau taxate, şi, cu cât era mai mare volumul de bani, cu atât creştea suma comisioanelor. Şansa
de a obţine bani din comisioane fără riscuri a încurajat practicile de afaceri superficiale şi
înşelătoare9. Declanşarea actualei crize financiare poate fi fixată în mod oficial în august 2007. A
fost momentul în care băncile centrale au trebuit să intervină pentru a furniza lichidităţi
sistemului bancar. Criza a fost precdata de o perioada lunga de creştere rapida a creditelor, a

9
Andrei Vocila, blog, articolul Criza financiară economică mondială, disponibil la https://andreivocila. wordpress.
com/2010/10/20/criza-financiară-economică-mondială/ 16. 4. 18

8
primelor de risc reduse, abundenta de lichiditate, parghia puternica, creşterea preturilor activelor
şi dezvoltarea bulelor în sectorul imobiliar.

2.2 Principalele consecinţe ale actualei crize financiare

Criza financiară şi economică internaţională din 2008 a precipitat o neîncredere grava în

funcţionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului modern. Inevitabil, criza are efecte
negative asupra creşterii economice globale şi va avea consecinţe politice, strategice şi sociale.
Incercand sa previna falimentarea în masa a bancilor şi a fondurilor de asigurare, guvernantii din
America şi din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte din sistemul financiar autohton.
Interventiile fără precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri "imprumutate" în
sistemul financiar, prin achizitionarea de acţiuni în institutiile falimentare şi prin reducerea
impozitelor, nu garanteaza restabilirea încrederii publicului în sistemul bancar, în fondurile
imobiliare şi de investiţii şi în capabilitatea autoritatilor de a reglementa pieţele de credit ca sa
previna speculatii toxice, abuzuri şi coruptie.

În 2008, acţiunile oferite pe pieţele internaţionale şi-au pierdut între 20 şi 70% din
valoarea avuta în 2006 şi 2007 10. În 2007 şi 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din
avutul personal. Valorile caselor şi cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari în 2006, au scazut
sub 8 trilioane în 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1, 2 trilioane. În
aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane. Aceste
pierderi exorbitante au socat populatia americana. Ca sa evite agravarea starii de panica, Banca
Centrala a SUA (Federal Reserve) a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de 540
miliarde de dolari şi a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor şi al companiilor de
asigurare în prag de faliment. În ianuarie 2009, valoarea acţiunilor din bursele americane a
scazut cu 50% din valoarea pe care o avusesera în prima jumatate a anului 2007 11. Aceste
pierderi considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla în cea mai grava recesiune economică
din ultimii 75 de ani. Criza financiară şi economică din America s-a extins rapid în restul lumii.
Europa a intrat în recesiune economică. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne şi sa-
şi revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume mari în structurile
financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci şi au redus impozitele ca sa stimuleze

10
Revista22, articolul Consecinţele crizei financiare globale, disponibil la https://revista22. ro/5498/. html 16. 4. 18
11
Qreferat, articolul Criza economică mondială, disponibil la http://www. qreferat. com/referate/economie/Criza-
economică-mondială732. php 16. 4. 18

9
economia. La sfârşitul lunii iunie 2009, importul American a crescut cu 2, 3 la sută, pentru prima
dată în ultimele 11 luni, faţă de export care a crescut numai cu 2 la sută 12. În stadiile iniţiale,
criza s-a manifestat ca o lipsa acută de lichidităţi în randul institutiilor financiare, acestea
experimentand condiţii tot mai aspre în rostogolirea datoriilor (de obicei de scurta durata). În
aceasta faza, au crescut preocuparile institutiilor financiare legate de solvabilitate, dar un colaps
sistemic a fost considerat improbabil. Aceasta convingere s-a schimbat dramatic în 2008, atunci
cand o mare banca americana de investiţii (Lehman Brothers) a intrat în incapacitate de plata.
Încrederea s-a prabusit, investiţorii şi-au lichidat masiv pozitiile şi pieţele bursiere au intrat într-o
stare de haos. De atunci, economia Uniunii Europene a intrat în cea mai abrupta recesiune de la
Marea Depresiune incoace. Transmiterea problemelor din sistemul financiar la economia reala s-
a produs cu o viteza record, afectand investiţiile în afaceri şi cererea de uz casnic (în special
pentru bunuri de folosinta indelungata şi locuinte), prin intermediul restrangerii creditelor şi a
pierderii încrederii. Transmiterea în afara granitelor s-a produs şi ea extrem de rapid, ca urmare a
legaturilor stranse din cadrul sistemului financiar, şi de asemenea, a lanturilor de aprovizionare
puternic integrate pe pieţele de produse la nivel global 13. Dispariţia încrederii în economia de
piaţa poate genera nişte costuri enorme. Rata dobânzii pe piaţa interbancară a atins un nivel
exagerat în toamna anului 2008 şi numai intervenţia masivă a băncilor centrale şi a guvernelor a
putut să o reducă la normal. Criza financiară şi economică din America s-a extins rapid în restul
lumii. Europa a intrat în recesiune economică. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare
interne şi sa-şi revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investiţ sume mari în
structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci şi au redus impozitele ca
sa stimuleze economia. Planul de salvare al guvernului american, în valoare de 700 de miliarde
de dolari, a fost preţul plătit pentru greşelile trecutului. Din motive greu de intuit, unii politicieni
europeni par să fie încântaţi de problemele cu care se confruntă un aliat ce le asigură încă
securitatea. Odată ce criza a izbucnit, problemele de pe pieţele financiare au fost dezvăluite cu o
rapiditate remarcabilă. Un număr mare de puncţe slabe a fost dezvăluit într-o perioadă foarte
scurtă de timp. Căderea ce începuse în sectorul ipotecar subprime s-a extins curând şi în alte
sfere ale domeniului financiar bancar, precum datoriile pe cardurile de credit, datoriile auto, până
la piaţa imobiliară industrială.
12
Romanian Times, articolul Criza financiară - cauze și efecte, disponibil la http://www. romaniantimes. com/index.
php/nelu-ciorba/273-cauzele-crizei-financiare. html 16. 4. 18
13
Diploma. ro, articolul Criza Economică - Cauze, Efecte şi Raspunsuri, disponibil la https://www. diploma.
ro/licente/criza-economică-cauze-efecte-şi-raspunsuri-4900 16. 4. 18

10
 Efectele crizei financiare asupra economiei mondiale continuă să fie dificil de
comensurat pe toate dimensiunile, datorita caracterului greu predictibil al evoluţiei acesteia.
Dificultăţile de evaluare şi previzionare a dinamicii crizei rezidă din multiplicarea epicentrelor
acesteia (SUA, urmată de state occidentale şi economiile emergente central şi est europene),
fiecare având propriile forme de manifestare influenţate de vulnerabilităţi particulare.

Concluzii și recomandări

Aproape în orice domeniu al activităţii umane exista preocupari privind disfuncţionalitatile care
pot sa apara în interiorul lui şi, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie şi manifestari a
acestora, consecinţele lor. Crizele sunt astfel de disfuncţionalitati. Economistii analizeaza criza
dupa criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru
organizatii, institutii şi grupuri sociale afectate: inflaţia, somajul, stagnarea, recesiunea etc. O
criza financiară veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizatare
capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar. Problemele aparute într-o tara,
dacă nu sunt solutionate la timp, afectează şi economia altor ţări. Instinctul nostru de aparare şi
deconservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational şi sa accentuam şi mai mult
volatilitatea crizelor căci fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem filtram
informaţia şi intelegem fenomenul în felul nostru transpunandu-l apoi într-un anumit
comportament legat de piaţa. Globalizarea, cu toate componentele sale, generează reacţii în lanţ
atunci când un fenomen se produce, fie el pozitiv, fie negativ. Originea actualei crize financiare
trebuie căutată în efecte ale masivelor fluxuri de capital transfrontaliere şi ale utilizării tot mai
ample de instrumente financiare derivate. Preluarea activelor toxice din bilanţul băncilor,
recapitalizarea acestora şi preluarea de către stat de participaţiuni la acestea, dar şi ranforsarea
supravegherii prudenţiale a capitalizării, lichidităţii şi sistemului de management al riscului,
ameliorarea transparenţei şi a procesului de evaluare sau ranforsarea celerităţii răspunsului
autorităţilor la risc pot fi menţionate la categoria masuri de combatere a efectelor crizei, pe
termen scurt sau lung, după caz. În rezultat, criza dată are sau va avea influenţe în aproape toate
zonele. De la cursul acţiunilor pe bursă, la cursul leului faţă de principalele valute (euro, dolar),
la sectorul de retail, la sectorul de producţie. Odată afectate aceste sectoare, ele influenţează
direct şi indirect şi alte sectoare, un exemplu fiind sectorul social, mii de oameni rămânând astfel
pentru o perioadă fără un loc de muncă. Nu este prima dată când economia mondială se

11
confruntă cu perioade de recesiune. Poate este pentru prima dată după foarte mulţi ani (Marea
criză interbelică începută în 1929 şi continuată pe mai mulţi ani sau Căderea Sistemului de la
Bretton Woods în 1971) când avem de a face cu o criză localizată la nivelul ţărilor dezvoltate (nu
doar la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare) 14. Din punct de vedere geopolitic, criza din 2007-
2008 a diminuat influenta, prestigiul şi credibilitatea economică a Americii în lume. Recesiunea
economică declansata în SUA şi nationalizarea institutiilor financiare au compromis, cel putin
temporar, eficacitatea promovarii globale a modelului economic capitalist de tip american,
considerat, în trecut, ca cel mai capabil de a crea progres economic şi prosperitate.

Istoria ne învaţă că orice criză, oricât de dură ar fi ea, vine şi trece. După criză, viaţa economică
îşi va relua cursul. După ce criza va lua sfârşit, istoria nu va mai putea fi chemată înapoi fără a
plăti pentru asta un preţ uriaş. În caz că până acum nu am considerat că suntem prea afectaţi de
criza financiară, criza economică nu ne iartă dacă nu suntem prudenţi. Dacă nu vor fi luate
măsuri există pericolul unei destabilizări naţionale. Stiintele economice nu sunt inca "stiinte"
adevarate, în sensul capabilitatii de a explica ce se intampla, de a prezice evenimente importante
şi de a oferi solutii valide. Specialistii în economie nu au anticipat declansarea şi evoluţia crizei
actuale. O soluţie pentru traversarea acestei crize ar fi o mai mare implicare a instituţiilor
statului. Ramane totusi o intrebare, dacă aceasta criza va slabi stimulentele pentru reforma
structurala şi va afecta astfel în continuare în mod negativ creşterea potentiala, sau dacă aceasta
va oferi oportunitatea de a intreprinde acţiuni politice de anvergura. Prăbuşirea sistemului
financiar reflectă schimbarea echilibrului geopolitic. Ea reprezintă un semnal de alarmă legat de
felul în care ar trebui să reacţioneze Occidentul faţă de noua ordine global.

Bibliografie
1. Scribd, articolul Criza Economică, disponibil la https://www. scribd.
com/document/55441836/Criza-Economică 16. 4. 18
2. Ectap, articolul Criza economică şi financiară actuală – aspecte noi sau revenirea la
vechile probleme? Paradigme, cauze, efecte şi soluţii adoptate* Felix-Costinel TOTIR
Academia Tehnică Militară, Bucureşti, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ, Academia de Studii
Economice, Bucureşti, disponibil la http://store. ectap. ro/articole/547_ro. pdf 16. 4. 18

14
Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţională Şi Pieţele De Capital, disponibil la https://biblioteca.
regielive. ro/referate/economie/criza-financiară-internaţională-şi-pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18

12
3. Regie Live, articolul Criza Economică - Cauze, Efecte, Solutii, disponibil la
https://biblioteca. regielive. ro/proiecte/economie/criza-economică-cauze-efecte-solutii-
222867. html 16. 4. 18
4. Regie Live, articolul Criza Financiară Internaţională Şi Pieţele De Capital, disponibil la
https://biblioteca. regielive. ro/referate/economie/criza-financiară-internaţională-şi-
pieţele-de-capital-142271. html 16. 4. 18
5. Diploma. ro, articolul Criza Economică - Cauze, Efecte şi Raspunsuri, disponibil la
https://www. diploma. ro/licente/criza-economică-cauze-efecte-şi-raspunsuri-4900 16. 4.
18
6. Andrei Vocila, blog, articolul Criza financiară economică mondială, disponibil la
https://andreivocila. wordpress. com/2010/10/20/criza-financiară-economică-mondială/
16. 4. 18
7. Revista22, articolul Consecinţele crizei financiare globale, disponibil la https://revista22.
ro/5498/. html 16. 4. 18
8. Romanian Times, articolul Criza financiară - cauze și efecte, disponibil la http://www.
romaniantimes. com/index. php/nelu-ciorba/273-cauzele-crizei-financiare. html 16. 4. 18

13