ANALIZA REZULTATELOR ȘI TENDINȚELOR

MACROECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN

PRISMA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE SUSTENABILĂ
 CUPRINS
1. Introducere...................................................................................................................................2
2. Conceptul de Dezvoltare economica sustenabila........................................................................2
2.1 Actiuni spre dezvoltarea sustenabila in Republica Moldova.................................................2
Strategia naţională cu privire la dezvoltarea durabilă..............................................................3
Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova 2020"..............................................................3
3. Indicatori si tendinte macroeconomice din Republica Moldova din ultimii 3 ani......................4
2013.............................................................................................................................................5
2014.............................................................................................................................................6
2015.............................................................................................................................................7
Concluzii........................................................................................................................................10
Bibliografie....................................................................................................................................10

1. Introducere
Lucrarea data este axata pe conceptual de dezvoltare ecoconomica sustenabila in tara
noastra. Tema data este foarte actuala, in special, prin prisma tendintelor si evenimentelor
economico-sociale din Moldova si din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. Astfel ca,
mai jos vom analiza o serie de actiuni ale autoritatii publice centrale, menite sa asigure o astfel
de dezvoltare si efectele implementarii respectvelor actiuni, redate de indicatori macroeconomici
ale tarii noastre pentru ultimii 3 ani. Penultima parte va concluziona, iar ultima va reda sursele de
informare.

2. Conceptul de Dezvoltare economica sustenabila

Dezvoltarea sustenabila presupune totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-
economică care se axează pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale si economice. Baza
teoretica urmareste și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în
orice situație economica. In prezent conceptul s-a extins sub aspect economic și social. Obiect al
dezvoltării durabile (sustenabile) este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate economica
între state, nu numai între generații.
Am putea defini Dezvoltarea economica sustenabila drept folosirea diferitelor strategii
pentru angajarea resurselor existente în mod optim, astfel încât un echilibru responsabil și
benefic poate fi atins pe termen lung. Într-un context de bussines, sustenabilitatea economică

2
presupune utilizarea activelor asortate ale companiei în mod eficient pentru a permite acesteia să
continue să funcționeze rentabilil în timp. Acelasi lucru este valabil si pentru tari – activele
economice ale tarii necesita a fi utilizate in asa mod, incit sa se asigure eficienta folosirii lor sip e
viitor. Per general, durabilitatea economica este capacitatea unei economii de a sprijini un
anumit nivel de producție economică pe termen nelimitat. In literature de specialitate se
intrevede o noua abordare a sustenabilitatii, orientata pe crearea de valoare pentru afacere si
generarea de impact pozitiv asupra comunității.
2.1 Actiuni spre dezvoltarea sustenabila in Republica Moldova
Dupa cum stim, „dezvoltarea economica a unei tari evidentiaza ansamblul transformarilor
cantitative si calitative ce survin in structurile economico-sociale si stiintifico-tehnice, in
mecanismele economice, precum si in modul de gindire si in comportamentu economic al
oamenilor”1, iar dezvoltarea durabila imbina cresterea economica sustinuta, pastrarea si
ameliorarea sanatatii mediului si omului, justitia sociala si asigurarea cadrului democratic in
viata sociala. Situatia economica actuala a tarii noastre este una de criza. Cunoastem cu totii o
parte din factorii care au condus la o asemenea evolutie a lucrurilor. Totusi, penru a a avea un
vector de dezvoltare pozitiv, autoritatile administratiei publice centrale a intreprins o serie de
actiuni si aprobat o serie de documente in acest sens. Pentru a asigura o dezvoltare durabila si
respective sustenabila, in tara noastra au fost elaboarate o serie de documente, strategii, unele de
comun acord cu partenerii de peste hotarele tarii. Una dintre acestea este Strategia naţională cu
privire la dezvoltarea durabilă.
Strategia naţională cu privire la dezvoltarea durabilă
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – "Moldova 21” a fost elaborată în anul
2000 de Consiliul Economic Suprem de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Elaborarea şi
lansarea, acestui document au avut loc cu susţinerea financiară şi logistică a PNUD-Moldova. În
anul 2001 Guvernul tarii noastre a aprobat Strategia de dezvoltare social-economică a Republicii
Moldova pe termen mediu (până în anul 2005). Aceste documente stabilind priorităţile politicii
economice ale statului, obiectivele şi măsurile necesare pentru implementarea unei economii de
piaţă competitive, a dezvoltării viabile (si sustenabile), compatibile cu principiile, normele,
mecanismele şi instituţiile ţărilor dezvoltate. Prin asigurarea unei creşteri economice durabile si
încadrarea în structurile şi fluxurile financiare la nivel regional, international, precum şi prin
formarea unui cadru legislativ bun si armonizat cu cel internaţional, urma sa se implementeze
Strategia data. Intru asigurarea competitivitătii economiei naţionale pe piaţa mondială se
preconizează valorificarea avantajelor aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului şi la Pactul
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Strategia dezvoltării durabile a Republicii Moldova în secolul XXI este şi primul program
complex de lungă durată de dezvoltare socio-economică a ţării întemeiat pe noile principii:

1
Microeconomie si Macroeconomie, Ungureanu E., Avrămescu T.C., Pitesti 2009. Pag. 253.

3
 – Formarea unei economii de piaţă social orientată, bazată pe proprietatea privată şi
publică şi antrenată în concurenţă liberă;
– Constituirea unei societăţi civile deschise, democratice;
– Ameliorarea calităţii vieţii, investirea în capitalul uman;
– Promovarea securitatii economice, sociale, alimentare si ecologice.
În 2002 Republica Moldova a declarat oficial despre orientarea ţării spre aderarea la
Uniunea Europeană. Realizarea acestui deziderat prevede elaborarea unui program amplu de
adaptare a spectrului de activităţi legislative, instituţionale, normative, economice, ecologice etc.
la cerinţele Uniunii Europene. În acest context, sub coordonarea Ministerului Economiei, a fost
elaborata Strategia Naţionala de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, subliniindu–se
relaţiile dintre mediu şi sărăcie, importanţa utilizării raţionale a resurselor naturale pentru
dezvoltarea durabilă a tarii şi reducerea sărăciei.
Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova 2020"
In anul 2012 Guvernul a aprobat Hotărîrea cu privire la proiectul de lege pentru aprobarea
Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova 2020". Spre deosebire de documentele strategice
anterioare (SCERS şi SND), elaborarea noii strategii de dezvoltare a avut la bază o altă abordare,
tintita pe rezolvarea problemelor critice care împiedică creşterea economică calitativă şi
incluzivă a ţării, bazată pe o analiză a constrîngerilor. Dezvoltarea se va axa prin stimularea
investiţiilor şi anume prin înlăturarea barierelor critice care constrîng activitatea economică.
Acesta strategie vine să articuleze o viziune închegată privind creşterea economică durabilă pe
termen lung, avînd la temelie un studiu diagnostic al constrîngerilor de creştere. Sub aspectul
obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia "Moldova 2020" este focalizată pe 7 priorităţi de
dezvoltare:
1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul majorării
ratei de ocupare în economie.
2) Investiţii publice în infrastructura de drumuri.
3) Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi
dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.
4) Ameliorarea climatului de afaceri.
5) Diminuarea consumului de energie şi utilizarea surselor regenerabile de energie.
6) Sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii.
7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi combaterea.
Cadrul de monitorizare şi evaluare pune accent pe planul consolidat de acţiuni al
Guvernului şi pe Cadrul Bugetar pe Termen Mediu ca fiind instrumentele principale de
implementare a Strategiei.

4
Per general, au fost aprobate si o serie de alte documente si strategii la nivel de domeniul / sector,
pentru a sustine dezvoltarea sustenabila. Cu timpul, acestea sunt actualizate, adaptate la
coonditiile realitatii actuale privind situatia macroeconomica, disponibilitatile in bugetul de stat
si alt factori importanti.
3. Indicatori si tendinte macroeconomice din Republica Moldova din ultimii 3
ani2
Pentru a putea stabili directia evolutiei macroeconomice a tarii noastre, in special din
perspectiva dezvoltarii sustenabile, este nevoie de a analiza cel putin o perioada de 3 ani
consectivi, astfel ca sa putem urmari cu au influentat decizile puterii de stat in sensul dezvoltarii
si respectiv, gradul de aplicare arespectivelor decizii. In continuare propunem analiza evolutiei
macroeconomice per fiecare din ultimii trei ani.
2013
Pe parcursul anului dat aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres.
Inflaţia a fost moderată. Indicatorii monetari şi bugetari au crescut. S-a remarcat creşterea
veniturilor populaţiei, numărul populaţiei ocupate şi diminuarea numărului şomerilor.
După recesiunea din anul 2012 economia Moldovei în anul 2013 a intrat într-o perioadă de
relansare. Produsul intern brut în 2013 a însumat 73,3 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada
respectivă a anului 2012 cu 8,0% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă
asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în bunuri – cu 4,7 puncte procentuale
(p.p.), inclusiv: agricultură – 3,7 p.p., industria - 1,0 p.p., fiind urmată de servicii – cu 2,3 p.p.
Preţurile de consum au crescut cu 5,2% faţă de decembrie 2012. Creşterea preţurilor a fost
condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare, precum şi la mărfurile
nealimentare.
Pe parcursul anului cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 8,2%
în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pînă la 13,06 lei la pentru 1 dolar SUA),
precum şi cu 12,3% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de
schimb au fost intrările valutare de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile
dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi intervenţia Băncii Naţionale a
Moldovei pe piaţa valutară în scopul menţinerii inflaţiei.
Masa monetară M3 la sfîrşitul anului 2013 a constituit circa 62,6 mild. lei şi s-a majorat
cu 26,5% comparativ cu sfîrşitul anului 2012. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-
un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie (+32,5%), a depozitelor (+24,3%), precum şi
a creditelor (+18,8%).
Bugetul public naţional a acumulate venituri în sumă de 36,9 mild. lei, în creştere cu
10,1% comparativ cu anul 2012. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 38,7 mild. lei, fiind în

2
Datele cantitative din cadrul acestui capitol, au fost preluate din Notele cu privire la prognoza preliminară
a indicatorilor macroeconomici ale Ministerului Economiei al Republicii Moldova.

5
creştere cu 9,3%, respectiv şi 96,4% faţă de cele prevăzute. Astfel, deficitul bugetar a constituit
1764,6 mil. lei, cu 78,6 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2012.
Exporturile s-au majorat cu 11,3% şi importurile - cu 4,9%. Soldul negativ al balanţei
comerciale a constituit 2741,2 mil. dolari SUA, faţă de 2733,9 mil. dolari în ianuarie-noiembrie
2012. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 44,5% faţă de 41,9% în
perioada corespunzătoare din anul 2012.
Sectorul industrial a evoluat pozitiv în anul 2013. Volumul producţiei industriale în
ianuarie-noiembrie 2013 a înregistrat o creştere de 6,6% (în preţuri comparabile) faţă de
ianuarie-noiembrie 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 7,6% şi
volumul producţiei industriei extractive - cu 19,9%.
Producţia agricolă în anul 2013 a constituit în preţuri curente circa 24,5 mild. lei, în
creştere cu 38,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012.
Volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat 9,1 mild. lei, cu o
creştere de 3,3% (în preţuri comparabile) faţă de 2012.
Serviciile de transport se revigorează. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi
aerian au transportat circa 13,8 mil. tone de mărfuri în anul 2013 sau cu 26,2% mai mult faţă de
volumul transportat în perioada similară a anului 2012.
Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în 2013 s-a majorat cu 2,3% (în
preţuri comparabile) faţă de 2012, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate
populaţiei - cu 10,2%, respectiv.
Situaţia din sfera socială sa ameliorat. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător
din economia naţională a constituit 3793,6 lei şi s-a majorat cu 7,5% faţă de 2012 în termeni
nominali, iar în termeni reali - cu 2,5%. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei
Biroului Internaţional al Muncii, 2013 a fost de 51,4 mii, fiind cu 10,8 mii persoane mai mic faţă
de 2012. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în
trimestrul III 2013 a înregistrat 3,9%, fiind mai mică cu 0,9 p.p. faţă de trimestrul III 2012.
2014
Pe parcursul anului respectiv economia Moldovei a fost influenţată de un şir de factori,
precum: recolta înaltă, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE, restricțiile
impuse la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova de către autoritățile de resort
din Federația Rusă. În pofida influenţei negative a unor factori asupra economiei, practic, toate
tipurile de activități economice au înregistrat creștere. Inflaţia a fost moderată, indicatorii
monetari şi bugetari au crescut. Salariul mediul lunar şi valoarea medie a pensiei lunare s-a
majorat, iar numărul şomerilor s-a micsorat.
Produsul intern brut (PIB) în anul 2014 a însumat 111,5 mild. lei, majorîndu-se faţă de
anul 2013 cu 4,6% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB
a avut valoarea adăugată brută creată în sectorul de servicii – cu 2,4 puncte procentuale (p.p.),

6
inclusiv: comerţul interior – 0,8 p.p., construcţii – 0,4 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,3 p.p.,
fiind urmată de agricultură cu și industrie – cu cîte 1 p.p.
Rata inflației a constituit 4,7% faţă de fiind mai mică cu 0,5 p.p. comparativ cu cea
înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2013. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general,
de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare, în special, combustibil, confecții, autoturisme
și încălțăminte.
Cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 19,6% faţă de dolarul
SUA în termeni nominali (de la 13,06 lei pentru 1 dolar american pînă la 15,62 lei). Leul
moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 5,7%. Principalii factori care au determinat
modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotare, fluctuaţiile dolarului
SUA pe pieţele valutare internaţionale, dinamica comerţului exterior, precum și intervențiile
Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară.
În anul 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 42,5
mild. lei, în creştere cu 15,1% faţă de anul 2013. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 44,4
mild. lei, fiind în creştere cu 14,9%. Astfel, la sfîrşitul lunii decembrie 2014 s-a înregistrat un
deficit bugetar în sumă de 1,9 mild. lei, mai înalt cu 194,9 mil. lei faţă de cel înregistrat anul
precedent.
Deasemenea in anul respectiv exporturile au scăzut cu 3,7%, iar importurile - cu 3,2%.
Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 2977,5 mil. dolari SUA, faţă de 3064,1 mil.
dolari în anul 2013. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 44,0%, fiind cu
0,2 p.p. mai mic decît în perioada similară a anului 2013.
Volumul producţiei industriale în anul 2014 a crescut cu 7,3% (în preţuri comparabile)
faţă de anul 2013, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 8,5%, producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 4,4% şi producţia industriei
extractive – cu 0,2%.
Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în anul 2014 a constituit 27.1 mild.
lei și a crescut cu 8,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013.
Volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 20,4 mild. lei, cu
o creştere de 1,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013. Din acestea, lucrările de
construcţii-montaj au constituit circa 10,7 mild. lei şi au crescut cu 4,4%, respectiv.
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 14,4 mil.
tone de mărfuri în anul 2014 sau cu 4% mai mult faţă de volumul transportat în anul 2013.
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-
decembrie 2014 a constituit 4172 lei şi s-a majorat cu 10,8% faţă de perioada similară a anului
2013 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 5,4%. Rata șomajului (proporția
șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară pentru 2014 a înregistrat 3,5%, comparativ cu
4,1% în 2013.

7
 2015
Pe parcursul anului respectiv economia Moldovei a fost influenţată de un şir de factori,
precum: sancțiunile reciproce dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană, restricţiile impuse la
importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova de către autoritățile de resort din
Federaţia Rusă și recesiunea din această țară, criza din Ucraina, problemele în sectorul bancar,
diminuarea volumului transferurilor băneşti ale persoanelor fizice din străinătate, seceta din vara
anului 2015 etc. Ca rezultat, au scăzut volumele producției de mărfuiri și servicii, comerțului
exterior etc. Moneda națională s-a depreciat esențial și în consecință - a crescut inflația și ratele
dobînzilor la credite. S-au micșorat, în termeni reali, veniturile și cheltuielile populației, salariul
mediul lunar. S-a majorat numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă.
Produsul intern brut în anul 2015 a însumat 121,9 mild. lei, micșorîndu-se faţă de
perioada respectivă a anului 2014 cu 0,5% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă
influenţă asupra diminuării PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultura – cu
1 punct procentual (p.p.), administrația publică – cu 0,2 p.p., comerț cu ridicata și cu amănuntul
– cu 0,1 p.p. Totodată, VAB creată în activități financiare și de asigurări a influențat pozitiv
modificarea PIB cu 0,9 p.p., industria extractivă și prelucrătoare și tranzacții imobiliare – cu cîte
0,4 p.p.
Rata inflației a constituit 13,6% faţă de decembrie 2014, înregistrînd o majorare de 8,9
p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului 2014. Majorarea prețurilor de
consum a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale, ceea ce a afectat
prețurile la bunurile de import și tarifele la servicii comunal-locative. Indicele prețurilor de
consum (IPC) mediu anual a constituit 9,7%.
Moneda naţională a marcat o depreciere de 25,9% faţă de dolarul SUA în termeni
nominali. Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 13,1%. Principalii factori care au
determinat deprecierea monedei naționale au fost diminuarea exporturilor și remiterilor valutare
de peste hotare, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum și
problemele în sectorul bancar, ceea ce a afectat piaţa valutară internă.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2015 a constituit circa 64 mild. lei şi s-a
micșorat cu 3% comparativ cu sfîrșitul lunii decembrie 2014. Evoluţia masei monetare M3 a fost
determinată de majorarea volumului depozitelor în valută străină (calculată în lei) cu 8,8% şi
diminuarea depozitelor în monedă naţională cu 7,6%. Creditele acordate economiei au fost peste
nivelul perioadei similare a anului trecut (+3,2%).
Bugetul public naţional a acumulat venituri în sumă de circa 43,7 mild. lei, în creştere cu
2,9% faţă de anul 2014. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 46,4 mild. lei, fiind în creştere
cu 4,5%, și respectiv 92,9% faţă de prevederile perioadei gestiune. Astfel, deficitul bugetar la
31 decembrie 2015 a constituit 2,7 mild. lei, mai înalt cu 786,9 mil. lei faţă de cel înregistrat la
31.12.2014.

8
 Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 31
decembrie 2015 a constituit circa 33,5 mild. lei, în creștere cu 22% față de data similară a anului
2014. Datoria de stat internă s-a majorat cu 2,1%, iar cea externă, calculată în lei, a înregistrat o
creştere pronunțată de 28,9% din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute
străine.
Conform datelor Balanţei de Plăţi pentru anul 2015, deficitul contului curent a constituit
7,2% în raport cu PIB (în anul 2014 – 7,1%), transferurile persoanelor fizice (compensarea
pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) – 23,7% (26,2%), acumularea netă de
angajamente la investițiile străine directe – 4,2% (4,4%), balanţa negativă a bunurilor şi
serviciilor – 30% (36,8%).
În anul 2015 exporturile au scăzut cu 15,9%, iar importurile - cu 25%. Soldul negativ al
balanţei comerciale a constituit 2019,9 mil. dolari SUA, faţă de 2997,5 mil. dolari în anul 2014.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 49,3%, fiind cu 5,3 p.p. mai înalt
decît în anul 2014.
Volumul producţiei industriale în anul 2015 a crescut cu 0,6% (în preţuri comparabile)
faţă de anul 2014, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 2,3%.
Producţia agricolă în anul 2015 a constituit 26,8 mild. lei (în prețuri curente) și a
înregistrat o scădere semnificativă de 13,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2014.
În anul 2015 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa
20,8 mild. lei, cu o descreştere de 8,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2014. Din acestea,
lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 9,9 mild. lei şi s-au diminuat cu 16,1%,
respectiv.
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 12 mil.
tone de mărfuri în anul 2015 sau cu 17,3% mai puţin faţă de volumul transportat în anul 2014.
Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2015 s-a diminuat cu 6,4%
(în preţuri comparabile) faţă de anul 2014, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă
prestate populaţiei s-a majorat cu 1,2%, respectiv.
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională, pentru anul
2015 a constituit 4610,9 lei şi s-a majorat cu 10,5% faţă de anul 2014. În termeni reali salariul a
crescut cu doar circa 0,7%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei pentru anul 2015 au
constituit în medie pe o persoană 1956,6 lei, în creștere față anul 2014 cu 10,7% în termeni
nominali, iar în termeni reali – cu 0,9%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei
pentru anul 2015 au constituit în medie pe o persoană 2048,5 lei, fiind în creștere față de anul
2014 cu 12,8% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 2,8%. Valoarea medie a pensiei
lunare la 1 ianuarie 2016 a fost de 1165,22 lei si s-a majorat cu 7,1% față de aceeași dată a
anului 2015 în termeni nominali.

9
 Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară pentru anul
2015 a înregistrat 4,9%, fiind cu 1 p.p. mai mare față de anul 2014. La oficiile forței de muncă în
anul 2015 au fost înregistrați 50,6 mii șomeri, cu 20% mai mult decît numărul acestora
înregistrați în anul 2014.

Dupa cum am observat, indicatorii de mai sus nu in tocmai releva o tendinta de dezvoltare
economica sustenabila. Cu toate ca avem mai multe valori pozitive, acestea sunt mai mult
rezultate ale evolutiei lucrurilor. Cu totii cunoastem criza din tara noastra, situatii migrationala si
de crestere generala a preturilor. O serie de indicatori arata influenta exterioara a tarii din partea
principalelor state cu care avem legaturi economice: Federatia Rusa, Uniunea Europeana,
Ucraina, etc. De altfel, de situatiile economice din aceste tari depinde si situatia din tara noastra
insa nu numai (aici avind in vedere diverse restrictii, decizii politice s.a.m.d.).
Concluzii
In cadrul acestei lucrari am pornit de la definirea conceptului de dezvoltare sustenabila pe
plan economic si a procedat la evidentierea acelor actiuni si documente care sunt aplicate in tara
noastra intru asigurarea directiei respective. Totodata am remarcat evolutia a o serie de indicatori
economici principali care reflecta situatia macroeconomica pe ultimii trei ani, din tara noastra.
Per general, observam o tendinta de efectuare a actiunilor spre dezvoltarea sustenabila, de catre
Guvernul tarii noastre. Au fost si sunt aprobate o serie de strategii, documente care sa exprime un
curs al economiei noastre, o parte din efectele implementarii respectivelor sunt reflectate prin
unii indicatori macroeconomici, insa majoritatea celor mai importanti indicatori, releva
dependenta economiei moldovenesti de exterior si cu toate ca avem o serie de indicatori pozitivi,
cu totii cunoastem situatia reala. Plus la acesta, trebuie sa remarcam comunicarile recente ale
Guvernului tarii nostre vis-a-vis de schimbarile in structura administratiei publice si alte, in
sensul micsorarii cheltuielilor bugetare, din cauza deficitului bugetar.
Bibliografie
Centru analitic independent Expert-Grup, articolul Analiza creșterii economice în Moldova,
http://expert-grup.org/ro/biblioteca/mega-analiza-cresterii-economice-in-moldova (accesat
10.05.2016)
Legea Nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova
2020” în Monitorul Oficial Nr. 245-247, art Nr : 791
Microeconomie si Macroeconomie, Ungureanu E., Avrămescu T.C., Pitesti 2009.
Notele cu privire la prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2013-2015,
ale Ministerului Economiei al Republicii Moldova, disponibile pe pagina oficiala a acestuia.
Pagina oficiala a Bancii Nationale a Moldovei http://bnm.md/ (accesat 10.05.2016)
Pagina oficiala a Biroului National de Statistica http://www.statistica.md/ (accesat 10.05.2016)

10
Pagina oficiala a Ministerului Economiei a Republicii Moldova http://www.mec.gov.md (accesat
10.05.2016)
Referat, Crearea premizelor dezvoltării sustenabile prin aplicare politicilor economice
structurale, Ana M. 2016.

11