Raport

SLAID Vesnicia s-a nascut la sat”…asa spunea Lucian Blaga.

Eu cred ca nu doar vesnicia s-a nascut acolo, ci si insusi timpul, libertatea, umanitatea.
Acolo, timpul trece greu, incet, nimeni nu se grabeste, viata se scurge lin, profitand din plin
de fiecare clipa. Oamenii sunt altfel: mai prietenosi, mai buni la suflet.

Moldova dintotdeauna a fost vestită pentru fertilitatea solurilor sale şi tradiţional,

sectorul agricol a constituit baza economiei, contribuind la bunăstarea ţării.
Bogăţiile darnicilor pământuri moldave, inclusiv produsele alimentare, au
reprezentat unul din avantajele exportului moldovenesc. Majoritatea oraşelor ţării
au apărut şi s-au dezvoltat la răscruci de drumuri comerciale sau în locurile unde
erau amplasate târgurile. Prin acest fapt se explică şi rolul deosebit pe care îl deţine
complexul agroindustrial în economia întregii Moldove
Agricultura este identificată drept una din cele opt priorități naționale de dezvoltare
ale Republicii Moldova și este crucială pentru dezvoltarea durabilă a ţării. Sectorul
agroalimentar, ca pondere în produsul intern brut (PIB), ocupă un loc de vază.
SLAID În perioada analizată 2010 – 2020 ponderea agriculturii în economia națională a
înregistrat oscilații nesemnificative atât de creștere, cât și de scădere a contribuției sectorului agricol în
economia națională. Astfel, dacă în anul 2010 agricultura a avut o contribuție de cca. 13% în Valoarea
Adăugată Brută (VAB), atunci către 2016 valoarea acesteia a constituit doar 13.3%, apoi în 2020 scade la
11% în condițiile în care în perioada respectivă s-au înregistrat calamități naturale care să influențeze
decisiv rezultatele sectorului.
SLAID Sectorul agricol este unul din cei mai importanți angajatori, asigurând cu locuri de muncă
cca. 21% din populația activă din țară (figura 2). Mai mult de atât, până în anul 2019 la estimarea
persoanelor ocupate în sectorul agricol erau incluse și persoanele care practicau agricultura ca principală
sursă de venit în gospodăriile casnice, ridicând astfel ponderea celor care activau în sectorul agricol la
peste 36%

În prezent, atât la nivel naţional cât şi internaţional, autorităţile publice intervin în sectorul agricol,
pentru a oferi şansa producătorilor agricoli să utilizeze pe lângă sursele de finanţare caracteristice
oricărui agent economic, o serie de posibilităţi de finanţare sub formă de granturi, subvenţii
nerambursabile, credite preferenţiale şi leasing preferenţial prin intermediul unor fonduri special create
sau a unor proiecte, programe implementate de guvern.

Susţinerea sectorului agricol este primordială, întrucât se previzionează o creştere a populaţiei globale
care necesită un volum mai mare de resurse agroalimentare de calitate. În acelaşi timp dezvoltarea
agriculturii condiţionează şi dezvoltarea rurală, care în cazul Republicii Moldova este necesară la modul
imperative

SLAID

În continuare vom dezvolta conceptul de mecanism de transmisie pentru agricultură în scopul

identificării modalităţii în care aceasta poate influenţa dezvoltarea economică şi pentru a stabili
priorităţile strategiilor de dezvoltare a unităţilor agricole din Republica Moldova. Considerăm că canalele
prin care agricultura influenţează dezvoltarea economiei naţionale pentru cazul unei economii mici
închise sunt următoarele:

 forţa de muncă;
 producţia agricolă;
 productivitatea în agricultură;
 preţurile la produsele agricole
 IMPORTUL ȘI EXPORTUL

SLAID fig 4 Entităţile agricole se confruntă în activitatea lor cu o serie largă de probleme, în special
legate de dependenţa de condiţiile climaterice, preţurile înalte la combustibil şi alte materii prime
necesare producţiei agricole şi nu în ultimul rând de lipsa surselor de finanţare pentru dezvoltarea
activităţii.

Decizia de finanţare reprezintă opţiunea întreprinderii de a-şi acoperi nevoile de finanţare a

proiectelor avute în vedere fie prin fonduri proprii, fie prin împrumuturi, fie în participaţie. Oricum
ar fi ea, decizia de finanţare este proprie fiecărei întreprinderi şi fiecărui proiect în parte.

Pentru a realiza un echilibru în activitatea de finanţare, agentul economic, foloseşte, după cum se poate
deduce atât surse proprii, cât şi surse externe de finanţare.

Deci, sursele de finanţare se clasifică în două grupe mari: surse interne şi surse externe. O sintetizare a
surselor de formare a capitalurilor entităţilor economice este prezentată în figura 4

SLAID FIG 5 Fiecare sursă în parte presupune anumite costuri şi respectarea anumitor cerinţe în caz că
entitatea îşi doreşte atragerea lor, de aceea fiecare subiect în parte decide care vor fi acele resurse care
vor forma structura sa financiară

SLAID Pentru a putea analiza mecanismul de finanțare este necesară introducerea noțiunea de sistem
financiar atât la nivel de microeconomic, cât și la nivel macroeconomic

Așa dar sistemul financiar în agricultură – poate fi considerat o entitate complexă formată din
mijloacele bănești, rețeaua de instituții financiare (bănci comerciale, asociații de economii și împrumut
etc.) și piețe (piața monetară, piața de capital, bursă etc.) acționând cu o varietate de instrumente
financiare (depozite bancare, acțiuni etc.), angajate în colectarea și transmiterea banilor, creditarea și
debitarea fondurilor. Componentele oricărui sistem, inclusiv și ale sistemul financiar, pot constitui ele
însele sisteme.

De asemenea conceptul de sistem financiar are un conținut foarte complex, fiind interpretat sub mai
multe aspecte, și anume:

 sistem de relații economice, în expresie bănească, prin care se vehiculează cu resurse

financiare;
 sistem de fonduri de resurse financiare ce se constituie în economie la anumite etape și se
utilizează în scopuri precis determinate;
 sistem de instituții care participă la organizarea relațiilor, la constituirea și distribuirea
fondurilor, precum și elaborarea, executarea și controlul planurilor financiare;
 sistem de planuri financiare (instrumente de conducere și reglare), care reflectă anumite
procese prevăzute a fi produse în economie, în cursul unei perioade de timp determinate.
SLAID Organizarea finanțelor în cadrul unei întreprinderi presupune câteva principii de bază:

 Independența întreprinderii în domeniul activității financiare;

 Capacitatea de autofinanțare;
 Atingerea unor rezultate și responsabilitatea pentru obținerea lor;
 Controlul asupra activității.
Nu există decizie la întreprindere care să nu aibă implicații financiare și de aceea se poate de afirmat că
mecanismul financiar trebuie să țină cont de toate domeniile de activitate ale întreprinderii și să fie
orientat spre maximizarea valorii acesteia

Pornind de la rolul decisiv pe care unitățile economice agricole îl joacă în destinul

economic și social al fiecărei țări, tratarea dimensiunii financiare a activității
acestora prezintă un interes de maximă actualitate și importanță. Finanțele, prin
politica de finanțare promovată, asigură volumul necesar de resurse pentru
utilizarea curentă în unitățile economice și dezvoltarea lor în perspectivă. Strategia
unei unități economice din agricultură reprezintă ansamblul obiectivelor pe care și
le propune să le realizeze conducerea unității agricole, acțiunile care trebuie
întreprinse și modul de alocare a resurselor în scopul asigurării competitivității și
dezvoltării ei viitoare.

Strategia formulează în calitate de obiectiv general – asigurarea creșterii durabile a sectorului

agroindustrial, precum și o consecventă ameliorare a calității vieții în mediul rural, prin sporirea
competitivității și productivității sectorului.
SLAID Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii abordează următoarele politici: - politica de
subvenționare / susținere a producătorilor agricoli, - politica dezvoltării pieței funciare și de consolidare
a exploatațiilor agricole, - politica comercială, - politica investițională, - politica inovațională și
dezvoltarea științei agricole, - politica dezvoltării socio-economice a spațiului rural, - cadrul regulator, -
dezvoltarea capacităților instituționale.

De aceea vin cu unele propuneri:

 pentru perfecționarea politicilor în domeniul agriculturii și sectoarelor economice conexe

propun aplicarea modelului de evaluare a modului în care aceste măsuri de politică
influențează prin canalele de transmise – eradicarea sărăciei și creșterea economică în
Republica Moldova;
 pentru majorarea veniturilor și implicit a capacității de autofinanțare, entitățile economice
din agricultura Republicii Moldova trebuie să se axeze la cultivarea produsele agricole care
sunt cerute de piață la prețurile care sunt mai mari , sau cel puțin sunt egale, cu costurile de
producție (obținerea valorii la nivelul acestor agenți economici);
 perfecționarea întregului mecanism financiar și a politicii agriculturii în contextul necesității
obținerii valorii adăugate, care trebuie să presupună: restructurarea structurii
organizatorice a activității financiare; petrecerea unor activități masive de instruire a
specialiștilor financiari; perfecționarea sistemului de gestionare a bunurilor, care este
îmbunătățit și procesul de gestiune financiară; declanșarea activității de redimensionare a
întreprinderilor și de raționalizare a structurii activelor; restructurarea gestiunii surselor de
finanțare;
 Perfectionarea politicii financiare în întregime.
 Finanțarea implementării SNDAR 2014-2020 a fost asigurată atât din surse ale Bugetului de Stat,
cât și din surse externe.
În cazul resurselor financiare alocate din Bugetul de Stat, alocările s-au făcut prin Fondul Național de
Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR). Alocările din FNDAMR au fost structurate
după cum urmează: i) subvenții post-investiționale (acordate în baza investițiilor deja realizate); ii)
subvenții în avans; iii) subvenții în avans pentru dezvoltarea mediului rural; iv) plata per cap de animal.
În prima perioadă (2014-2018) schema presupunea exclusiv subvenționarea post-investițională.
Începând cu anul 2018, în schema de subvenționare a fost introdusă subvenționarea în avans pentru
proiectele de start-up în agricultură, iar începând cu anul 2019 - și a subvenției în avans pentru
dezvoltarea mediului rural. În 2020, în schema de subvenționare a fost inclusă măsura de plată per cap de
animal, care urmărește suportul investițiilor realizate în sectorul zootehnic.
Structura schemei de subvenționare post-investiționale a fost realizate în baza a trei Priorități,
fiecare preluând unu din cele trei Obiective Generale ale SNDAR 2014-2020.

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL

TABELUL 14. RESURSELE ALOCATE DIN FNDAMR ÎN BAZA SCHEMEI DE SUBVENȚOINARE POST-
INVESȚIONALĂ, 2014 – 2020 MLN MDL
PRIORITATEA
Prioritatea 1 508,86 329,66 513,67 639,47 544,1 957,28 285,686 3778,726

Prioritatea 2 35,12 21,83 43,64 90,79 74,2 84,02 43,46 393,06

Prioritatea 3 0 2,16 4,16 9,76 9,2 19,78 6,63 51,69

TOTAL 543,98 353,65 561,47 740,02 627,5 1061,08 335,776 4223,476

Sursa: Rapoartele AIPA

Astfel, în perioada 2014 -2020, din totalul de 4.22 mld MDL aprobate spre finanțare pentru
investițiile post-investiționale, cca. 89.4% sau 3.77 mld MDL au fost alocate pentru acoperirea
solicitărilor din cadrul Priorității 1.
În același timp, pe lângă resursele financiare alocate din sursele FNDARM, sectorul agricol și, în
special acțiunile specifice Obiectivului General 1, au mai beneficiat de suport financiar prin intermediul
diferitor proiecte și programe investiționale cu finanțare externă. Astfel, din sursele Programului de
Restructurare a Sectorului Vitivinicol “Filiera Vinului” i au fost valorificate cca. 44.3 mln EUR din totalul
de 75 mln EUR disponibili, iar în cazul Programului de Restructurare a Sectorului Horticol “Livada
Moldovei” au fost atrași cca. 38.3 mln EUR din totalul de 120 mln EUR disponibili.
Un alt program investițional este Proiectul Agricultura Competitivă (MAC-P), finanțat din sursele
Băncii Mondiale în valoare totală de 44 mln USD (34 mln USD – MAC-P I și 10 mln USD MAC-P II),
care au avut drept scop Creșterea Competitivității sectorului agroalimentar prin acordarea de sprijin
pentru modernizarea managementului siguranței produselor alimentare și accesului fermierilor la piețe,
inclusiv externe.
În cazul Priorității 2 de subvenționare post-investițională, din sursele FNDAMR au fost alocate cca.
393 mln MLD sau cca. 9.3% din totalul alocărilor pentru subvențiile post-investiționale în perioada 2014
– 2020. Cele mai multe resurse au fosta locate pentru stimularea investițiilor, pentru procurarea
echipamentului No-till și Mini-Till (177.6 mln MDL) și promovarea și dezvoltarea agriculturii ecologice
(cca. 11 mln MDL).
 În cazul Priorității 3, în cadrul schemei de subvenționare post-investițională au fost alocate în total
cca. 51.69 mln MDL sau cca. 1.2% din totalul alocațiilor pentru subvențiile post-investiționale. Cea mai
mare parte din subvențiile pentru Prioritatea 3 a fost alocată pentru finanțarea măsurii de îmbunătățire și
dezvoltare a infrastructurii rurale (49.09 mln MDL sau cca. 94.9% din totalul subvențiilor post-
investiționale acordate în cadrul acestei Priorități).
În ceea ce privește schema de subvenționare în avans a proiectelor de start-up în agricultură,
aceasta a fost introdusă în cadrul normativ în anul 2018, iar primele finanțări au fost alocate începând cu
toamna anului 2018. Astfel, în perioada 2018 – 2020 au fost alocate un total de 41.2 mln MDL, dintre
care 24.4 în perioada 2018 – 2019 și 16.8 mln MDL în anul 2020.
În final, în ceea ce privește schema de subvenționarea în avans pentru dezvoltarea mediului rural,
care a fost introdusă în anul 2019, au fost aprobate finanțare proiecte în valoare totală de cca. 66 mln
MDL, dintre care 25.5 mln MDL fiind efectiv debursate până la finalul anului.
i
http://www.winemoldova.md/library.php?lng=ro&part=3