Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Tema 1. Concept şi funcţii ale finanţelor
1.1. Concept de finanţe. Esenţa şi structura
1.2. Componente principale ale sferei finanţelor
1.3. Funcţiile finanţelor publice şi rolul lor în economia modernă
1
Finanțe și politici publice Suport de curs
Bibliografie
2
Finanțe și politici publice Suport de curs
3
Finanțe și politici publice Suport de curs
4
Finanțe și politici publice Suport de curs
5
Finanțe și politici publice Suport de curs
6
Finanțe și politici publice Suport de curs
7
Finanțe și politici publice Suport de curs
8
Finanțe și politici publice Suport de curs
armonizării intereselor individuale cu cele naţionale împrumuturi, cum ar fi: subvenţii, investiţii,
transferuri, burse, pensii, indemnizaţii.
Cadrul financiar
Metode
Pârghii
administrative
financiare
de gestiune
financiară
Procesele
Mecanismul economice şi
Organe cu
funcţii în financiar sociale
domeniul
finanțelor
Dreptul
financiar
Bugetul de stat
Asigurările sociale
Creditul public
Piaţa de valori
Alte segmente
9
Finanțe și politici publice Suport de curs
Procesul
Previziunea financiară bugetar
Elaborarea Evidenţa
actelor normative contabilă şi bugetară
şi instructive Controlul financiar
Organizarea dirijăriiAlte metode
10
Finanțe și politici publice Suport de curs
11
Finanțe și politici publice Suport de curs
12
Finanțe și politici publice Suport de curs
potrivit destinaţiei şi în mod eficient a resurselor financiare primite din partea statului, păstrarea
integrităţii patrimoniului social, respectarea disciplinei financiare.
13
Finanțe și politici publice Suport de curs
14
Finanțe și politici publice Suport de curs
15
Finanțe și politici publice Suport de curs
bugetul de stat să se asigure echilibrul între veniturile curente şi cheltuielile totale pe fiecare an
bugetar, atât în faza de proiectare-aprobare, cât şi în cea de execuţie, până la închiderea
exerciţiului bugetar.
Realitatea bugetului. Acest principiu cere ca atât elaborarea şi aprobarea bugetului, cât
şi urmărirea execuţiei sale să se bazeze pe un sistem informaţional adecvat, să se fundamenteze
pe date reale şi să reflecte situaţia financiară reală a statului.
Specializarea bugetară. Potrivit acestui principiu, înscrierea în bugetul de stat,
aprobarea de către Parlament şi urmărirea execuţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare trebuie
făcută în concordanţă cu o schemă unitară, denumită "clasificaţie bugetară", care structurează
veniturile, pe de o parte, şi cheltuielile, pe de altă parte într-o anumită ordine şi pe baza anumitor
criterii.
Publicitatea bugetului. În raport cu acest principiu, conţinutul bugetului de stat trebuie
adus la cunoştinţa publicului, bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg
interes public. În acest scop, sunt folosite mijloacele de informare şi publicitate, respectiv presa,
radioul, televiziunea etc., pentru ca cetăţenii să dispună de informaţii utile, inclusiv să cunoască
puncte de vedere ale specialiştilor, iar Legea bugetului adoptat de Parlament, ca şi datele
statistice privind execuţia bugetară pe perioade expirate, sunt publicate, în mod oficial.
16
Finanțe și politici publice Suport de curs
secundari (secretarii de stat sau directorii generali din ministere) și ordonatori terțiari (rectorii,
inspectorii generali la învațământul preuniversitar etc.).
17
Finanțe și politici publice Suport de curs
Resurse de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an)
contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter
temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu
restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.
Resurse provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5
ani) şi lung (peste 5 ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de
procurare a resurselor financiare.
Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp
are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor
financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi din impozite indirecte, în special
cele din valoarea adăugată (TVA). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea relativă a
obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care
rata dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor
exprimate în procente.
2) După structură, sistemul resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta. Însă
având în vedere principalele trăsături caracteristicile resurselor financiare publice în ţările
avansate şi în cele în curs de dezvoltare, acestea pot fi grupate în funcţie de două criterii şi
anume: după regularitatea cu care se încasează la bugetul public naţional; după provenienţa
resurselor.
18
Finanțe și politici publice Suport de curs
extraordinare: împrumuturile de stat interne şi externe; misiunea de bani de hârtie (în acest caz
scade puterea de cumpărare a valutei naţionale şi se reduc veniturile reale ale populaţiei).
19
Finanțe și politici publice Suport de curs
20
Finanțe și politici publice Suport de curs
21
Finanțe și politici publice Suport de curs
22
Finanțe și politici publice Suport de curs
23
Finanțe și politici publice Suport de curs
24
Finanțe și politici publice Suport de curs
străine - proprietatea guvernului sau sub formă de avere străină, inclusiv acţiunile companiilor
străine.
Acumularea temporară a datoriei externe. Când achitarea dobânzii creditorului
străin nu este efectuată la timp, dobânda crescătoare măreşte deficitul, însă această parte a
deficitului este finanţată automat prin refuzul achitării dobânzii. Dacă termenul achitării cu
furnizorii a venit dar nu se efectuează, aceasta tot duce la acoperirea automată a deficitului prin
refuzul de la achitarea obligaţiilor.
2) Surse interne de finanţare al deficitului bugetar
Împrumutul de la sectorul nebancar înseamnă vânzarea obligaţiilor populaţiei sau
instituţiilor, care au dreptul de a alege - a cumpăra sau nu. Dacă guvernul hotărăşte să
finanţeze deficitul în aşa mod, el trebuie să facă obligaţiile dorite pentru cumpărare. Preţurile
obligaţiilor trebuie să se micşoreze, dar ratele dobânzii lor să se majoreze, ce va aduce în
sfârşit la atragerea capitalului străin, şi dacă cursul de schimb este flexibil, această duce la
creşterea cursului de schimb şi va avea loc influenţă compensatoare la balanţa comercială.
Împrumutul de la sistemul bancar. Deşi împrumutul de la sectorul bancar nu
înseamnă numaidecât împrumutarea de la banca centrală, practic această persistă, foarte des.
În ambele cazuri aşa împrumuturi duc la majorarea ofertei banilor. Expansiune monetară
duce la creşterea nivelului general al preţurilor şi reduce valoarea reală a banilor.
Acumularea datoriei de stat, fiind externă sau internă este un indicator că guvernul
pierde controlul asupra situaţiei fiscale.
Bibliografie
1. Acte legislative privind procesele de pregătire, aprobare, execuție, control și audit ale
bugetului de stat al Republicii Moldova
2. Birou Național de Statistică, http://www.statistica.gov.md
3. Filip Gh. (coord.) Finanţe publice. Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2001. 200 p.
4. Inspectorat Fiscal de Stat, http://www.fisc.md
5. Legea Bugetului de stat pe anul 2016, nr. 154 din 01.07.2016. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, din 26.07.2016 nr.230-231/486
6. Manole T. Finanţe publice. Teorie şi aplicaţii. Chişinău: USM, 1998. 240 p.
7. Ministerul Economiei și Comerțului, http://www.mec.gov.md
8. Samuelson P., Nordhaus W. Economie politică. Bucureşti: Editura Teora, 2000. 260 p.
9. Ulian G., Doga-Mîrzac M., Rotaru L. Finanțe publice. Note de curs și aplicații practice.
Ediția II. Chișinău: USM, 2012. 295 p.
25
Finanțe și politici publice Suport de curs
10. Văcărel I. (coord.) Finanţe publice. Bucureşti: Editura Expert, 2001. 301 p.
26