Dokumen - Tips Grigoroi-Contabilitatea

AGENŢIA DE STAT PENTRU PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

INSTITUTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
Lilia GRIGO ROI Lilia na LAZARI
BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITĂŢII
\
I,

O 60 Bazele teoretice ale contabilităţii
CARTIER*
Editura Cartier, SRL, str. Bucureşti, nr. 68, Chişinău, MD2012.
Tel./fax: 099.2/24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.md PREFAŢĂ
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucureşti.
Tel./fax: 021/21080 51. GSM: 0744 30 49 15.
Difuzare: Orice apariţie de carte bucură prin faptul că este o anumită realizare
Bucureşti: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2. în dom eniu . Cu atât mai mult bucură lucrarea «Bazele teoretice ale
Tel./fax: 021/2108051. GSM: 07443049 15.
Chişinău: bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.: 099.2/34 64 61. contabilităţii» , autori Lilia Grigoroi, dr., conf. univ. şi Liliana Lazari, com-
petitor, deoarece este printre primele publicaţii efectuate de profesorii
Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România
şi Republica Moldova. catedrei «Economie şi management» a Institutului de Proprietate
LIBRĂRIILE CARTIER Intelectuală din cadrul Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii
Casa Cărţii Ciocana, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 9, Chişinău. Tel.: 34 64 61.
Librăria din Hol, str. Bucureşti, nr. 68, Chişinău. Tel./fax: 24 10 00. Industriale (AGEPI). Totodată ţinem să menţionăm că această lucrare
Referent ştiinţific: Viorel Ţurcanu, dr. habilitat, profesor universitar, şef catedră
este printre primele care abordează obiectul şi metoda contabilităţii,
"Contabilitate şi audit", ASEM. precum şi procedeele acesteia, respectând cerinţele şi principiile
Recenzenţi: Parascovia Tocan, dr., conf. univ., şef catedră "Economie şi
Management", IPI; Iurie Badîr, dr., conf. univ., vicerector, IPI; Ruslan Harea, dr., Standardelor Naţionale de Contabilitate, intrate în vigoare de la 1 ianuarie
lector superior, catedra "Contabilitate", ASEM.
Editor: Gheorghe Erizanu
1998.
Lector: Anda Yrsan Oglindind problemele teoretice fundamentale ale contabilităţii,
Coperta: Vitalie Coroban
Design: Elena Popa precum şi aspectele lor aplicative, lucrarea în cauză răspunde cerinţelor
Tehnoredactare computerizată: Elena Popa
Prepress: Editura Cartier tineretului studios de a cunoaşte diferite variante de abordare a obiectului
Bălţi
de studiu şi a metodologiei contabilităţii. într-o formă logică şi explicit sunt
Tipar: Tipografia "Reclama", comanda 34 *1219444*
abordate importante probleme ale contabilităţii, cum ar f i: bilanţul contabil
BAZELE TEORETICE ALE C ONTABILITĂŢII ca procedeu fundamental de evidenţă, calcul, analiză şi control a stării şi
© Cartier, 2003, pentru prezenta ediţie.
Această ediţi e a apăru t în 2003 la Editura Cartier .
dinamicii patrimoniului persoanelor fizice şi juridice; sistemul de conturi
Toate drepturile rezervate. şi dubla înregistrare; contabilizarea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor;
evaluarea şi principiile ei; documentaţia şi inventarierea ca procedee
Grigoroi, Lilia; Lazari, LJliana. Bazele teoretice ale contabilităţii. — Ed. 1.
Cartier, 2003,300 pag. - (fără colecţie). Tiraj: 500 exemplare. contabile etc.
ISBN 9975-79-187-5 Un plus incontestabil al lucrării respective este însoţirea fiecărui
capitol teoretic de teste şi probleme, prin care cititorul îşi poate verifica
Universitatea ds Stal cunoştinţele însuşite.
. Alecu Russo
Sibholaca Şfli&f
pr ine tp i j

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii
Lucrarea «Bazele teoretice ale contabilităţii» este un important

suport teoretic şi metodic pentru cadrele didactice, oferindu-le materialul
necesar pentru susţinerea cursului universitar de contabilitate.
Reuşită este încercarea autorilor de a apropia într-o anumită măsură INTRODUCERE
problematica contabilităţii de specificul instituţiei noastre.
Astfel, oportunitatea lucrării în cauză este incontestabilă şi s perăm Sub diferite titluri, în ultima perioadă au fost publicate mai multe
că va fi un bun ajutor pentru toţi cei care doresc să cunoască tainele lucrări de contabilitate. Aceste lucrări răspund interesului multor cititori
miraculoasei lumi a contabilităţii. în a cunoaşte noul sis tem co ntab il, modul concr et de rezolvare a
Mulţumim autorilor pentru faptul că au acceptat propunerea catedrei aspectelor practice, experienţa pe plan mondial, tendinţele de
de a edita un manual la cursul universitar Contabilitate, pentru efortul perfecţionare ale contabilităţii.
depus şi le dorim noi realizări. Ca şi în cadrul altor discipline, un interes aparte îl au lucrările ce
prezintă aspectele teoretice şi practice de bază. în rândul acestor categorii
Iurie Badâr, dr., conf. univ., prorector IPI de lucrări se înscrie şi lucrarea de faţă.
Parascovia Tocan, dr., conf. univ., Prezenta lucrare este elaborată în conformitate cu programa
şef catedră „Economie şi management" cursului "Bazele contabilităţii" şi îşi propune să contribuie la formarea
deprinderilor de soluţionare a aspectelor teoretice şi practice privind
contabilizarea şi modul de întocmire a rapoartelor financiare.
Lucrarea "Bazele teoretice ale contabilităţii" îşi propune să prezinte
într-o ordine logică, explicită şi accesibilă obie ctul de studiu şi metoda
contabilităţii. Un loc aparte îl ocupă tratările ce vizează logica înregistrărilor
contabile. Relativ detaliat, sunt analizate procedeele metodei contabilităţii.
Prin recurs la conţinutul propriu-zis al lucrării, constatăm că se
personalizează sub forma unui dialog al ideilor cu realitatea, unde creaţia
se îmbină cu analiza ştiinţifică, spontaneitatea problemelor cu subtilitatea
răspunsurilor, adâncimea gândirii cu aşezarea sa într-un câmp de largă
respiraţie, demonstrând astfel că ştiinţa contabilităţii nu poate fi redusă
la un ansamblu de practici sau tehnici simpliste.
Testele ataşate la sfârşitul fiecărui capitol sunt de natură de a da
posibilitatea cititorului să se verifice dacă au fost preluate corect aspectele
tratate în lucrare. Variantele de răspuns, ingenios construite, alcătuiesc
deseori adevărate "curse" prin care se verifică intuiţia sa şi perspicacitatea

Bazele teoretice ale contabilităţii

teoretice ale contabilităţii
cititorului. Problemele incluse în lucrare vor permite asimilarea mai eficientă Cuprins
a materialului teoretic şi vor permite într-o anumită măsură de a aplica
Prefaţă 3
cunoştinţele căpătate în practică. Capacitatea de sinteză şi analiză, logica Introducere 5
şi coerenţa conferă acestei lucrări o dimensiune specială. Noţiuni privind contabilitatea, funcţiile şi principiile de bază
Prin conţinutul său, lucrarea se adresează celor interesaţi să se ale acesteia 9
iniţieze în contabilitate, celor care doresc să pătrundă logic şi inteligent 1. Noţiuni privind contabilitatea şi rolul ei în sistemul informaţional 9
în tainele con tabilităţii, în arse nalul mijloacelor şi procedeelor pe care 2. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii. Utilizatorii informaţiilor contabile. 11
3. Contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune 12
această ştiinţă le utilizează curent. 4. Principiile de bază ale contabilităţii 16
în ace laş mod cum un muzician ascultând sune tele tainice ale 5. Sistemul de reglementare normativă al contabilităţii
naturii, simţind ritmul, folosind notele muzicale, alcătuieşte muzica, la fel în Republica Moldova 19
şi un contabil, urmărind ceea ce se întâmplă în organismul numit, 6. Noţiuni privind politica de contabilitate 21
Teste de evaluare 23
întrep rinderea, utilizând conturile, întocm eşte rapoartele financiare, fiecare Obiectul şi metoda contabilităţii 28
din ele purtând ceva inedit. 1. Obiectul de studiu al contabilităţii 28
Chiar şi la etapa actuală, se mai duc discuţii referitor la statutul 2. Active le, caracteristica şi clasificarea lor 31
contabilităţii, artă sau ştiinţă. De pe poziţia unor mediatori, nu ne este 3. Sursele de constituire a activelor şi compone nţa lor 38
frică să afirmăm că contabilitatea este cea mai artistică ştiinţă şi cea m ai 4. Noţiuni generale privind consum urile, cheltuielile, veniturile 42
5. Metoda contabilităţii 49
ştiinţifică artă.
Nu poţi să devii un contabil bun dacă nu simţi şi nu trăieşti în ritmul Probleme 62
întreprinderii, dacă nu ai chem area de a fi contab il, dar chiar având această Bilanţul contabil - procedeu de bază al metodei contabilităţii 68
chemare, fă ră studii temeinice, multiprofilate, misiunea ar fi de neîndeplinit. 1. Noţiunea, importanţa şi tipurile bilanţului contabil 68
De aceea, chemarea noastră ar fi, să atragem o atenţie mai mare 2. Conţinutul şi structura bilanţului contabil 71
acestei culturi - culturii contabile, ca una care ar putea să ne înnobileze, 3. Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului contabil 74
şi de ce nu, să ne îmbogăţească. Poate astfel vom descoperi multitudinea Probleme 80
de taine ce le poartă în sine, Măria Sa Contabilitatea. Sistemul de conturi şi dubla înregistrare 85
La întocmirea lucrării, s-a beneficiat de lucrările valoroase apărute 1. Noţiuni privind contul, destinaţia şi structura acestuia 85
în literatura de spec ialitate, de diverse mat eriale elab orate de Ministerul 2. Conturile de activ şi conturile de pasiv: modul de funcţionare a lo r... . 87
de Finanţe, de revistele de specialitate. 3. Dubla înregistrare şi importanţa ei 89
4. Formulele contabile şi tipurile acestora 90
Nu avem pretenţia că cele prezentate rezolvă toate cerinţele solicitate 5. Conturile sintetice şi analitice, legătura reciprocă dintre ele 92
de titlul lucrării sau epuizarea problemelor de tratat în contextul dat. 6. Balanţa de verificare şi importanţa ei pentru control 97
Mulţumim pe această cale celor ce au dorit să consulte această 7. Planul de conturi: structura şi compo nenţa 109
Teste de evalua re 113
lucrare şi aşteptăm cu plăcere eventualele recomandări.
Probleme 122
Autorii
7


Schema generală a contabilită ţii princ ipalelo r operaţii econom ice 132
1. Noţiuni privind contabilitatea procurărilor de materiale 132
Noţiuni privind contabilitatea, funcţiile
2. Schema generală a contabilităţii consumurilor şi cheltuielilor 136 şi principiile de bază ale acesteia
3. Schema generală a contabilităţii veniturilor şi determinarea
rezultatelor financiare 158 1. Noţiuni privind contabilitatea şi rolul ei în sistemul
Probleme 168
informaţional
Evaluarea şi calc ulaţia 172 Prin evidenţă, în general, se înţelege înregistrarea (reflectarea),
1. Noţiuni privind evaluarea şi principiile acesteia 172 într-o ordine şi pe baza unor principii stabilite a fenomenelor şi proceselor
2. Metode de evaluare a patrimoniului 175 din natură şi societate, care se desfăşoară într-un anumit loc şi timp, cu
3. Calculaţia ca instrument al evaluării, tipurile ei 188
Teste de evalu are 190 scopul de a servi necesităţilor impuse de activitatea practică.
Probleme 195 Evidenţa economică constituie un sistem unitar de înregistrare,
Documentaţia - procedeu al metodei contab ilităţii 198 urmărire şi control, documentat, cronologic şi sistematic, în etalon
1. Noţiuni privind documentele şi clasificarea acestora 198 cantitativ şi valoric, pe baza unor principii bine stabilite, a fenomenelor şi
2. Conţinutul şi modul de întocmire al documentelor 204 proceselor economice, în scopul cunoaşterii activităţilor desfăşurate. Fiind
3. Verificarea şi prelucrarea documentelor 206
Teste de evaluare 210 legată de activitatea economică, ea a existat în toate formaţiunile social-
Probleme 212 economice, ca urmare a existenţei permanente a producţiei materiale, a
Inventarierea - procedeu al metodei contab ilităţii 213 necesităţii reflectării fenomenelor şi proceselor economice, a
1. Noţiunea, esenţa şi formele inventarierii 213 caracterizării modului de utilizare a resurselor şi de determinare a
2. Modul de efectuare şi înregistrare în contabilitate a rezultatelor
inventarierii 217
rezultatelor obţinute.
Teste de evaluare 225 După natura, modul de obţinere, prelucrare şi prezentare a
Probleme 227 informaţiilor pe care le furnizează, evidenţa economică îmbracă trei forme:
Registrele şi formele de contabilitate 230 evidenţa operativă, contabilitatea (evidenţa contabilă) şi statistica.
1. Caracteristica registrelor contabile şi clasificarea lor 230 Aceste forme sunt legate între ele prin unitatea obiectivelor de îndeplinit,
2. Formele de contabilitate 232
completându-se reciproc şi alcătuind împreună sistemul unitar de evidenţă
Probleme 239 oconomică.
Rapoartele financiare şi semnifica ţia lor în contabilitate 241 Evidenţa operativă înregistrează, urmăreşte şi controlează acele
1. Noţiuni privind rapoartele financiare 241 laturi ale activităţii a căror cunoaştere prezintă o importanţă imediată. Se
2. Caracteristica generală a rapoartelor financiare 244 numeşte operativă, deoarece obţinerea şi folosirea informaţiilor cu ajutorul
Teste de evaluar e 250
ol se efectuează, de regulă, în momentul şi la locul producerii fenomenelor
Probleme 252^
Anexe 258 şl proceselor economice. Domeniile în care se foloseşte evidenţa operativă
Bibliografia 299


consumul de materiale, prezenţa la lucru a salariaţilor, folosirea timpului 2. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii. Utilizatorii informaţiilor
de lucru etc. Datele informaţionale furnizate de evidenţa operativă sunt, contabile.
de regulă, preluate şi prelucrate de contabilitate şi statistică. Contabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare şi prezentare
Statistica înregistrează, prelucrează şi furnizează informaţii a informaţiei privind activitatea întreprinderii şi rezultatele sale financiare.
privitoare la fenomene social-economice de masă. Statistica are o sferă Obiectivele contabilităţii sunt:
de cuprindere mult mai largă decât celelalte forme ale evidenţei 1) să furnizeze informaţii necesare elaborării planurilor şi
economice, ea studiază fenomenele naturale, demografice, culturale, programelor de activitate economică;
sportive, etc. Statistica foloseşte fie etaloane cantitative, fie etalonul 2) să asigure urmărirea şi controlul valoric al activităţilor
bănesc separat, paralel sau simultan, după necesităţi. Statistica se desfăşurate, prin înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiilor
realizează în principal pe două căi: (1) o cale proprie, concretizată în oconomice şi financiare, prelucrarea informaţiilor cu privire la situaţia
culegerea, înregistrarea, prelucrarea şi analiza informaţiilor social- patrimoniului, informaţii necesare atât pentru nevoile proprii ale
economice prin mijloace specifice (anchete, recensământe, monografii întreprinderii, cât şi în relaţiile cu acţionarii şi asociaţii, clienţii, furnizorii,
etc.) pe care le grupează şi centralizează în scopul obţinerii de indicatori băncile, cu organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice;
care să caracterizeze în ansamblu fenomenele respective; (2) folosirea 3) să asigure controlul integrităţii patrimoniului prin înregistrarea
informaţiilor furnizate de evidenţa operativă şi de contabilitate, informaţii existenţelor şi mişcărilor elementelor patrimoniale, pe categorii, pe locuri
pe care le prelucrează prin metode statistice. de depozitare sau păstrare, persoanele în responsabilitatea cărora se
Ca formă principală a evidenţei economice, contabilitatea află, etc ;
înregistrează, urmăreşte şi controle ază numai acele laturi ale activităţii 4) să furnizeze informaţiile necesare întocmirii rapoartelor financiare
care reflectă imaginea fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului bănesc. Indiferent de
rezultatelor obţinute, astfel încât aceste informaţii să poată fi utilizate de
forma sau obiectul de activitate al întreprinderii, contabilitatea este
toţi utilizatorii la luarea deciziilor economice.
principalul sistem de informaţii a! acesteia. Ea culege informaţiile primare
Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea îndeplineşte
(intrările), le prelucrează şi produce informaţii elaborate (ieşirile). Deci,
următoarele funcţii:
contabilitatea reprezintă un sistem informaţional care cuantifică,
1) Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în
prelucrează şi comunică (transmite) informaţii financiare despre o
consemnarea, potrivit unor principii şi reguli proprii, a proceselor şi
întrep rindere identifica bilă. Ea este un lim baj cu ajutorul căruia informaţia fenomenelor economice ce aparîn cadrul întreprinderilor şi se pot exprima
este transmisă către utilizatorii ei. Informaţia contabilă este o informaţie valoric.
economică specifică, rezultată din prelucrarea prin metode, procedee şi 2) Funcţia de informare a contabilităţii rezidă în furnizarea
instrumente proprii a datelor din contabilitate. Ea este reală, precisă, informaţiilor privind structura şi dinamica patrimoniului, a situaţiei financiare
completă, operativă reprezentând tabloul de bord, suportul deciziilor şl a rezultatelor obţinute în scopul fundamentării deciziilor. Contabilitatea
economice, financiare şi gestionare ce se iau de managerii întreprinderilor.
10
I 11

are o funcţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie

de informare externă (a terţilor). Perfecţionarea acestei funcţii este
condiţionată de folosirea pe scară largă a mijloacelor de culegere şi
prelucrare a datelor în vederea obţinerii unor informaţii operative, rapide
şi de calitate la toate nivelurile organizatorice.
3) Funcţia de control este legată de funcţia de informare. Ea
constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de
păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de gospodărire a
resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.
4) Funcţia juridică. Datele din contabilitate şi documentele primare
servesc ca mijloc de probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor
operaţii economice, pentru stabilirea răspunderii patrimoniale pentru
pagubele produse. Ele ajută la soluţionarea unor litigii.
5) Funcţia previzională. Informaţiile furnizate de contabilitate sunt
utilizate la stabilirea tendinţelor viitoare ale fenomenelor şi proceselor
economice.
Principalul motiv pentru studierea contabilităţii constă în obţinerea
cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru a participa la luarea unor
decizii economice importante. Informaţiile furnizate de contabilitate stau
la baza procesului decizional atât în interiorul, cât şi în exteriorul
într epr inde rii. Contabilitate a şi informa ţiile contabile au o utilizare foarte
largă. Utilizatorii informaţiilor contabile pot fi clasificaţi în general, în trei
grupuri: (1) cei ce gestionează o întreprindere (utilizatori interni); (2) cei
din afara întreprinderii, care au un interes financiar direct în aceasta şi
(3) organizaţii şi instituţii ce au un interes financiar indirect în întreprindere.
Aceste grupuri sunt preze ntate în schema 1.1
3. Contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune

în corespundere cu cerinţe le utilizatorilor de inform aţii contabilitatea
se subîmparte în contabilitate financiară şi de gestiune (managerială).
12 13


-
Contabilitatea financiară cuprinde în câmpul său de acţiune Spre deosebire de contabilitatea financiară care se organizează
cunoaşterea şi prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, ca pe baza actelor normative şi legislative în vigoare, contabilitatea de
urmare a utilizării elementelor acestuia. Astfel, contabilitatea financiară gestiune funcţionează pe baza unor reguli stabilite de întreprindere, con-
are ca obiect de activitate evaluarea elementelor patrimoniale ale form propriilor nevoi.
întreprind erii, înregistrarea tuturor operaţiilor de modificare (majorare sau Faptul separării contabilităţii în financiară şi de gestiune nu denotă
diminuare) a elementelor patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub că la întreprindere există două contabilităţi şi diverse registre de evidenţă.
formă de profit sau pierdere, desfăşurarea lucrărilor prealabile întocmirii La întreprindere funcţionează un singur sistem contabil, însă el este
rapoartelor financiare, efectuarea inventarierii, întocmirea balanţelor de construit în aşa fel, încât prin regruparea datelor iniţiale tuturor utilizatorilor
verificare, etc , întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare prevăzute să le fie pusă la dispoziţie acea informaţie, care îi va ajuta să ia decizii
de legislaţie, şi anume: bilanţul contabil, raportul privind rezultatele corecte.
financiare, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi raportul privind
Contabilitatea de gestiune şi cea financiară sunt legate reciproc
fluxul capitalului propriu.
ca părţi componente a unui sistem unic de evidenţă. Aceste feluri de
Contabilitate de gestiune sau managerială înregistrează contabilităţi au funcţii şi reguli diferite, ceea ce se vede din tabelul 1.1.
informaţiile necesare aprecierii mersului activităţii interne, controlului
riguros şi sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de producţie
în cadrul a ctivită ţii interne. De regulă ea se ocupă cu calcularea costurilor Tabelul 1.1
de producţie pe produse, servicii, lucrări sau activităţi, determinarea Criteriile de comparare a contabilităţii financiare
anumitor rezultate analitice la nivelul subdiviziunilor de producţie pe tipuri şi de gestiune
de produse, furnizarea informaţiilor pentru stabilirea bugetelor, furnizarea
informaţiilor pentru determinarea performanţelor (rentabilitate,
Criteriul Contabilitatea Contabilitatea
productivitate etc.) diferitor subdiviziuni de producţie (sectoare, secţii, de comparare financiară de gestiune
ateliere), efectuarea controlului de gestiune şi luarea deciziilor gestionare.
1 2 3 _,
Utilizatorii de Utilizatorii externi şi c ei Num ai utilizatorii interni
informaţii interni
Obligativitatea Organ izarea contab ilit ăţii Se organizează
organizării este obligatorie pentru contabilitatea de
contabilităţii toate tipurile d e între- gestiune reieşind din
prinderi, indiferent d e necesităţile
forma o rganizatoric o- întrep rind er ii
juridb ă, fiin d impu să de
legislaţie
15
14

1 2 3 Principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune

Obiectivul Prezentarea Furnizarea informaţiilor că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor
contabilităţii informaţiilor contabile managementului
utilizatorilor externi şi întreprind erii în scop ul previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a
interni prin prisma luării deciziilor bine activităţii. Continuitatea activităţii se exprimă clar în actul de constituire.
rapoartelor financiare fundamentate privind Atunci când funcţionarea este delimita tă în timp sunt menţionate datele
planificarea, bugetarea
şi dirijarea activităţii de începere şi de încetare a activităţii. Dacă conducerea nu intenţionează
Gradul de Respectarea obligatorie Nu este reglementată şi nu este obligată să lichideze întreprinderea sau să reducă esenţial
reglementare a prevederilor tuturor
actelor legislative şi volumul de producere, atunci se vor aplica metodele tradiţio nale de
* normative ce evaluare a activelor, pasivelor, precum şi de calculare a rezultatelor
reglementează modul financiare care sunt prevăzute în politica de contabilitate a întreprinderii.
de tinere a contabilităţii
Sistemele de Sistem de contabilitate Poate fi folosit orice In cazul în care întreprinderea intenţionnează sau este obligată să se
organizare a în partidă dublă sistem potrivit de lichideze, atunci conducerea întreprinderii nu mai are dreptul să utilizeze
contabilităţii contabilitate metodele tradiţionale de evaluare şi calculare a rezultatelor financiare, în
Unităţile de măsură Unitatea valorică Orice unitate de
folosite măsură potrivită: acest caz, se va recurge la utilizarea aşa-ziselor valori de lichidare, care
valo rică, naturală, de de obicei sunt mai mici decât valoarea de bilanţ. De exemplu, în cazul
muncă
funcţionării normale a întreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate în bilanţ
Exactitatea Informaţii corecte, Multe date
informaţiilor exacte, fiabile, obiective aproximative la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii acumulate, iar în cazul
Frecvenţa întocmirii Trimestrial şi anual Neregulat, la solicitare lichidării întreprinderii acestea vor fi evaluate la valoarea de vânzare
rapoartelor
financiare şi de (lichidare).
gestiune Principiul permanenţei metodelor presupune continuitatea
Obiectul de studiu al Patrimoniul Activitate a aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în
analizei şi întreprind erii în subdiviziunilor, secţiilor,
contabilităţii ansamblu unor produse contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor
Publicitatea Informaţii publice Informaţii confidenţiale asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Ace st principiu
informaţiilor asigură aplicarea pentru aceleaşi elem ente, structuri, dom enii de activitate
ot c, a aceloraşi metode de la o perioadă de gestiune la alta. Modificarea
4. Principiile de bază ale contabilităţii metodelor de la un an la altul trebuie să fie determinată de o profundă
Pentru a se da o imagine fidelă patrimoniului, a situaţiei financiare motivaţie, cum ar fi: fuziunea întreprinde rii, modificarea legislaţiei contabile
şi a rezultatelor obţinute, trebuie respectate cu bună credinţă regulile sau fiscale, schimbarea politicii economice sau comerciale, etc.
privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile Principiul prudenţei. Potrivitjacaâtuiâi-DJu sunt admise
cum sunt: praevaluarea elementelor de acti
. Aiecu Russo*
16 9 4 4 4 Biblioteca ŞfljR|ifjCâ


subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de
Esenţialitatea. în rapoartele financiare trebuie sa fie dezvăluită
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea
toată informaţia esenţială pentru evaluări şi luarea deciziilor de către
activităţii anului curent sau anterior. Diminuările de valori trebuie
înregistr ate când apar c a prob abilităţi pentru viitor, în schimb creşterile utilizatori. Informaţia se consideră esenţială atunci când lipsa sau
de valori nu se înregistrează până nu devin certe şi definitive prin obiectul insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate
şi suma lor. de ei în baza rapoartelor financiare. în acelaşi timp, dacă informaţia sau
Principiul specializării exerciţiilor constă în înregistrarea gradul de exactitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii
veniturilor şi cheltuielilor pe măsura ce ele se câştigă sau se produc şi de rapoarte financiare, ea se consideră neesenţială.
se reflectă în rapoartele financiare pentru perioadele la care se referă, 5. Sistemul de regle mentare normativă al contabilităţii
indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a m ijloacelor băneşti. In Republica Moldova
Principiul necompensării prevede că elementele de activ şi de
Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în întreprindere se
pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind
realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se
admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului,
precum şi între veniturile şi cheltuielile din raportul privind rezultatele iisigură o reglementare unitară a acesteia la scara întregii economii.
financiare. Necompensarea trebuie înţeleasă în sensul că pentru fiecare Sistemul de reglementare normativă al contabilităţii reprezintă
element patrimonial cu substanţă materială, pentru orice resursă care totalitatea actelor legislative şi normative, care reglementează ţinerea
reflectă drepturi şi obligaţii, etc. trebuie să fie deschis în contabilitate contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigură
câte un cont. urmărirea şi raportarea unitară a indicatorilor economico-financiari,
Principiul concordanţei cheltuielilor cu veniturile prevede contabilitatea cuprinde o terminologie unică şi este bazată pe anumite reguli
reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoartele financiare a comune pentru toate întreprinderile care desfăşoară activitate de
cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni intreprinzătorşi este înregistrată în Republica Moldova, indiferent de tipul de
economice. De exemplu, costul produselor vândute se constată şi se proprietate, apartenenţa ramurală şi forma organizatorico-juridică a acesteia
reflectă în conturile contabile şi în rapoartele financiare concomitent cu (cu excepţia organizaţiilor bugetare). Obiectivele reglementării contabilităţii
venitul din vânzarea produselor, adică într-o singură perioadă de gestiune. privesc uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi si
Prioritatea conţinutului asupra formei. Metodele alese în politica tipizarea principalelor documente şi registre contabile de uz general.
de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea operaţiunilor Ca acte legislative şi normative privind reglementarea contabilităţii
economice în contabilitate, pornind nu numai de la forma juridică a (n Republica Moldova se aplică:
acestora, dar şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
ele au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de
Legea contab ilităţii;
important în condiţiile constituirii economiei de piaţă, când legislaţia
Standardele Naţionale de Contabilitate;
rămâne în urma dezvoltării realităţii economice.
Comentarii la standardele naţionale de contabilitate;
18
19

Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a Instrucţiuni, scrisori şi alte acte instructive emise de Ministerul
întreprinderilor; Finanţelor al Republicii Moldova reprezintă explicaţii privind modul de
Instrucţiuni, scrisori si alte acte instructive emise de Ministerul ţinere a l contabilităţii în diferite dom enii de activitate a întreprinderilor.
Finanţelor al Republicii Moldova; 6. Noţiuni privind politica de contabilitate
Codul fiscal;
Legea bugetului etc.
Politica de contabilitate reprezintă o totalitate de principii,
convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede, că
înt reprinderii pentru ţin erea contab ili tă ţii şi întocm ire a rapoartelor
antreprenorul, indiferent de forma organizatorico-juridică a întreprinderii
financiare.
sale asigură evidenţa contabilă şi statistică în modul stabilit de legislaţia
Politica de contabilitate trebuie să fie elaborată de fiecare
în vigo are.
înt reprind ere care de sf ăş oa ră ac tivita te de în trep rinz ăt or şi este
Legea contabilităţii este un act normativ care stabileşte principiile înregistrată în Repu blica Moldova, indiferent de tipul de proprietate ,
metodologice unice ale contabilităţii si rapoartelor financiare, regulile apartenenţa ramurală şi forma organizatorico-juridică a acesteia (cu
generale privind documentarea operaţiilor economice, întocmirea oxcepţia organizaţiilor bugetare).
registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor Politica de contabilitate a întreprinderii se elaborează pentru fiecare
contabile, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare . an de gestiune şi se perfectează printr-un document organizatoric de
Standardele naţionale de contabilitate reprezintă norme generale dispoziţie (ordin, dispoziţie etc). Responsabilitatea pentru formarea şi
de ţinere a contabilităţii, evaluare şi constatare a activelor, capitalului folosirea politicii de contabilitate o poartă conducătorul întreprinderii.
propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, întocmire Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de
a rapoartelor financiare, anexelor la acestea şi a notei explicative. către contabilitate, de o comisie specială, compusă din reprezentanţii
Comentarii la standardele naţionale de contabilitate explicaţii serviciilor contabil, financiar, juridic şi altor servicii ale întreprinderii sau
oficiale (în baza exemplelor concrete) privind aplicarea prevederilor de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi
standardelor naţionale de contabilitate. examinată şi adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor)
Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a sau de Consiliul de directori, iar după aceasta trebuie să fie aprobată de
între prind erilo r este un model norm ativ privind clasificarea şi codificarea conducătorul întreprinderii.
conturilor. El reprezintă un tablou al sistemului de conturi în cadrul căruia Politica de contabilitate se elaborează în baza ansamblului de
fiecare cont desemnat printr-o denumire şi simbol cifric este încadrat convenţii fundamentale şi principii ale contabilităţii care sunt stipulate în
într-o anum ită grupă şi clasă în raport de o anumită cara cteristică de în S.N.C. 1 "Politica de contabilitate" (continuitatea activităţii,
grupare. specializarea exerciţiului, permanenţa metodelor, prudenţa, prioritatea
conţinutului asupra forme i, importanţa relativă).
20 21


în Republica Moldova (legile şi actele legislative, adoptate de Parlamentul Toate modificările introduse în politica de con tabilitate trebuie
Republicii Moldova, decretele Preşedintelui, hotărârile Guvernului, S.N.C., să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine,
comentariile la S.N.C., Planul de conturi contabile şi alte acte normative dispoziţii), indicându-se data intrării în vigoare a acestora.
aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova). Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să
Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) fie dată publicităţii, adică să fie adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de
concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din câteva, admise utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de
de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la contabilitate este determinată de întreprindere.
particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate de
bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Testaţi-vă cunoştinţele alegând răspunsul corect pentru fiecare
Componenţa şi conţinutul informaţiei referitoare la politica de contabilitate a din următoarele întrebări:
întreprinderii privind unele probleme concrete, care urmează să fie dezvăluită
1. Contabilitatea se ocupă de furnizarea de informaţii factorilor
în rapoartele financiare, sunt stabilite de S.N.C. respective.
de decizie. Cadrul general de reguli pe care le respectă contabilii în
De exemplu, S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe
termen lung" recomandă câteva metode de calculare a uzurii
desfăşurarea acestei activităţi de furnizare a informaţiilor se poate
mijloacelor fixe: defini prin noţiunea de:
- metoda casării liniare; a) legislaţie fiscală;
- metoda proporţional volumului produselor (serviciilor); b) principii contabile;
- metoda soldului degresiv; c) preluarea datelor;
- metoda degresivă cu rată descrescătoare. d) operaţiuni economice.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea 2. Conform cărui principiu veniturile se constatează în
metodă de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevăzut de momentul când au fost câştigate, indiferent de momentul încasării
exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. Astfel, întrucât lor:
automobilul pierde un mare procent din valoare în primii ani de exploatare, a) prudenţei;
uzura lui trebuie să se calculeze prin metoda soldului degresiv, dar nu
b) politicii de contabilitate;
prin metoda casării liniare, conform căreia se calculează uzura clădirilor
c) specializării exerciţiilor;
şi altor obiecte care îşi pierd valoarea uniform, în decursul întregii durate
d) legislaţiei fiscale.
de exploatare.
Toate modificările introduse în politica de contabilitate trebuie să 3. Obiectivele contabilităţii de gestiune sunt:
fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, a) întocmirea rapoartelor financiare;
dispoziţii), indicându-se data intrării în vigoare a acestora. b) prognozarea costului de producţie;
c) determinarea unor rezultate pe produse;
22
23


d) controlul şi analiza unor laturi ale activităţii întreprinderii. b) contabilii de gestiune nu sunt obligaţi să utilizeze unitatea
4. Conform principiului specializarea exerciţiilor, venitul din monetară , ei pot utiliza orice unitate de măsură care răspunde nevoilor
vânzarea bunurilor se va înregistra atunci, când: informaţionale ale managementului.
a) se fabrică bunurile; c) contabilitatea financiară înregistrează şi raportează informaţii
b) se comandă bunurile; referitoare la activele, datoriile şi capitalul propriu al întreprinderii în
c) se livrează bunurile clienţilor; ansamblu.
d) în momentul încasării contravalorii bunurilor livrate. d) contabilitatea financiară are o singură normă după care se
5. Ignorarea unei sume pentru că este foarte mică în compa- ghidează: tehnicile contabile utilizate trebuie să producă informaţii utile.
raţie cu rapoartele financiare luate ca ansamblu reprezintă aplicarea 9. Dintre rapoartele şi analizele prezentate mai jos, care
principiului: prezintă aceeaşi importanţă pentru managerul unei bănci şi al unui
a) comparabilităţii; magazin:
b) prudenţei; a) un raport privind planificarea producţiei;
c) importanţei relative, esenţialitatea; b) un raport privind gestiunea serviciilor;
d) specializarea exerciţiilor. c) analiză a bugetului;
d) analiză a deciziei de a produce sau a cumpăra.
6. Informaţiile contabile sunt utile atunci, când sunt:
a) oportune şi părtinitoare; 10. reprezintă o totalitate de prin-
b) relevante şi fiabile; cipii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea
c) relevante şi nesigure; întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
d) corecte şi exacte. financiare.
a) Politica de contabilitate;
7. Care dintre următoarele grupuri utilizează informaţiile
b) Principiile contabile;
contabile pentru prezentarea profitabilităţii şi lichidităţii unei
c) Standardele Naţionale de Contabilitate;
întreprinderi:
d) Codul Fiscal.
a) m anagementul;
b) investitorii; 11. Funcţia de informare a contabilităţii constă în:
c) creditorii; a) în consemnarea, potrivit unor principii şi reguli proprii, a
d) planificatorii economici. proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul întreprinderilor
şi se pot exprima valoric.
8. Care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) managerul răspunde de rapoartele financiare anuale ale b) furnizarea informaţiilor privind structura şi dinamica patrimoniului,
între prinderii, care transm it inform aţii mai ales utilizatorilor e xter ni. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute în scopul fundamentării
deciziilor.
24 25

c) constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului Alegeţi valo area chiriei, care treb uie inclusă în cheltuieli în anul
de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de gospodărire a 2002, şi cea aferentă anului 2003 din următoarele variante:
resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc. a) 5 000 lei în anul 2002 şi 5 000 lei în anul 2002;
d) datele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mijloc b) 10 000 lei în anul 2002 şi 0 lei în anul 2002;
de probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice. c) 2 500 lei în anul 2002 şi 7 500 lei în anul 2002;
12. Pe 24 aprilie un magazin recepţionează 10 maşini de spălat, d) 0 lei în anul 2002 şi 10 000 lei în anul 2002;
urmând să-şi achite datoria la 15 mai. Maşinile de spălat sunt e) 7 500 lei în anul 2002 şi 2 500 lei în anul 2002.
vâ nd ut e cu mpă ră to rilo r pe 2 iu ni e. Pla ta pe nt ru maş inile de spăl at De ce principiu contabil aţi ţinut seama în alegerea răspunsului?
vâ nd ut e es te înca sa tă pe 7 iu li e. La ce mom en t se vo r co ns ta ta a) principiul concordanţei;
cheltuielile şi veniturile din vânzări? b) principiul specializării exerciţiilor;
a) 24 aprilie; c) principiul importanţei relative;
b) 15 mai; d) principiul prudenţei.
c) 02 iunie; 15. Contabilul întreprinderii a înregistrat în contabilitate ca
d) 07 iulie. ve ni tu ri ale an ul ui cu re nt cin ci tr an za cţ ii:
13. întreprinderea "ART" a încasat de la întreprinderea a) vânzări de ciocolată cu plata în numerar efectuate în anul curent;
"BARS " în luna decem brie suma de 5 000 lei, reprezentând avans ul b) vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul trecut, a căror
pentru produsele care se vor livra în luna ianuarie. Identificaţi contravaloare s-a încasat în anul curent;
principiul contabil care indică momentul contabilizării cheltuielilor c) vânzări de caramelă pe credit, efectuate în anul curent, a căror
şi veniturilor aferente operaţiunii date: contravaloare este prevăzută a se achita în anul viitor;
a) principiul concordanţei; d) vânzări de ciocolata pe credit efectuate în anul curent pentru
b) principiul specializării exerciţiilor; care există însă un risc de neîncasare, datorită declarării unei adrese
c) principiul importanţei relative; false de către client;
d) principiul prudenţei. e) vânzări de caramelă pe credit efectuate în anul curent a căror
Care este acel moment? contravaloare s-a încasat în anul curent.
în calitate de nou contabil al întreprinderii identificaţi vânza rea ce
14. La data de 1 decembrie 2002 întreprinderea arendează
nu trebuia recunoscută ca venit al anului de gestiune şi argumentaţi pe
pentru angajaţi o sală de fotbal pentru o perioadă de 4 luni. Chiria,
baza principiilor contabile cunoscute opinia exprimată.
în v aloa re de 10 000 le i, este pl ăt ită a nticipat la data de 1 de ce mbr ie.
Care va fi valoarea chiriei, ce trebuie inclusă în cheltuielile anului
2002, şi cea aferentă anului 2003.
26 27

Obiectul şi metoda contabilităţii aparţinând altor persoane fizice şi juridice, bunurile respective nu îi aparţin
de drept, echivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarului,
1. Obiectul d e studiu al contabilităţii fapt pentru care partea corespunzătoare din patrimoniu poartă denumirea
La baza obiectului de studiu al contabilităţii este pus patrimoniul de patrimoniu străin.
întreprinderii, deoarece contabilitatea a apărut din necesitatea cunoaşterii
şi gestiunii eficiente a patrimoniului. Patrimoniu
Patrimoniul propriu
Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor ce aparţin unei Averea (relaţiile de drepturi)
persoane fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi (Bunurile economice ca obiect Patrimoniu străin
de drepturi şi obligaţii) (relaţiile de obligaţii)
obligaţii. De aici rezultă că patrimoniul este format din două părţi
interdependente: persoana fizică sau juridică ca subiect de patrimoniu
şi relaţiile de drepturi şi obligaţii în cadrul cărora au fost procurate aceste Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii se consideră
bunuri. următoarele:
1) contabilitatea studiază patrimoniul în expresie valorică. Ea
Bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii formează
studiază în condiţii concrete de loc şi timp circuitul elementelor
averea, adică acea parte a patrimoniului cu conţinut concret, material,
patrimoniale, măsoară şi calculează în expresie valorică mărimea lor şi
determinate fizic şi economic. Determinarea fizică a bunurilor economice
dezvăluie prin analiză şi control în ce măsură se asigură integritatea
remarcă faptul că ele au o formă concretă (mărfuri, produse, materiale, materială şi gestionarea eficientă a acestor valori. Starea patrimonhjluj
numerar etc). Determinarea economică a bunurilor se concretizează este reflectată de contabilitate prin stocurile şi soldurile valorilor
prin utilitatea (capacitatea bunului de a satisface anumite cerinţe ale componente, prin intermediul unor procedee specifice de lucru. Mişcarea
oamenilor), şi valoarea lor (exprimarea în bani, ceea ce creează pjtrimojiiului este reflectată în operaţiile de intrări şi ieşiri, atâfîncâTşi
posibilitatea de a fi schimbate în cadrul circuitului marfă - bani). din patrimoniu, precum şi a proceselor economice interne prin care se
Cea de-a doua com ponentă a patrimoniului, şi anume drepturile şi transformă intrările în ieşiri, modificând în acelaşi timp şi starea lor iniţială.
obligaţiile (care se mai pot numi şi surse de finanţare ale bunurilor 2) contabilitatea studiază modul de gestionare al patrimoniului, adică
economice), exprimă raporturile de proprietate în cadrul cărora se procură prin contabilitate se oferă conducerii întreprinderii informaţii operative şi
şi gestionează bunurile. de sinteză în legătură cu starea patrimoniului şi gestionarea acestuia.
Relaţiile de drept - au în vedere situaţia în care subiectul de 3) contabilitatea studiază echilibrul global al patrimoniului. După
patrimoniu (întreprinderea) îşi procură o parte din avere din resurse cum s-a menţionat, patrimoniul reprezintă un complex de drepturi şi
proprii, bunurile respective îi aparţin de drept, iar partea respectivă din obligaţii cu respectivele lor obiecte de drepturi şi obligaţii, exprimate în
patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu propriu. bani. în cadrul acestui tot întreg se creează un echilibru între bunurile
Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care subiectul de economice, pe de o parte, şi drepturile şi obligaţiile cu valoare economică,
patrimoniu (întreprinderea) îşi procură o parte din avere din resurse pe de altă parte, care poate fi scrisă sub echilibru al patrimoniului.
28 29

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii
Din această relaţie se poate determina patrimoniul propriu şi cel străin:

Patrimoniul propriu (net) = Bunuri economice - Obligaţii Sintetizând se poate spune că la nivelul contabilităţii, pentru
urmărirea patrimoniului, se apelează la structurile de activ, pasiv,
Patrimoniul străin = Bunuri economice - Drepturi
consumuri, cheltuieli, venituri, rezultate.
Echilibrul global al patrimoniului este expresia dublei determinări a
patrimoniului. 2. Activele, caracteristica şi clasificarea lor
4) Contabilitatea studiază echilibrul intern al patrimoniului. Bunurile economice şi sursele lor de constituire (relaţiile de drepturi
Contabilitatea are menirea să înregistreze starea în clipa în care se naşte, şi obligaţii), reieşind din caracteristicile ce stau la baza acestora au fost
şi apoi să înregistreze evenimentele economice care au loc şi care produc denumite respectiv prin noţiunile de active şi pasive.
schimbări în conţinutul patrimoniului, adică, echilibrul specific proceselor Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor
sau activităţii economice interne, care produc transformări calitative şi economice de a se afla în continuă mişcare şi transformare în cadrul
cantitative în volumul şi structura patrimoniului. Efortul efectuat este circuitului economic. Structura activelor se modifică în permanenţă
măsurat de contabilitate prin noţiunea de cheltuieli, iar efectul primit prin datorită operaţiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri
noţiunea de venituri. La nivelul obiectului contabilităţii acest echilibru este economice, de participarea lor la procesul de producţie, unde îşi schimbă
oglindit ca o relaţie între venituri şi cheltuieli şi implicit al unui rezultat forma, conţinutul şi proprietăţile fizice sau chimice, precum şi de operaţiile
obţinut prin compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul obţinut poate procesului de desfacere a produselor şi mărfurilor.
fi profit (beneficiu) sau pierdere. Sursele de constituire a bunurilor economice, spre deosebire de
Rezultat financiar (R) = Profit (B) sau Pierdere (P); bunurile economice apar ca ceva static, ele nu-şi schimbă volumul şi
Profit (B)=Venituri (V) >Cheltuieli (Ch); structura în mod independent, ci modificările sunt condiţionate de
Pierdere (P) = Cheltuieli (Ch) >Venituri (V) mişcările şi transformările bunurilor economice din activ, de aceea sunt
denumite pasive.
Venituri (V) = Cheltuieli (Ch) ± Rezultat financiar(R) - ecuaţia
de echilibru intern al patrimoniului Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere concretă şi
drepturile de creanţe, iar pasivele cuprind sursele de formare a acestor
Reluând ecuaţia de echilibru al patrimoniului din momentul TO şi o
bunuri, ca surse proprii şi surse străine.
corectăm cu ecuaţia echilibrului intern, ajungem la ecuaţia de echilibru în
Pentru fundamentarea teoretică a noţiunilor de active şi pasive
momentul T1:
s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii, predominante fiind:
juridică, financiară şi economică.
31
30

După teoria juridică, activele reprezintă bunurile economice ca Din punctul de vedere al criteriilor menţionate, se delimita
obiecte de drepturi şi obligaţii, iar pasivele reprezintă drepturile şi obligaţiile următoarele structuri de active (schema 2.1):
titularului de patrimoniu. 1) active pe termen lung;
După teoria financiară activele reprezintă valorile economice, 2) active curente.
bunurile în care s-au investit fondurile întreprinderii, iar pasivele reflectă
finanţarea acestor fonduri (proprie sau străină).
După teoria economică activele şi pasivele sunt interpretate prin
prisma categoriei economice de capital. Astfel, activele reprezintă modul
de întrebuinţare a capitalului, iar pasivele reflectă m odul de provenienţă
a capitalului în cadrul raporturilor de proprietate.
Datorită intereselor multiple la care trebuie să răspundă
contabilitatea: juridic, informaţional, gestionar şi fisca l, atât în teorie cât
şi în practică cele trei interpretări acordate structurilor de activ şi pasiv
nu sunt suficiente, decât considerate împreună.
Conţinutul activului întreprinderii este stabilit în bază a două criterii:
modul de valorificare şi gradul de lichiditate al bunurilor economice.
Modul de valorificare a bunurilor economice se referă la felul în Schema 2.1 Structura activelor întreprinderii
care ele participă la procesul de producţie în care se consumă şi îşi
Activele pe termen lung - cuprind acele categorii de bunuri care
transmit valoarea asupra produselor obţinute, inclusiv la felul cum se
au rezistenţă durabilă în întreprindere şi care nu se consumă la prima
asigură reproducţia lor. Astfel, bunurile economice utilizate într-o
utilizare. în cadrul acestora se cuprind următoarele mase patrimoniale:
întreprindere pot fi de două categorii: unele care au o durată mare de
• active nemateriale;
funcţionare şi care se consumă şi se valorifică în mod treptat pe parcursul
• active materiale;
mai multor cicluri de exploatare şi altele care consumă dintr-o dată şi
• active financiare.
care trebuie reînnoite cu exemplare noi în fiecare ciclu de exploatare.
• Activele nemateriale pe termen lung sunt acele bunuri care
Prin lichiditate se are în vedere, capacitatea fiecărui mijloc eco-
nu au o formă fizică concretă, dar se reprezintă printr-un document juridic
nomic de a parcurge calea normală a ciclului de exploatare până la
sau com ercial. Conform S NC13 "Contabilitatea activelor nemateriale" ele
transformarea lui în bani. Gradul de lichiditate este termenul în care un
reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formă materială, controlate
bun economic sau un drept poate fi transformat în bani lichizi în cursul
de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie,
circuitului lui.
comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate
predării în folosinţă altor persoane fizice şi juridice.
32

francizele - drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice

Activele nemateria le cup rind :
sau juridice pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau
cheltuielile de organizare - cheltuieli aferente creării întreprinderii
tehnologii a procesului de producţie pentru un comision stabilit.
(pregătirea documentelor pentru înregistrare, executarea ştampilelor,
Faptul existenţei activelor nemateriale în formă de proprietate
taxelor de stat, plata serviciilor prestate de consultanţi, etc); intelectuală trebuie să fie reflectat, semnat, fixat pe purtătorii materiali de
brevetele - drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită informaţie.
perioadă, pentru fabricarea unui fel de produs, utilizarea sau vânzarea • Activ ele materiale pe term en lun g cuprind activele care
unui produs specific; îmbracă o formă fizică, naturală, au o durată de funcţionare utilă mai
emblemele comerciale şi mărcile de deservire - simboluri mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în
(denumiri) înregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de utilizare procesul creării şi nu sunt destinate vânzării.
pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice Această grupă cuprind e:
de mărfurile altor persoane juridice şi fizice; Active materiale în curs de execuţie (investiţii capitale), care in-
licenţele- drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit clude cheltuielile pentru achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul
gen de activitate. Pentru proprietatea iritelectualU licenţa este un acord construcţiei în decursul unui proces îndelungat (achiziţionarea utilajului
(contract) conform căruia o persoană (licenţiar) în anumite cond iţii permite care necesită montaj, construcţia clădirilor şi construcţiilor speciale,
altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la proprietatea plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene).
intelectuală; Mijloace fixe includ activele materiale (mijloacele de muncă) preţul
know-how-urile - cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, tehnologice, unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (1 000 lei),
comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă planificate pentru utilizare mai mult de un an în activitatea de producţie,
natură acumulate de întreprindere, care constituie secret comercial şi comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor,
aduc avantaj economic; sau sunt destinate închirierii sau pentru scopuri administrative (clădiri,
construcţii speciale, maşini, utilaje, instalaţii).
copyright- drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea,
Terenurile - un tip special de imo bil, care are o durată de utilizare
editarea, vânzarea operelor literare, muzicale, video şi de cinema, precum
nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinată
şi a altor opere de artă pe întreaga durată prevăzută de legislaţie;
închirierii.
programele informatice — set de documentaţie tehnică şi de
Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale
exploatare, precum şi complexul de programe pentru sisteme de
pe termen lung , care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol,
prelucrare a informaţiei;
gaze, piatră, material lemnos extrase în cursul unei perioade îndelungate.
desenele şi mostrele industriale - un nou tip de articol înregistrat, • Activ ele fina ncia re pe term en lun g - includ investiţiile
cu funcţie de utilitate care acordă deţinătorului documentului de protecţie financiare şi creanţele pe termen lung.
dreptul exclusiv de utilizare a articolului;
drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung; 35
34

Investiţiile financiare pe termen lung - sunt active deţinute de Activele curente sunt bunurile care participă la procesul de
întreprinderea - investitor mai mult de un an în scopul ameliorării situaţiei producţie cu întreaga lor valoare de utilitate şi care se consumă şi îşi
saie financiare prin obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor, transmit dintr-o dată valoarea de utilitate şi valoarea asupra noului produs.
redevenţelor), care generează creşterea capitalului propriu sau obţinerea Sub aspectul lichidităţii, caracteristica de bază a activelor curente este
profitului de altă natură. Investiţiile financiare reprezintă cheltuielile aceea că durata ciclului de exploatare este mai mică de un an: ele intră
întreprinderii legate de procurarea titlurilor de valoare, alocarea mijloacelor şi ies, în şi din patrimoniu de mai multe ori sau cel puţin 0 dată în cursul
în capitalul statutar ale altor întreprinderi, acordarea de împrumuturi pe unei perioade de gestiune.
termen lung altor persoane juridice şi fizice. Activele curente inc lud:
j
în funcţie de direcţiile de inve stire, investiţiile financiare pe termen
• stocuri de mărfuri şi materiale;
lung se clasifică în:
• creanţe pe termen scurt;
- investiţii financiare în părţi nelegate;
• investiţii financiare pe termen scurt;
- investiţii financiare în părţi legate.
• mijloace băneşti;
Investiţii financiare în părţi nelegate au loc atunci când investitorul
• alte active pe termen scurt.
deţine până la 20 % din capitalul statutar al întreprinderii în care s-a investit,
• Stocurile de mărfuri şi materiale sunt activele destinate
în cazul dat, d in partea întreprinderii investitoare nu există nici influenţă,
vânzării în cazul activităţii econom ice ordinare sau înregistrate ca
nici control asupra întreprinderii în care s-a investit.
producţie în curs de execuţie sau destinate consumului în procesul de
Investiţiile financiare în părţi legate includ investiţiile în întreprinderile
producţie şi la prestarea de servicii.
asociate şi investiţiile în întreprinderile fiice. întreprinderea asociată este Ele cuprind:
întreprinderea în care investitorul exercită o influenţă notabilă şi deţine de a) materialele destinate utilizării în procesul de producţie;
la 20 la 50 % de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar, dar care nu b) producţia în curs de execuţie;
este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă a investitorului, c) produsele finite;
întreprinderea-fiică se consideră întreprinderea care se află sub controlul
d) mărfurile, inclusiv terenurile şi alte active materiale achiziţionate
altei întreprinderi (mamă), ce deţine peste 50 % de acţiuni sau participaţii
şi destinate revânzării;
în capitalul statutar.
e) obiectele de mică valoare şi scurtă durată.
Creanţele pe termen lung reprezintă valori economice avansate
• Creanţele pe termen scurt reprezintă valori economice
temporar de întreprindere altor persoane fizice şi juridice pe o perioadă
avansate temporar de întreprindere altor persoane fizice şi juridice pe
mai mare de un an şi pentru care urmează să primească un echivalent
un termen mai mic de un an şi pentru care urmează să primească un
valoric. Toate persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o valoare
echivalent valoric.
avansată urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite ge-
Aici se inc lud:
neric prin noţiunea de debitori. - creanţele privind facturile comerciale;
36 37


- creanţe ale părţilor legate; Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de
- creanţe privind avansurile acordate; •
decontare. Acest termen, în cazul capitalului propriu operează în
- creanţe ale bugetului; momentul lichidării patrimoniului, iar în cazul datoriilor, termenul de
- creanţe ale personalului; scadenţă poate fi mai mare sau mai mic decât perioada de gestiune
- creanţe privind veniturile calculate; (1 an), după cum sunt datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen
- alte creanţe pe termen scurt. scurt. Corespunzător celor două modalităţi de finanţare, pasivele se
• Inves tiţiile financiare pe termen scu rt sunt investiţii pe care împart în capital propriu şi datorii, (schema 2.2)
întreprinderea are intenţia să le comercializeze sau să le stingă în curs
de un an, cu excepţia titlurilor de valoare de piaţă cu lichiditate înaltă
având un termen de stingere până la trei luni.
• Mijloace le băn eşti reprezintă disponibilităţile băneşti în casierie,
depozite, conturi de decontare, valutare şi în alte conturi la bancă.
3. Sursele de constituire a activelor şi clasificarea lor
După cum s-a menţionat mai sus, sursele de constituire a bunurilor
economice, reieşind din caracteristicile ce stau la baza acestora au fost
denumite pasive.
Pasivul prin componenţa sa reflectă modul de finanţare a bunurilor
economice şi gradul de exigibilitate al surselor de finanţare.
Finanţarea bunurilor economice se referă la modul de dobândire
economică şi susţinere financiară a activelor întreprinderii. Pentru
... .. .
procurarea bunurilor economice o întreprindere foloseşte finanţarea
proprie şi finanţarea străină. " . . .
Finanţarea proprie a unei întreprinderi este efectuată de proprietarul Schema 2.2 Structura pasivelor întreprinderii.
ei, care aduce contribuţia sa materială sub formă de capital personal
sau capital social, la care se mai adaugă unele resurse proprii cum sunt: Capitalul propriu corespunde finanţării proprii a bunurilor
rezervele, profitul. economice aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii şi reprezintă
Finanţarea străină este asigurată de terţa persoană în raport cu mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. în mod
întreprinderea, care-i împrumută capitalurile sub diferite forme ju ridice, concret el se delimitează prin:
cum sunt creditele bancare, împrumuturile pe bază de titluri şi datoriile în • capital statutar şi suplimentar;
curs de decontare. • rezerve;
38
39

• profit nerepartizat; rezerve statutare, ce reprezintă acele fonduri a căror constituire

• capital secundar. din profitul net este stipulată în statutul de constituire a întreprinderii.
Capitalul statutar se constituie la înfiinţarea întreprinderii, fiind o alte rezerve, cele ce sunt create prin decizia adunării generale din
condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia, reprezintă valoarea aporturilor profitul net.
proprietarilor întreprinderii la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării Profitul nerepartizat include:
acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii întreprinderii. Mărimea corecţii ale rezultatelor perioadei precedente - rezultatele
capitalului statutar se micşorează cu mărimea capitalului nevărsat şi a corectărilor efectuate în anul de gestiune ia operaţiunile aferente
capitalului retras. Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor privind perioadelor precedente.
aporturile la capitalul statutar. Capital retras reprezintă valoarea acţiunilor profit nerepartizat (pierd erea neacop erită) al perioad elor pre cede nte
proprii (cotelor de participaţie) răscumpărate de la acţionarii (asociaţii) săi. - o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau repartizată între
Pe parcursul funcţionării întreprinderii poate apărea necesitatea proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din
de a m odifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia. Se poate participaţii.
majora prin plasarea de acţiuni noi din emisiune suplimentară sau prin profit net (pie rderea) al perioad ei de ges tiune este rezultatul financiar
majorarea valorii nominale a acţiunilor plasate. Din operaţiile de creştere al perioadei de gestiune după impozitare.
a capitalului statutar poate să rezulte capitalul suplimentar, care reprezintă Capitalul secundar cuprinde:
diferenţa între preţul de emisiune (mai mare decât valoarea nominală) şi subvenţiile de stat, reprezintă asistenţa acordată întreprinderii de
valoarea nominală al noilor acţiuni (mai m ică). în caz contrar, adică când Guvern sau de alte organe de stat, respectându-se anumite condiţii legate
preţul de emisiune este m ai mic decât valoarea nominală, tot avem capital de activitatea de producţie şi financiară a acesteia.
suplimentar, dar el are menirea de a micşora valoarea capitalului propriu. diferenţele din reevaluare sunt ecarturile şi sumele reducerilor din
Micşorarea capitalului statutar se efectuează prin rambursarea către reevaluarea activelor materiale şi financiare pe termen lung.
acţionari sau asociaţi a unei părţi din acesta, atunci când societatea îl Datoriile exprimă fondurile sau capitalurile furnizate de terţi pentru
consideră prea mare în raport cu activitatea sa, sau alte situaţii. care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric.
Rezervele reprezintă profitul capitalizat în mod durabil de Este vorba de creditele contractate de la bănci sau alte instituţii financiare,
întreprindere, până la o decizie contrară a organelor competente. Deci împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, precum şi datoriile create în
caracteristica de bază a rezervelor este aceea că ele se constituie în cadrul relaţiilor de decontare ale întreprinderii cu alte persoane fizice şi
raport cu cotele stabilite din profitul net. juridice.
Structural rezervele se împart în: Persoanele fizice şi juridice, faţă de care întreprinderea are obligaţii
rezerve legale, care se constituie anual într-o anumită proporţie băneşti sunt denumite creditori. Definit prin această prismă creditorul
din profitul net, fiind destinate protejării capitalului, în cazul în care perioada reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a avansat o
de gestiune se încheie cu pierderi.
40 41

valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau

o contra prestaţie.
Din masa patrimonială a datoriilor cele mai semnificative sunt
următoarele:
datoriile financiare (împrumuturi bancare, credite);
datoriile comerciale, care se formează în cadrul relaţiilor de
decontare cu furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri materiale, lucrări
şi servicii primite.
datorii calculate (datoriile fiscale, saiariale şi sociale, datoriile faţă Schema 2.3 Structura consumurilor
de asociaţi).
Consumurile directe reprezintă consumurile identificate nemijlocit
4. Noţiuni privind consumurile, cheltuielile şi veniturile pe un anumit produs sau serviciu în momentul efectuării lor. Consumurile
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea directe de producţie la rândul său includ următoarele tipuri:
produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. Consumurile • Consumurile directe de materiale reprezintă valoarea materiei
sunt nemijlocit iegate de procesul de producţie, îşi găsesc întruchipare prime, materialelor, semifabricatelor, utilizate la fabricarea
materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de execuţie, la produselor care în mod substanţial intră în componenţa acestora
finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu şi se includ direct în costul produselor finite.
se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii. • Consumurile directe privind retribuirea muncii reprezintă
Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar consumurile privind remunerarea muncitorilor, incluse în mod di-
în rezultatul activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit rect în costul produselor finite.
de procesul de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu Consumurile indirecte de producţie reprezintă consumurile
se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind aferente deservirii şi conducerii subdiviziunilor de producţie care nu pot
rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului fi incluse în mod direct în costul produselor finite (serviciilor) şi se
(pierderii) al perioadei de gestiune. repartizează la sfârşitul perioadei de gestiune pe tipuri de produse. La
Componenţa consumurilor şi cheltuielilor, modul de determinare rândul său, consumurile indirecte de producţie, includ:
şi constatare a acestora sunt determinate de prevederile SNC 3 • Consumurile indirecte de producţie variabile reprezintă
„Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". consumurile întreprinderii mărimea cărora depinde de volumul
Consumurile în dependenţă de modul de includere în costul de producţiei, cum ar fi remunerarea muncitorilor ce deservesc secţiile
producţie se clasifică în două grupe, şi anume: (vezi schema 2.3) de producţie, consumul de materiale pentru gestiunea generală a
> Consumuri directe secţiilor etc. Consumurile indirecte de producţie variabile se includ
> Consumuri indirecte în costul produselor fabricate şi soldurilor producţiei în curs de
42 43


execuţie în sumă totală, indiferent de nivelul utilizării efective a

capacităţilor de producţie.
• Consumurile indirecte de producţie constante reprezintă
consumurile întreprinderii mărimea cărora nu depinde sau depinde
neesenţial de volumul producţiei, cum ar fi uzura calculată mijloacelor
fixe, consumul de energie electrică pentru iluminarea secţiilor de
producţie etc. Consumurile indirecte de producţie constante se
repartizează între costul producţiei şi cheltuielile perioadei în baza
capacităţii normative a utilajului de producţie. Capacitatea normativă
reprezintă nivelul de producţie, care poate fi realizat în medie pe
parcursul a câteva perioade sau sezoane în cazul unor circumstanţe
Schema 2.4 Componenţa cheltuielilor
ordinare, ţinând cont de pierderile de capacităţi, rezultate în urma
executării lucrărilor tehnice de planificare. Dacă volumul efectiv de Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile aferente
producţie este egal sau depăşeşte capacitatea normativă, suma
desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii. Acestea includ:
efectivă a consumurilor de producţie constante se trece integral în
> costul vânzărilor;
costul de producţie. în cazul în care volumul efectiv de producţie
> cheltuielile comerciale;
este mai mic decât capacitatea normativă consumurile indirecte de
> cheltuielile generale şi administrative;
producţie constante se trec în cost în baza cotei normative rezultate
> alte cheltuieli operaţionale.
din împărţirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea
Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente
normativă. Suma rămasă a consumurilor indirecte de producţie
constante se consideră drept cheltuială în perioada de gestiune în produselor, mărfurilor vândute şi serviciilor prestate.
care au fost suportate. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii
Componenţa cheltuielilor conform prevederilor standardului produselor, mărfurilor şi prestărilor de se rvicii, şi anume: cheltuielile privind
serviciile de marketing aferente încheierii sau rezilierii contractelor»
menţionat este prezentată pe feluri de activităţi ale întreprinderii:
cheltuielile privind ambalarea, încărcarea-descărcarea produselor şi
operaţională, de investiţii, financiară şi pe evenimente excepţionale,
mărfurilor, cheltuielile de transport aferente desfacerii, cheltuieli pentru
în funcţiile de direcţiile efectuării, cheltuielile se subdivizează în trei
reclamă, cheltuielile aferente creării rezervei pentru datorii dubioase,
grupe (vezi schema 2.4):
cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de
1. cheltuieli ale activităţii operaţionale;
comerţ, comisioanele plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere,
2. cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
de comerţ exterior, cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale
3. cheltuieli privind impozitul pe venit.
pentru vânzarea produselor peste hotarele republicii, etc.
45
44
I

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind activelor nemateriale, activelor materiale pe termen lung (activelor în curs
deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu. Ele cuprind cheltuielile de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale), activelor
privind retribuirea muncii salariaţilor atribuite personalului de conducere financiare pe termen lung, pierderile din participaţiiSe în alte întreprinderi
şi gospodăresc, premiile de orice tip conform sistemelor existente la şi din operaţiile cu părţile legate, etc.
întreprindere, adaosurile de orice tip; contribuţiile pentru asigurările sociale; Cheltuielile activităţii financiare sunt generate de modificarea
întreţinerea, uzura şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă, mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor
gospodărească şi de protecţie a naturii; amortizarea activelor nemateriale întreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind plata redevenţelor, privind
cu destinaţie generală a întreprinderii; uzura şi reparaţia obiectelor de arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung, privind diferenţele
mică valoare şi scurtă durată; cheltuielile poştale şi telegrafice; cheltuielile de curs vaiutar nefavorabile, etc.
privind paza obiectelor administrativ-gospodăreşti şi asigurarea securităţii Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile
antiincendiare; cheltuielile privind deplasările personalului de conducere; rare şi netipice, nelegate de activitatea financiar-economică a
cheltuielile de reprezentare; cheltuielile în scopuri de caritate şi întreprinderii. Acestea cuprind pierderile provocate de calamităţile natu-
sponsorizare; plata pentru diversele servicii prestate întreprinderii în rale, pierderile rezultate din perturbări politice, pierderile ocazionate de
conformitate cu contractele încheiate (bancare, juridice, informaţionale, modificarea legislaţiei.
de audit, traducători); cheltuieli pentru pregătirea şi reciclarea personalului; Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a
cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu caracter de cheltuielilor privind impozitul pe venit, luată în considerare la calcularea
producţie; cheltuielile de judecată, de arbitraj şi taxele de stat; alte cheltuieli. profitului (pierderii) net ai perioadei de gestiune.
Alte cheltuie li ope raţio nale cuprind cheltuielile privind vânzarea Ve nitul cuprinde afluxul global de avantaje economice încasate
altor active curente; pentru arenda curentă, cheltuieli sub formă de sau care urmează a fi încasate în conturile întreprinderii. în componenţa
amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, cum
evaluare a activelor curente; aferente dobânzilor pentru credite şi ar fi taxa pe valoare adăugată, accizele, încasările globale obţinute de
împrum uturi; consumurile indirecte de producţie nerepartizate; lipsurile întreprindere din însărcina rea organiza ţiilor terţe din comercializarea
şi pierderile din deteriorarea valorilor, etc. produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezintă
un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu
Cheltuielile activităţii neoperaţionaie cuprind cheltuielile
suportate de întreprindere la efectuarea altor feluri de activităţi. Acestea al acesteia.
Componenţa veniturilor, modul de determinare şi constatare sunt
cuprind:
determinate de prevederile SNC 18 „Venitul".
> cheltuielile activităţii de investiţii;
în funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două
> cheltuielile activităţii financiare;
grupe (vezi schema 2.5):
> pierderile excepţionale.
1. venituri din activitatea operaţională;
Cheltuielile activităţii de investiţii sunt generate de scoaterea 2. venituri din activitatea neoperaţională.
din funcţiune a activelor pe termen lung şi cuprind cheltuielile privind ieşirea
47
46


> veniturile din activitatea financiară;
> veniturile excepţionale.
Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele rezultate
din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele
încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe ,
dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor din reevaluarea
activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate).
Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din
transmiterea în folosinţă altor persoane fizice şi juridice, pe un termen
Schema 2.5 Structura veniturilor mai mare de un an, a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung
(terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale), valoarea activelor intrate
Ve nit urile din ac tivitatea op era ţio nală cuprind sumele rezultate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar favorabile,
din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea includ: subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, etc.
> veniturile din vânzări; Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organele de
> alte venituri operaţionale. stat, companiile de asigurări, persoanele fizice şi juridice sub formă de
Veniturile din vânzări reprezintă încasările din vânzarea
recuperare a pierderilor din calamităţi naturale, perturbări politice,
produselor finite, mărfurilor şi se constată în baza metodei calculării în
modificări ale legislaţiei şi alte evenimente ce nu sunt legate de activitatea
cazul livrării şi transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate
ordinară a întreprinderii.
asupra acestora; încasările din prestarea serviciilor şi se constată la fel
în baza metodei calculă rii pe măsura efectuării acestora pe fiecare 5. Metoda contabilităţii
tranzacţie sau pe stadii distincte ale acesteia; avantajele obţinute din Contabilitatea ca disciplină ştiinţifică se caracterizează prin existenţa
operaţiile de barter, contractele de construcţie. unui obiect propriu de studiu. în scopul realizării acestuia, contabilitatea
Alte venituri operaţ iona le includ sumele primite sau de primit foloseşte o metodă proprie de cercetare. Prin metoda contabilităţii se
din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor înţelege ansamblul de principii, procedee şi instrumente cu ajutorul cărora
finite şi mărfurilor, din arenda curentă, precum şi sub formă de amendă, se realizează evidenţa, calculul, analiza şi controlul stării şi mişcării
penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate din patrimoniului.
modificarea metodelor de evaluare a activelor curente. Noţiunea de metodă este de origine greacă şi provine de la meto,
Venit uri le din activ ita tea neopera ţională cuprind sumele pri- care înseamnă succesiune, schimbare, după care hodos înseamnă
mite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii, decât cea drum. Cele două noţiuni unite în metodos se pot traduce un drum, după
de bază. Acestea includ: care trebuie să se meargă pentru a ajunge la un anumit rezultat, scop,
> veniturile din activitatea de investiţii; adevăr.
49
48


Deci, metoda este un produs al gândirii teoretice abstracte
> Procedee comune tuturor ştiinţelor;
desfăşurate pe parcursul cercetării existenţei şi mişcării patrimoniului în
> Procedee comune şi altor ştiinţe economice;
vederea cunoaşterii compo nenţei, conţinutului acestuia şi a fenom enelor
> Procedee specifice metodei contabilităţii (vezi schema 5.6).
care se produc în/sau în legătură cu acesta. între obiect şi metodă există
între procedeele comune tuturor ştiinţelor pe care le foloseşte
o strânsă interdependenţă şi condiţionare în sensul că obiectul arată ce contabilitatea în reflectarea obiectului său de studiu se regăsesc:
trebuie studiat, iar metoda indică cum trebuie studiat. observaţia, raţionamentul, comparaţia, descompunerea, clasificarea,
Metoda contabilităţii, sintetizând un drum de parcurs într-o investigaţie
analiza, sinteza.
economică, se va baza pe procedee de lucru care reprezintă o manieră, Observaţia este faza iniţială a cercetării în cazul oricărei ştiinţe.
un anume fel specific de a ajunge la un anumit scop. Numai printr-o observaţie atentă se pot delimita faptele şi fenomenele pe
Ca în orice ştiinţă, contabilitatea, pentru a stabili propriile legi şi care, având conţinut economic şi fiind evaluabile în bani, le vom include
principii, parcurge în demersul să u, o serie de etape obligatorii, cum ar fi : în obiectul contabilităţii, adică le putem asocia unui patrimoniu dat, aflat
determinarea obiectului cercetat; fixarea tehnicilor de observare şi în circuitul economic sau social. Observaţia se asociază cu cantitatea,
înregistrare a datelor contabile; prelucrarea datelor; interpretarea datelor calitatea şi valoarea.
culese; elaborarea concluziilor; stabilirea legităţilor contabile. Raţionamentul se aplică de metoda contabilităţii pentru ca pe bază
Determinarea obiectului cercetat reprezintă momentul iniţial al de judecăţi logice obţinute prin observare sau documentare asupra
fiecărei metode. în ceea ce priveşte contabilitatea, aceasta se confundă elementelor patrimoniale să se stabilească concluzii cu valoare de
cu cunoaşterea caracteristicilor bunurilor economice şi a surselor lor de generalizări. Raţionamentul face posibilă înţelegerea dublei reprezentări
provenienţă, a proceselor economice şi a influenţelor reciproce dintre a patrimoniului, a influenţelor pe care le produc mişcările de valori asupra
acestea. bilanţului, a stabilirii corelaţiilor în balanţa de verificare, etc.
Metoda contabilităţii face posibilă cuprinderea în sfera ei de Comparaţia se foloseşte în metoda contabilităţii prin punerea în
cercetare a tuturor elementelor patrimoniale, în expresie bănească, privite faţă a două elemente sau structuri aflate în perimetrul său de studiu în
vederea fixării unor concluzii. Comparaţia este de neconceput în analiza
din punct de vedere al provenienţei şi al destinaţiei.
contabilă, în luarea deciziilor, etc. Comparaţia se face fie între elementele
Principiile teoretice ale contabilităţii sunt destinate realizării
componente ale patrimoniului, între veniturile şi cheltuielile proprii, fie faţă
obiectului acesteia, demonstrându-se cum trebuie înregistrate procesele de componentele sau structurile altor unităţi patrimoniale.
şi fenomenele economice, care sunt cauzele care le-au generat şi ce Clasificarea în contabilitate serveşte la repartizarea raţională a
efecte au produs. Pentru aceasta, metoda contabilităţii utilizează o serie elementelor patrimoniale, respectiv a bunurilor economice şi a surselor
de procedee care permit furnizarea de informaţii cu privirea la producerea de formare a acestora. Clasificarea este posibilă în contabilitate întrucât
şi desfăşurarea fenomenelor economicş şi sociale. trăsăturile comune atrag elementele patrimoniale cu una sau mai multe
Aceste procedee utilizate de către metoda contabilităţii pentru trăsături identice şi le separă pe cele cu trăsături diferite. în acest fel
realizarea obiectului său de studiu pot fi grupate în: este folosită împărţirea sistematică pe clase a elementelor, fenomenelor
sau proceselor economice.
50 51

Analiza. Ca procedeu ştiinţific de cercetare a unui fenomen,

domeniu, spaţiu de activitate etc, analiza porneşte de la studierea
aprofundată a fiecărui element în parte observând locul, rolul şi implicaţia
acesteia în cadrul ansamblului dat. în contabilitate, analiza se aplică în
cele mai diferite situaţii începând cu înregistrarea zilnică a operaţiunilor
şi terminând cu întocmirea lucrărilor periodice.
Sinteza ca procedeu ştiinţific de cercetare asigură trecerea de la
particular la general. Prin ea se realizează generalizarea unor concluzii
desprinse în procesul de analiză. Sinteza permite generalizarea atât la
nivel microeconomic cât şi macroeconomic. în ambele cazuri sinteza
are ca scop stabilirea politicilor economice şi financiare de urmat privite
din planuri diferite.
Procedeele metodei contabilităţii, comune şi altor discipline
economice sunt: documentaţia, e valuarea, calculaţia şi inventarierea.
Documentaţia reprezintă procedeul ce permite consemnarea
datelor ce privesc patrimoniul, în documente. Documentul este un act
prin care se adevereşte, se constată sau se preconizează un fapt, se
conferă un drept, se recunoaşte o obligaţie. Orice operaţie economico-
financiară trebuie reflectată într-un document în momentul producerii ei,
pentru că numai astfel este posibilă asigurarea integrităţii patrimoniului
în ansam blu şi pe elemente componente. Documentul este necesar şi
pentru stabilirea răspunderilor, pentru că acesta, în afara operaţiei în sine,
relevă actul decizional, ceea ce implică răspunderea gestionării prin
efectele produse.
Evaluarea este procedeul ce permite exprimarea valorică a
elementelor patrimoniale şi a operaţiunilor ce privesc elementele
patrimoniale. în contabilitate, evaluarea înseamnă aducerea elementelor
componente ale patrimoniului la un numitor comun prin intermediul
aceleiaş unităţi de măsură. Evaluarea constă în transformarea unităţilor
naturale în unităţi valorice cu ajutorul monedei naţionale chiar şi în cazul
elementelor patrimoniale exprimate în unităţi monetare străine.
53


Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul
Calculaţia este un ansamblu de operaţiuni matematice referitoare corect pentru fiecare din următoarele întrebări:
la fapte şi fenomene economice în scopul de a găsi valoarea uneia sau 1. Relaţiile de drepturi au în vedere situaţia în care întreprinderea
mai multor mărimi de această natură. Calculaţia se află în legătură directă îşi procură o parte din avere din resurse aparţinând altor
cu evaluarea în cazul stabilirii valorii elementelor patrimoniale rezultate
persoane fizice şi juridice.
din activitatea proprie.
(a) Corect; (b) Fals.
Inventarierea este acel procedeu prin care se întocmeşte o listă, 2. Se solicită a se precisa suma ce reprezintă activele curente,
un registru sau un document în care sunt reflectate şi descrise cantitativ
beneficiind de următoarele date: materii prime -10 000 lei;
şi valoric toate bunurile care se află într-o întreprindere, instituţie, depozit,
furnizori - debitori -25 000 lei; cheltuieli înregistrate în avans -
etc. Inventarierea prezintă cunoaşterea faptică a structurilor patrimoniale,
15 000 lei; furnizori - 2 5 000 lei; profit net -16 000 lei; clienţi creditori
în vede rea evaluării patrim oniulu i dat.
-8 000 lei; produse finite -26 000 lei.
Procedeele specifice de studiu a obiectului contabilităţii sunt:
1.36 000 lei; 4.111 000 lei;
bilanţul contabil, contul, dubla înregistrare şi balanţa de verificare.
2.4 9 000 lei; 5. 96 000 lei .
Bilanţul contabil este un document care reflectă sintetic, în
3. 76 000 lei;
expresie valorică, în activ, mijloacele economice după componenţa lor
3. Dacă o întreprindere are datorii în sumă de 19 000 lei şi
materială, iar în pasiv aceleaşi mijloace după sursele lor de provenienţă
în cadrul unei unităţi patrim oniale, la un moment dat.
capitalul propriu în sumă de 56 000 lei, activele au o valoare
Contul este procedeul propriu contabilităţii prin care elementele de:
patrimoniale sunt individualizate în cadrul fiecărei unităţi, fiind destinat (a) 37 000; (b) 75 000; (c) 56 000; (d) 1 9 000.
urmăririi apariţiei şi evoluţiei acestora pe parcursul existenţei lor, 4. Se solicită a se determ ina valoarea capitalului propriu în
concomitent cu existenţa patrimoniului. Conturile reflectă componenţa situaţia în care dispunem de următoarele date: capitalul statutar
patrimoniului şi starea acestuia de-a lungul fazelor circuitului economic. - 200 000 lei; rezerve - 50 000 lei; profit -15 000 lei; avansuri pri-
Totalitatea conturilor utilizate de către o întreprindere formează sistemul mite de la clienţi -1 2 000 lei; utilizarea profitului net -10 000 lei;
de conturi. furnizori - 6 500 lei; capital suplimentar - 7 000 lei; capital retras -
Dubla înregistrare este considerată un procedeu de bază al 1 000 lei; acţiuni procurate - 2 000 lei
metodei contabilităţii care presupune înregistrarea oricărei operaţii a) 257 000 lei; (d) 159 000 lei;
economice oricât de simplă este ea, în cel puţin două conturi, unul care (b) 273 000 lei; (e) 256 000 lei.
se debitează şi altul care se creditează. (c) 271 000 lei;
5. Dacă o întreprindere are datorii pe termen lung în sumă de 10
Balanţa de verificare asigură verificarea exactităţii înregistrării
operaţiilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, 000 lei, datorii pe termen s cu rt -1 9 000 lei şi capitalul propriu
legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice, precum şi în sumă de 56 000 lei, activele au o valoare de:
centralizarea datelor contabilităţii curente. (a) 37 000; (c) 56 000; (e) 85 000;
55
54


(b) 75 000; (d) 19 000; (f) nici un răspuns corect.
5) Acreditive (active curente, în decontare)
6. în legătură cu încadrarea elementelor patrimoniale se pot face
6) Clienţi (active curente, în decontare)
mai multe afirmaţii:
7) Obligaţiuni procurate pe termen lung (active curente, băneşti)
1. Materii prime (active curente, stocuri);
2. Produse finite (active curente, active băneşti); 8) Creditori (active curente, băneşti)
3. Debitori (active curente în decontare); 9) Datorii financiare (active curente, băneşti)
4. Clienţi (active curente, active băneşti); Având în vedere afirm aţiile de mai sus, prec izaţi care combinaţie
5. Acreditive (active curente, în decontare); de elemente patrimoniale, în totalitate, are încadrare corectă.
6. Clienţi (active curente, în decontare); (8 )1 ,2 ,6 ,8 . (c) 1,3, 6, 5. (6)2,3,4,6.
7. Acţiuni procurate pe termen lung (active curente, băneşti); (b) 2, 3, 8. (d) 4, 5, 7, 8.
8. Creditori (active curente, băneşti); 9. Se prezintă următoarele venituri:
9. Datorii (active curente, băneşti); 1) Venituri din vânzări;
Găsiţi care elemente patrimoniale au încadrare corectă. 2) Venituri din dividende;
7. Se prezintă următoarele elemente patrimoniale: 3) Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung;
1) Acţiuni procurate 6) Terenuri; 4) Venituri din redevenţe;
pe termen lung 5) Venituri din active intrate fără plată;
2) Mijloace băneşti în casă; 7) Brevete; 6) Venituri din ieşirea din patrimoniu a activelor nemateriale.
3) Datorii faţă de furnizori; 8) Resurse naturale; Precizaţi care combinaţie de surse de venituri cuprind în totalitate
4) Cheltuieli de constituire; 9) Hârtii de valoare. veniturile din activ itate a de investiţii?
5) Clădiri; (a) 2,3,5; (c) 3,5,4;
Precizaţi care combinaţie de elemente patrimoniale cuprind în (b) 2,3,4; (d) 2,3,6;
totalitate activele materiale pe termen lung:
(e) Nici un răspuns corect
(a) 5, 6, 8, 9; (c )2 ,5 ,6 ,8 ; (e) 1,5, 6, 8;
10. Firma „Auto" SA dispune de un magazin de materiale de
(b')5,6,8; (d)1,7,9
construcţie. în magazin se află 30 cutii de vopsea pregătite a
8. în legătură cu încadrarea elementelor patrimoniale se pot face
fi vândute. Ce element economic reprezintă aceste 30 cutii
mai multe afirmaţii:
de vopsea?
1. Materiale (active curente, stocuri)
(a) Produse;
2) Mărfuri (active curente, active băneşti)
(b) Mijloace fixe;
3) Facturi comerciale de încasat (active curente în decontare)
(c) Mărfuri;
4) Debitori (active curente, active băneşti)
(d) Cheltuieli.
56 Dar vopseaua folosită pentru reparaţia oficiului?
(a) Produse;
57

(b) Mijloace fixe; 14. Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răs-
(c) Mărfuri; cumpărate de la acţionari sau a cotelor de participare.
(d) Cheltuieli. a) Corect;
11. Firma „X" dispune de o staţie de alimentare cu benzină. în b) Fals.
acest moment, staţia de alimentare are 2 000 litri de benzină 15. Creanţele reprezintă:
pregătită a fi vândută. Ce element patrimonial reprezintă aceste (a) obligaţiile companiei de a transmite mijloacele sau de a presta
2 000 litri benzină? servicii către alte companii în viitor ca urmare a tranzacţiilor încheiate
(a) Produse;
sau a evenimentelor trecute.
(b) Mărfuri;
(b) Obligaţiile companiei de a transmite mijloacele către alte
(c) Venituri.
companii în trecut ca urmare a tranzacţiilor sau evenimentelor prezente.
Dar benzina folosită pentru automobilul firmei?
(c) Creanţele reprezintă valori economice avansate temporar de
(a) Produse;
întreprindere altor persoane fizice şi jurid ic şi pentru care urmează să
(b) Mărfuri;
primească un echivalent valoric.
(c) Venit;
(d) Cheltuieli.
16. Datoriile reprezintă:
12. Firma „Auto" SA dispune de un magazin de automobile. în (d) Obligaţiile companiei de a transmite mijloacele sau de a presta
magazin se află 30 automobile pregătite a fi vândute. Ce ele- servicii către alte companii în viitor ca urmare a tranzacţiilor încheiate
ment economic reprezintă aceste 30 automobile? sau a evenimentelor trecute.
(e) Produse; (e) Obligaţiile companiei dea transmite mijloacele către alte
(f) Mijloace fixe; companii în trecut ca urmare a tranzacţiilor sau evenimentelor prezente.
(g) Mărfuri; 17. Se prezintă următoarele venituri:
(h) Cheltuieli. 1) Venituri din vânzări;
Dar automobilul folosit pentru necesităţile firmei? 2) Venituri din dobânzi;
(e) Produse; 3) Venituri din arenda curentă;
(f) Mijloace fixe; 4) Venituri din redevenţe;
(g) Mărfuri; 5) Venituri din active intrate cu titlu gratuit;
(h) Cheltuieli. 6) Venituri din ieşirea din patrimoniu a mijloacelor fixe.
13. Obiectul contabilităţii se realizează prin: Precizaţi care combinaţie de surse de venituri cuprind în totalitate
a) un procedeu propriu, alcătuit din mai multe procedee; veniturile din activitatea de investiţii?
b) o metodă proprie, alcătuită din mai multe procedee; (a) 2, 5;
c) o tehnică contabilă. (b) 2,3,7;
58 59

(c) 3,7; 22. Precizaţi care este patrimoniul net în cazul, în care dispunem
^ (d>2-3-6 de următoarele date: total active -500 000 lei; activele curente -
18. Se solicită a se stabili rezultatul net în cazul existenţei 250 000 le i; datoriile pe termen lung -170 000 lei; capitalul statutar
următoarelor date: -100 000 lei; capital suplimentar - 25 000 lei; rezerve - 25 000;
Venitul din exploatare - 400 000 lei; Cheltuieli din exploatare - datoriile pe termen scurt -180 000 lei.
100 000 lei; Venituri financiare -150 000 lei; Cheltuieli financiare -120 (a) 250 00 lei;
000 lei; Venituri excepţionale - 50 000 lei; Impozit pe profit -114 400 lei; (b) 180 00 lei;
Cheltuieli ale activităţii de investiţii - 5 000 lei. (c) 150 000 lei;
19. Precizaţi care este patrimoniul net în cazul, în care dispunem (d) 350 000 lei;
de următoarele date: (e) 650 000 lei;
activul bilanţier-500 000 lei; activele curente -250 000 lei; datoriile (f) nici un răspuns corect.
pe termen lung -170 000 lei; capitalul propriu -150 000 lei 23. Reieşind din datele de mai jos precizaţi care este suma
1.250 00 lei; cheltuielilor operaţionale: costul vânzărilor - 20 000 lei; cheltuieli
2.180 00 lei; de deplasare - 5 000 lei; cheltuieli privind protecţia muncii - 2 000
3.150 000 lei; lei; cheltu ieli privind arenda curentă - 5 000 lei; cheltuieli privind
4.350 000 lei; arenda pe termen lung a mijloacelor fixe - 3 000 lei; cheltuieli privind
5.650 000 lei. dividende le-3 200 lei.
20. Cheltuielile perioadei de gestiune include costul vânzărilor, (a) 28 200 lei;
cheltuielile comerciale, cheltuielile generale şi administrative (b) 25 000 lei;
şi alte cheltuieli operaţionale. (c) 32 000 lei;
a) Adevăr at; b) fals. (d) 30 000 lei;
2 1 . Se solicită a se preciza suma ce reprezintă activele curente, (e) 35 200 lei.
beneficiind de următoarele date: m ateriale -10 000 lei; datoriile 24. Se solicită a se afla suma datoriilor, dispunând de următoarele
v
clienţilor -25 000 lei; mărfuri- 15 000 lei; venituri înregistrate în date; Furnizori - 50 000 lei; Clienţi - 20 000 lei; Furnizori debitori -
avans - 25 000 lei; rezerve -16 000 lei; clienţi creditori -8 000 lei; 10 000 lei; Clienţi creditori - 40 000 lei; Debitori diverşi - 5 000 lei;
mijloace băneşti -26 000 lei. Credite bancare pe termen lung -1 00 000 lei; Creditori diverşi -
1. 36 000 lei; 3. 76 000 lei; 5.9 6 000 lei; 6 000 lei; TVA de plată -1 000 lei; Furnizori - 30 000 lei; Salarii de
2.4 9 000 lei; 4.111 000 lei; 6. nici un răspuns plătit - 20 000 lei.
corect. (a) 47 000 lei;
(b) 257 000 lei;
60 61

n) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie

(c) 247 000 lei;
generală
(d) 150 000 lei;
o) Venituri din vânzarea mărfurilor
(e) 267 000 lei. p) Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
q) Venituri din participaţie
PROBLEME:
r) Venituri din cedarea activelor nemateriale
Problema 1. Se prezintă următoarele elemente patrimoniale ale
s) Cheltuieli privind dobânzile.
întreprinde rii de producţie "Succe s": Grupaţi elementele de mai sus în consumuri, cheltuieli şi venituri,
Echipamente industriale; Mijloace de transport; Alte mijloace fixe; ultimele, respectiv pe tipuri de activităţi.
Active financiare; Materii prime; Produse finite; Avansuri pe termen scurt
plătite furnizorilor; Utilizarea profitului; Rezultatul pozitiv al anului de Problema 3. Să se grupeze în active şi pasive următoarele
gestiune; Clienţi; Acţiuni procurate pe termen lung; Alte conturi la bănci; elemente patrimoniale:
(lei)
Capital statutar; Uzura acumulată a echipamentelor industriale; 1. Credite bancare pe termen de 3 ani 70 000
Amortizarea cumulată a m ijloace lor de transport; Uzura a cumulată a altor Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
2. 25 600
mijloace fixe; Rezerva legală; Rezultatul pozitiv nerepartizat al anilor comerciale
precedenţi; Datorii faţă de furnizori; Asigurări auto plătite în avans. 3. Datorii privind asigurările 7 300
4. Capital statutar 55 000
Să se grupeze elementele patrimoniale în active şi pasive. 5. Produse finite 31 990
Problema 2. Se prezintă următoarele elemente de consumuri, 6. Profit net al perioadei de gestiune 8 400
7. Utilaje 39 200
cheltuieli şi venituri ale întreprinderii „Nova" SA
8. Datorii privind taxa pe valoarea adăugată 4 800
a) Consumuri de materie primă 9. Capital nevărsat 16 000
b) Cheltuieli de m ateriale 10. Avansuri pe termen scurt primite 4 000
c) Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar Datorii faţă de personal privind retribuirea
11.
muncii 7 540
d) Venituri din vânzarea produselor finite
12. Programe informatice 15 300
e) Cheltuieli cu despăgubire, amenzi şi penalităţi 13. împrum uturi primite pe termen de 1 an 10 000
f) Cheltuieli înregistrate în avans 14. Capital suplimentar 4 300
g) Venituri din redevenţe 15. Ambalaje şi materiale pentru ambalat 11 100
h) Venituri din prestări de servicii 16. Datorii fată de titularii de avans 850
17. Venituri anticipate curente 12 000
i) Cheltuieli privind salariile aparatului administrativ 18. Datorii faţă de uzina de tractoare 6 700
j) Con sumuri privind sala riile munc itorilor 19. Amenzi şi penalităţi neachitate 2 500
k) Cheltuieli privind cedarea activelor materiale pe termen lung 20. Datorii privind impozitul funciar 600
I) Venituri din diferenţe de curs valutar 21. Profit nerepartizat al anilor precedenţi 1 500
m) Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii a oficiilor 63
62

22 . Subvenţii 5 400 23. Producţie în curs de execuţie 1 900

23. Datorii de arendă pe un termen de 5 ani 20 000 24. Produse finite 7 250
24. Rezerve prevăzute de statut 7 000 25. Uzura mijloacelor fixe 1 010
25. Mijloace băneşti în numerar 20 0 26. Capital statutar 15 900
26. Credit bancar pe termen de 5 luni 8 500 27 . Amortizarea licenţelor 46 0
27. Clădiri 97 000 28 . Profitul net 6 500
Problema 4. Să se grupeze în active şi pasive următoarele Problema 5. Să se grupeze în active şi pasive conform criteriilor
elemente patrimoniale: de clasificare următoarele elem ente patrimoniale:
(lei) (lei)
Autom obile 1. Capital statutar 540 760

1. 6 250
2. împrumuturi pe term en scurt 5 280 2. Maşini şi utilaje 220 855
3. Datorii de arendă finanţată 6 720 3. Obligaţiuni pe termen lung procurate 18 340
4. Materie primă şi materiale de bază 2 855 4. Conturi speciale la bănci 15 230
5. Depozite la bancă 3 450 5. Credite pe termen lung 116 435
6. Datorii privind impozitul funciar 1 465 6. Active nemateriale 26 720
7. Cont de decontare 6 565 7. Combustibil 13 010
8. Rezerve prevăzute de statut 3 590 8. Avansuri pe termen lung acordate 10 200
9. Capital suplimentar 10 100 9. Cambii financiare pe termen scurt 23 250
10. Finanţări cu destinaţie specială din buget 2 535 10. Datorii privind asigurările 21 000
11. Mijloace fixe arendate în arendă finanţată 10 000 11. Materiale de construcţie 27 180
12. Terenuri fără construcţii 5 240 12. Dolari americani 25 980,
13. Credite bancare pe termen scurt 4 190 13. Casa în valută naţională 11 050
14. Licenţe 2 460 14. Uzura mijloacelor fixe 35 820
Datorii pe termen scurt privind facturile 15. Creanţe pe termen luncL 14 250
15.
comerciale 7 840 16. Clădiri 106 000
16. Subvenţii pentru întreprinderile de stat 3 050 Datorii faţă de personal privind retribuirea 14 210
17. muncii
17. Acreditive 4 820
18. Casa 2 010 18. Rezerve stabilite de legislaţie 9 000
Creanţe pe termen scurt privind facturile 19. Documente băneşti 6 300
19.
comerciale 10 270 20. Amortizarea activelor nemateriale 2 860
20. Mărfuri 7 520 21. Capital suplimentar 10 120
Datorii faţă de personal privind retribuirea 22 . Profit net 14 250
21. 1 100 23 . Amenzi şi penalităţi neachitate 4 520
muncii
22 . Datorii privind accizele, taxele 85 0 24. Resurse naturale 201 210
64 65


cheltuieli comerciale - ?
25. Mărfuri 35 720
26. Terenuri 12 000 cheltuieli generale şi administrative - ?
27. Venituri anticipate curente 2 180 alte cheltuieli opera ţionale -?
28. împrumuturi pe termen scurt 4010 cheltuieli din activitatea de investiţii - ?
29. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 7 870 cheltuieli din activitatea financiară - ?
Problema 6. La întreprindere în cursul perioadei de gestiune au Problemă 7. în procesul activităţii unei întreprinderi s-au obţinut
fost obţinute următoarele cheltuieli: următoarele venituri:
cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală - 1. venituri din vânzarea produ selor- 175 000 lei;
73 500 lei; 2. venituri din amenzi şi penalităţi - 5 250 lei;
cheltuieli privind reclama - 830 lei; 3. venituri din dobânzi - 1 1 100 lei;
cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere 4. venituri din darea în arendă finanţată a mijloacelor fixe -15 000 lei;
-57 050 lei; 5. venituri din diferenţe de curs valutar - 7 300 lei;
cheltuieli privind dobânzile la credite pe termen scurt - 1 250 lei; 6. venituri din realizarea altor active curente - 1 0 300 lei;
lipsuri din deteriorarea valorilor-5 200 lei; 7. venituri din arenda curentă - 6 000 lei;
costul produselor finite, vândute -153 000 lei; 8. venituri din ieşirea mijloacelor fixe - 700 lei;
cheltuielile privind ambalarea produselor finite - 27 200 lei; 9. venituri din active intrate cu titlu gratuit -1 750 lei;
cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale -1 800 lei; 10. venituri din dividende - 25 000 lei;
cheltuieli privind diferenţele de curs valutar - 2 250 lei; 11. venituri din subvenţii de stat - 2 300 lei;
cheltuieli privind ieşirea mijloacelor fixe - 7 300; 12. venituri din recuperarea daunei materiale - 750 lei;
cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen
Să se clasifice veniturile şi să se determine:
lung-10 300 lei;
venitul din vânzări - ?
cheltuieli de deplasare - 3 800;
alte venituri operaţionale - ?
cheltuieli privind arenda curentă - 7 200 lei;
venitul din activitatea de investiţii - ?
cheltuieli în scopuri de binefacere -10 000 lei;
venitul din activitatea financiară - ?
cheltuieli privind am enzile - 3 200 lei;
cheltuieli privind impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe
venit -5 200 lei;
De determinat mărimea următoarelor tipuri de cheltuieli:
costul vânzărilor - ?
67
66

Bazele teoretice ale contabilităţi

Bilanţul contabil - procedeu de bază Activ Suma Pasiv Suma

(lei) (lei)
al metodei contabilităţii Denumirea Denumirea
elementelor elementelor
1. Noţiunea, importanţa şi tipurile bilanţului contabil patrimoniale de activ - patrimoniale de
pasiv
Principala trăsătură a metodei contabilităţii constă în dubla Total general - activ Total general - pasiv
reprezentare a stării şi mişcării patrimoniului întreprinderii. Bilanţul este
un procedeu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla Principala particularitate a bilanţului contabil constă în egalitatea
reprezentarea averii. El evidenţiază în expresie valorică, la un moment activelor şi pasivelor, adică total general-activ trebuie să fie egal cu total
dat, echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de finanţare. Bilanţul general-pasiv. (Schematic A = P). Această egalitate inerentă bilanţului
se prezintă sub forma unui tablou, format din două părţi: partea din stânga contabil se exprimă prin aceea că în bilanţ este reprezentată aceeaşi
denumită activ, iar cea din dreapta pasiv. în forma cea mai simplă bilanţul masă de active, dar privită din două aspecte: sub aspectul componenţei,
se prezintă astfel: existenţei şi destinaţiei activelor şi sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor
asupra acestei mase de active.
' Bilanţul contabil conţine diverse şi importante informaţii despre
Bilanţul contabil
încheiat la data bunurile economice ale întreprinderii şi sursele lor de provienenţă. în
literatura economică se evidenţiază mai multe feluri de bilanţuri, care pot
Activ Pasiv fi clasificate după criteriile:
a) După statutul juridic al întreprinderii;
Specificarea în expresie valori- Specificarea în expresie valorică b) După perioada de întocmire;
că a bunurilor economice aflate a surselor de provenienţă a bu- c) După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale.
la dispoziţia întreprinderii nurilor economice din activ
a) După statutul juridic al întreprinderii se deosebesc: bilanţ contabil
Total activ Total pasiv iniţial, bilanţ contabil curent, bilanţ contabil final.
Bilanţul contabil iniţial se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii,
Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi când fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloace materiale şi băneşti în vederea
destinaţia acestora ca obiecte de drepturi şi obligaţii, şi drepturi şi obligaţii realizării scopului pentru care a fost creată. Aceste valori sunt enume-
asupra acestor active în expresie valorică la o anumită dată, de regulă la rate şi precizate în inventarul de constituire a întreprinderii şi din acesta
data ultimei zile a perioadei de gestiune. Schema bilanţului contabil este: prin intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care sunt grupate după
Bilanţul contabil principiul dublei reprezentări.
încheiat la data Bilanţul contabil curent se întocmeşte în cursul activităţii
întreprinderii, la termenele impuse de legislaţia în vigoare. Acesta se
69
68


întocmeşte pe baza situaţiei din conturi, a soldurilor conturilor preluate cunosc starea bunurilor economice la un moment dat, creanţele, datoriile
ca posturi de bilanţ. şi sursele proprii ale întreprinderii.
Bilanţul contabil final se întocmeşte în momentul cesionării Funcţia de analiză este o continuare şi o desfăşurare a funcţiei
activităţii de către întreprindere sau al lichidării ei. de informare. în baza datelor din bilanţul contabil se analizează situaţia
b) După perioada de întocmire deosebim bilanţ anual şi intermediar. patrimonială şi financiară a întreprinderii, capacitatea de plată a acesteia,
starea decontărilor cu cumpărătorii şi furnizorii ş.a.
Bilanţul contabil anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe baza
datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu verificarea prealabilă 2. Conţinutul şi structura bilanţului contabil
a realităţii acestora prin inventariere. Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate elementele
Bilanţul contabil intermediar se întocmeşte şi se prezintă la de activ şi pasiv poartă denumirea de posturi de bilanţ. Fiecare element
sfârşitul fiecărui trimestru. de activ şi pasiv constituie, după caz, un post de activ sau pasiv. La
c) După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale avem bilanţ rândul lor posturile sunt grupate şi sistematizate în capitole şi grupe de
contabil primar, consolidat şi centralizat. activ şi respectiv de pasiv.
Bilanţul contabil primar se consideră bilanţul contabil întocmit la în cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie de modul de
nivel de întreprindere. Bilanţul contabil consolidat este întocmit la nivelul valorificare şi gradul de lichiditate. Aşezarea posturilor în activul bilanţului
grupurilor de întreprinderi. Bilanţul contabil centralizat sunt bilanţurile este cea inversă lichidităţii activelor, începând cu cele mai puţin lichide şi
terminând cu mijloacele băneşti care îmbracă forma de bani lichizi.
întocmite la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în
ansamblu. în cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de
Prin datele ce le conţine bilanţul contabil, îndeplineşte trei funcţii formare a surselor de finanţare şi gradul lor de exigibilitate.
principale: de generalizare a informaţiilor contabile; de informare şi de Bilanţul contabil conţine cinci capitole, dintre care două sunt în activ,
analiză. iar trei în pasiv.
Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile este o Conţinutul şi structura bilanţului contabil are form a:
manifestare a procedeului generalizării în cadrul metodei contabilităţii şi Bilanţul contabil la
este determinată de modul în care bilanţul sistematizează şi grupează (lei)
informaţiile contabile după o structură bine determinată, care este unică Nr. ACTIV Suma Nr. PASIV
n.s. n.s.
şi obligatorie pentru toate întreprinderile. 1. Active pe termen lung 3. Capitalul propriu
Funcţia de informare este esenţială pentru locul bilanţului în
1.1 Active nemateriale 3.1 Capital statutar şi
sistemul informaţional contabil şi pentru demonstrarea rolului important suplimentar
pe care îl ocupă în cadrul acestuia. Ea rezultă din analiza datelor Activ e nem ateriale Capital statutar
prezentate în bilanţ care astfel este transformat într-un instrument de Amortizarea activelor Capital suplimentar
nemateriale
gestionare eficientă şi conducere a întreprinderii. Prin bilanţ se prezintă Valoar ea de bilanţ a Capital nevărsat
situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune; se activelor nemateriale
70 73

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţi

Active materiale pe Capital retras Obiecte mică valoare şi Venituri anticipate pe
termen lung scurtă durată termen lunq
Active materiale în curs 3.2 Rezerve Producţia în curs de Finanţări şi încasări
de execuţie execuţie cu destinaţie specială
Terenuri Rezerve stabilite de Produse Avansur i primite
legislaţie Mărfuri Datorii amânate pri-
Mijloacele fixe Rezerve prevăzute de vind impozitul pe
statut venit
Resurse naturale Alte rezerv e 2.2 Creanţe pe termen Alte datorii pe termen
Uzura şi epuizarea 3.3 Profit nerepartizat scurt lunq calculate
activelor materiale pe (pierdere Total capitolul 4
termen lunq neacoperită) Creanţe aferente 5. Datoriile te termen
Valoarea de bilanţ a Corectarea rezulta-
telor perioadelor
facturilor comerciale scurt
activelor materiale pe Corecţii la datorii 5.1 Datorii financiare pe
termen lunq precedente dubioase
Profitul nerepartizat
termen scurt
1.3 Active financiare pe Creanţe ale părţilor Credite bancare pe
termen lung (pierderea neacoperită) legate
al anilor precedenţi termen scurt
Avans uri acordate împrumutu ri pe
Investiţii pe termen lung Profitul net (pierde-
termen scurt
în părţi nelegate rea) al perioadei de Creanţe privind
gestiune Cota curentă a dato-
decontările cu bugetul riilor pe termen lunq
Investiţii pe termen lung Profit utilizat al anului
Taxa pe valoare Alte datorii financiare
în părţi legate dejjestiune adăugată de recuperat pe termen scurt
Modificarea valorii inve- 3.4 Capital secundar Creanţe ale personalului 5.2 Datorii comerciale
stiţiilor pe termen lunq pe termen scurt
Creanţe pe termen lung Diferenţe din reeva-
luarea activelor pe Creanţe privind veniturile Datorii privind
termen lung calculate facturile comerciale
Alte creanţe pe term en Datorii faţă de părţile
Active amânate privind Subvenţii scurt legate
impozitul pe venit 2.3 Investiţii pe termen Avansuri primite
Avansuri acordate Datoriile termen luncL scurt
1.4 Alte active pe termen Total capitolul 3 Investiţii pe termen scurt 5.3 Datorii pe termen
lung în părţile nelegate scurt calculate
Total capitolul 1 4 Datorii pe termen Investiţii pe termen scurt
lung Datorii privind
în părţile legate retribuirea muncii
4.1 Datorii financiare pe Diminuarea valorii inve-
termen lung Datorii faţă de personal
stiţiilor pe termen scurt privind alte operaţii
2. Active curente împrum uturi pe 2.4 Mijloace băneşti
termen lung Datorii privind
Alte datorii financiare asigurările
2.1 Stocuri de mărfuri şi Casa Datorii privind
materiale pe termen lung
4.2 Datorii pe termen decontările cu buqetul
Materiale Cont de decontare Datorii preliminare
lung calculate Cont valutar
Animale la creştere şi Datorii de arendă pe Datorii privind plăţile
termen lung extrabugetare
îngră şat Alte mijloace băneşti Datorii faţă de fonda-
tori şi alţi participanţi
72 73


2.5 Alte active curente Rezerve pentru
cheltuieli şi plăţi Operaţia 1. Se ridică din contul de decontare de la bancă suma
preliminare de 40 000 lei şi se depune în casieria întreprinderii.
Total capitolul 2 Alte da torii pe termen
scurt Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de
Total capitolul 5
TOTAL GENERAL - TOTALGENERAL - la contul de decontare) şi o creştere de activ (creşte numerarul în casă)
ACTIV PASIV concomitent şi cu aceeaşi sum ă. Disponibilul de la contul de decontare
devine 110 000 lei (150 000 - 40 000), iar numerarul din casă devine 40
3. Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului contabil 100 lei (100 + 40 000). Bilanţul contabil, după această operaţie, se
Patrimoniul întreprinderii se află într-un continuu proces de mişcare, prezintă astfel:
care este descris de contabilitate prin prisma operaţiilor economico-
Bilanţul contabil la
financiare. Aceste operaţii produc modificări continue în volumul şi
structura elementelor patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor (lei)
din bilanţ corespunzătoare elementelor respective. Oricât de variate ar fi Activ Suma Pasiv Suma
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000
operaţiile economice sub aspectul naturii şi conţinutului lor economic,
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe 90 100
din punct de vedere al tipurilor de modificări pe care le produc asupra termen scurt
activului şi pasivului, ele se grupează în patru categorii şi anume: Casa •+ 40 100 Datorii pe termen 250 000
1. Operaţii economice care produc modificări numai în activul scurt privind facturile
bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceeaşi comerciale
sumă, micşorarea unui alt post de activ, totalul activului rămânând Cont de decontare - 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
neschimbat, egalitatea menţinându-se (A+X-X = P). Total 650100 Total 650 100
Exemplu: Se prezintă bilanţul contabil la începutul perioadei de
gestiune. 2. Operaţii economice care produc modificări numai în pasivul
Bilanţul contabil la bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv şi concomitent şi cu
(lei) aceeaşi sumă, micşorarea unui alt post de pasiv, totalul pasivului
Activ Suma Pasiv Suma rămânând neschimbat, egalitatea bilanţieră menţinându-se (A= P+X-X).
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe 90 100 Operaţia 2. Din contul unui credit bancar se achită furnizorilor
termen scurt o datorie în sumă de 200 000 lei, ajunsă la scadenţă.
Casa 100 Datorii pe termen 250 000
scurt privind facturile Operaţia dată determină o scădere de pasiv (scad datoriile pe termen
comerciale scurt privind facturile comerciale) şi o creştere de pasiv (cresc datoriile
Cont de decontare 150 000 Datorii faţă de buget 10 000 faţă de bancă) concomitent şi cu aceeaşi sumă. Datoriile pe termen scurt
Total 65 0 10 0 Total 65 0 10 0 privind facturile comerciale devin 50 000 lei (250 000 -
74 200 000), iar credite le banca re pe termen scurt devin 290 100 lei
75

(90 100 + 200 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte (lei)
bilanţul după operaţia precedentă. Bilanţul contabil, după această Activ Suma Pasiv Suma
operaţie, se prezintă astfel: Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000
Bilanţul contabil la termen scurt
Casa 40 100 Datorii pe termen 130 000
(lei) scurt privind facturile
Activ Suma Pasiv Suma comerciale
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000 Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe 290 100 Total 730 100 Total 730 100
termen scurt
Casa 40 100 Datorii pe termen scurt 50 000 4. Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale
privind facturile bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi concomitent şi cu
comerciale
Cont de decontare 110 000 Datorii fată de buget ] 10 000 aceeaşi sumă, micşorarea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului
Total 650100 Total 650 100 micşorându-se cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se
(A-X = P-X).
3. Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale Operaţia 4. Din disponibilul de la contul de decontare se achită un
bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceeaşi credit bancar în sumă de 100 00 0 lei ajuns la scadenţă.
sumă, creşterea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de
cu suma respectivă, egalitatea bilanţierâ menţinându-se (A+X = P+X). la contul de decontare) şi o scădere de pasiv (descresc creditele bancare
pe termen scurt) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul
Operaioia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară de decontare devine 10 000 lei (110 000 -100 000), iar creditele bancare
la valoarea de procurare de 80 000 lei. pe termen scurt devin 190 100 lei (290 100 - 100 000). Ca bilanţ la
Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de înce putul perioad ei de gestiune serveşte bila nţul după ope raţia
mărfuri) şi o creştere de pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) precedentă. Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
concomitent şi cu aceeaşi sumă. Stocul de mărfuri devine 380 000 lei
(300 000 + 80 000), iar datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale Bilanţul contabil la
(faţă de furnizori) devin 130 000 lei (50 000 + 80 000). Ca bilanţ la începutul
perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă. Bilanţul
contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul contabil la
77
76


(lei) • c) intermediar, anual

3. Achitarea unei datorii:
Activ Suma Pasiv Suma a) Majorează atât activele, cât şi datoriile;
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000 b) Majorează activele şi diminuează datoriile;
termen scurt c) Diminuează activele şi majorează datoriile;
Casa 40 100 Datorii pe termen 130 000 d) Diminuează atât activele, cât şi datoriile;
scurt privind facturile 4. Achitarea unei creanţe:
comerciale (a) Majorează atât activele, cât şi datoriile;
Cont de decontare 10 000 Datorii faţă de buget 10 000
Total 630 100 Total 630 100 (b) Majorează activele şi diminuează datoriile;
(c) Diminuează activele şi majorează datoriile;
Privind din punct de vedere al modului cum influenţează posturile (d) Diminuează atât activele, cât şi datoriile;
şi totalul bilanţului, cele patru tipuri de operaţii economice se pot grupa în (e) nici un răspuns corect.
două categorii şi anume: 5. Partea dreaptă a bilanţului se numeşte _
1. Operaţii economice care produc modificări numai în structura în care se reflectă
activului şi pasivului fără a influenţa totalul bilanţului; în această categorie 6. După statutul juridic al întreprinderii se deosebesc
se includ primele două tipuri de operaţii economice. următoarele feluri de bilanţuri.
2. Operaţii economice care produc modificări atât în structură cât - (a) iniţial, curent, final
şi în volumul activului şi pasivului; în această categorie se includ ultimele (b) primar, consolidat, centralizat
două tipuri de operaţii economice. (c) intermediar, anual.
7. Bilanţul final se întocmeşte cu scopul:
Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul * a) Aprecierii rezultatelor activităţii întreprinderii într-un an.
corect pentru fiecare din următoarele întrebări: b) Planificării în anul curent a activităţii întreprinderii.
1. Bilanţul contabil este un raport privind situaţia patrimonială c) Evaluării patrimoniului întreprinderii la momentul lichidării ei.
şi financiară a întreprinderii referitoare d) în condiţiile actuale bilanţ final nu se întocmeşte.
a) la data de raportare 8. Se solicită a se preciza cum influenţează asupra bilanţului
" b) la o perioadă de timp operaţia economică privind plata salariului din casă.
c) la o perioadă de timp şi la un moment dat (a)A-X = P-X
2. în dependenţă de perioada de întocmire bilanţurile * (b) A-X+X = P
contabile se clasifică în: (c)A+X=P+X
a) iniţial, curent, final; (d)A=P-X+X
b) primar, consolidat, centralizat;
78 79

9. Se solicită a se preciza cum influenţează asupra bilanţului - 5 000 lei; Datorii privind impozitul funciar - 5 50fi) tei; Amortizarea
operaţia economică privind procurarea mărfurilor cu plată licenţelor-1 500 lei; Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
ulterioară: - 65 000 lei; Subvenţii pentru întreprinderile de st a t- 5 000 lei; Datorii de
a)A+X-X=P arendă finanţată - 10 000 lei; Biscuiţi - 37 675 lei; Clădiri - 37 675 lei;
b)A+X=P+X Caramele - 7 000 lei.
•c)A-X=P-X întocm iţi bilanţul contabil al SA „Moldova"
d)A=P-X+X Problema 2. Firma „Practic" SA produce şi comercializează articole
10. Care afirmaţie este corectă: de vestimentaţie. Ea prezintă la sfârşitul perioadei de gestiune
»(a) Bilanţul contabil îndeplineşte trei funcţii principale: următoarea situaţie patrimonială.Datoriile cumpărătorilor - 20 000 lei;
generalizarea informaţiei, informarea utilizatorilor, prelucrarea informaţiei. Mijloace fixe - 40 000 lei; Costume bărbăteşti - 20 000 lei; Profit net -
(b) Activele sunt plasate în bilanţul contabil în ordinea creşterii 25 000 lei; Mijloace băneşti la bancă - 20 000 lei; Datorii către furnizori -
lichidităţii. 35 000 lei; Rochii destinate vânzării -1 0 000 lei; Valoarea nominală a
(c) Orice operaţie economică influenţează asupra valorii totale acţiunilor emise - 40 000 lei; Datorii către alţi creditori -10 000 lei
ale bilanţului; De întocmit bilanţul contabil la sfârşitul perioadei de gestiune al
(d) Bilanţul contabil serveşte ca sursă de informaţie pentru S.A. "Practic"
utilizatorii interni.
Problema 3. Fabrica de pâine prezintă la sfârşitul perioadei de
11. Bilanţul contabil este: gestiune următoarea situaţie patrimonială:
(a) un principiu al metodei contabilităţii;
Valoarea mărfurilor livrate (neplătite) -4 0 000 lei; Valoarea licenţei
»(b) un procedeu al metodei contabilităţii;
pentru dreptul de export - 30 000 lei; C redite pe termen lung - 70 000 lei;
(c) un raport privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii Materiale la depozit - 50 000 le i; Valoarea acţiunilor emise - 200 000 lei;
referitoare la data de raportare; Salariul neplătit - 20 000 lei; Producţia în curs de execuţie - 40 000 lei;
(d) nici un răspuns corect. Obligaţiuni pe termen scurt, emise şi vândute - 80 000 lei; Clădiri -
90 000 lei; Amortizarea licenţei -10 000 lei; Rezerve statutare - 60 000
PROBLEME:
lei; Acţiuni procurate pe terme n lung - 70 000 lei; Utilaj - 50 000 lei; Avans
Problema 1. întreprinderea „MOLDOVA" SA produce şi comer-
oferit firmei „Stejar" - 50 000 lei; Avans primit de către gestionarul Roşea
cializează produse zaharoase. Ea dispune la sfârşitul perioadei de
-1 000 lei; Avans primit de la firma „Doina" - 30 000 lei; Mijloace băneşti
gestiune de următoarele elemente patrimoniale:
la contul de decontare - 99 000 lei; Uzura mijloacelor fixe - 50 000 lei.
Salarii calculate muncitorilor - 2 500 lei; Instalaţii de lucru -3 000
lei; Automobile - 6 250 lei; Acţiuni privilegiate proprii emise-10 100 lei; De întocmit bilanţul contabil al fabricii de pâine la sfârşitul perioadei
Mijloacele băneşti la bancă - 2 000 lei; Capitalul retras -1 000 lei; Licenţe de gestiune (în cadrul bilanţului să fie clasificate în capitole şi grupe).
80 81

Problema 4. De întocmit bilanţul contabil al fabricii de confecţii, Problema 5. Să se analizeze sensul modificărilor în urma
prezentându-se următoarele solduri: operaţiilor economice asupra valorii totale a bilanţului, care constituie la
31 decembrie - 300 000 lei.
(lei)
1. Valoarea acţiunilor emise 370 000 Conţinutul operaţiei Suma Influenţa asupra
2. Datorii privind impozitul pe venit 2 500 (lei) bilanţului
12 000 1. Din contul de decontare s-au
3.Stocurile de mărfuri la depozit ridicat bani în numerar (în
4. Datorii către expeditorul Sârbu 180 19 200
casă)pentru plata salariului
5. Valoarea licenţei 29 000
2. S-au primit obiecte de mică
6. Soldul mijloacelor băneşti în casă 540
valoare şi scurtă durată de la
6 000 43 000
7. Rezerve legale furnizori conform contractului
8. Datoriile creditoare ale fabricii de confecţii 8 400 3. Au fost primite credite pe
9. Maşini de cusut 173 000 termen lung 60 000
10. Datorii privind creditele pe termen scurt 40 000 4. S-a achitat datoria pentru
11. Clădirea blocului administrativ 92 000 mărfurile primite anterior 43 000
12. Roţi de rezervă pentru maşini la depozit 3 100 5. S-a plătit avans din casă pe
13. Obligaţiuni cumpărate cu termenul de achitare 8 000 luna decembrie 15 000
până la un an. 6. O parte din rezerve este
14. Rezerve statutare 1 200 folosită la majorarea capitalului 70 000
15. Datorii privind asigurările 4 300 suplimentar
16. Soldul mijloacelor băneşti la contul de decontare 73 000 7. De la contul de decontare s-a
17. Stocul articolelor confecţionate la depozit L_ 5 800 j>lătit pentru licenţă 20 000
18. Profitul nerepartizat 117 340 8. Au fost depistate neajunsuri
19. Gard de fier 56 000 de materiale în urma 1400
20. Cote de participatie în capitalul SRL"Luci" 20 000 inventarierii
21. Datoriiprivind taxa pe valoare adăugată 1 500
22. Articole de confecţii în curs de execuţie 6 400 Problema 6. Indicaţi modificările care au avut loc în activul şi pasivul
23. Utilai destinat montării 12 000
24. Datorii fată de personal privind retribuirea muncii 5 600 bilanţului în urma operaţiilor economice.
25. ObligatiunjjDroprii pe termen scurt vândute 14 000 Conţinutul operaţiei Modificarea asupra
26. Datoriile magazinului universal pentru articolele 25 000 bilanţului
primite Primirea unui credit pe termen lung de la
27. Avansuri primite 6 800 bancă
28. Camioane 123 800 Achitarea pentru mărfuri de către
29. Tablou 800 cumpărători
30. Datorii privind creditele pe termen scurt 62 620 Rambursarea creditului bancar
82 83

Procurarea contra mijloace băneşti a Sistemul de conturi şi dubla înregistrare

obligaţiunilor pe termen scurt
Acoperirea pierderilor din contul rezervei
Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori
Vânzarea de produse finite clienţilor 1. Noţiuni privind contul, destinaţia şi structura acestuia
S-au primit în numerar de la bancar
încasarea creanţelor la contul de decontare Contul este un procedeu specific metodei contabilităţii care reflectă
Achitare a datoriilor fată de furnizori existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial ca efect al modificărilor
Vânzarea mărfurilor cu plata ulterioară produse de operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune.
Procurarea mărfurilor de la furnizori cu plata Spre deosebire de bilanţ, care prezintă la un moment dat în expresie
ulterioară valorică situaţia sintetică a tuturor elementelor de activ şi pasiv, contul
Rambursarea împrumutului primit anterior
de la bancă serveşte la evidenţierea numai a elementelor concrete modificate de
Plata unui avans furnizorilor operaţia economică care a avut loc.
Achiziţionarea de materii prime de la Acest procedeu este conceput în aşa fel încât să preia existenţele
furnizori de activ şi pasiv din bilanţul de la începutul perioadei de gestiune, iar în
Se acoperă pierderile perioadei de gestiune
din contul profitului nerepartizat al anilor cursul perioadei de gestiune înregistrează modificările în pa trimoniu, ca
precedenţi la finele perioadei de gestiune să-i ofere existenţele patrimoniale necesare
întocmirii bilanţului la sfârşitul perioade i pe baza relaţiei matematice :
Existenţe iniţiale + Creşteri - Micşorări =Existenţe finale
Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace sau surse se deschide
câte un cont distinct în contabilitatea curentă, cu ajutorul căruia se
înregistrează pe baza documentelor primare şi în etalon valoric, existentul
la începutul perioadei de gestiune al elementului patrimonial, pentru care
s-a deschis contul, al modificărilor acestuia, determinate de operaţiunile
economice şi financiare din timpul perioadei de gestiune, în final
determinându-se şi existentul la sfârşitul perioadei de gestiune.
Modificările determinate de operaţiile economice şi care sunt
evidenţiate cu ajutorul conturilor în mod distinct pentru fiecare element
patrimonial, nu po t avea loc decât în două sensuri: creşteri şi micşorări.
Ca urmare, contul a trebuit să îmbrace o formă ca să permită
înregistrarea separată a celor două feluri de modificări, pentru a putea
84 85

cunoaşte şi explica numărul de modificări, mărimea lor, cât, şi totalul pe când contul era privit ca mijloc de a evidenţia socoteli între persoane.
fiecare sens de modificare. Denumirea provine de la verbele latine debere- a datora, şi credere-a
Conceptual, forma care răspunde cel mai bine necesităţilor crede, a avea încredere. Noţiunea de debit provine de la aceea de debitor
respective este forma bilaterală, de cântar cu două talere. Schematic ea adică persoana care, după ce primeşte o valoare are de dat ceva, de
poate fi imaginată sub forma literei T. restituit, iar noţiunea de credit provine de la creditor adică acela care a
avut încredere şi a dat ceva şi are de primit o valoare.
Rulajul reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o
perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont, corespunzător
creşterilor şi micşorărilor, determinate de operaţiile economice referitoare
la contul respectiv. Rulajul contului este de două feluri: rulaj debitor
care reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de debit a unui
cont şi rulaj creditor- reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe partea
de credit.
Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment dat al
Elementele care formează structura contului sunt: elementului patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv.
titlul sau denumirea contului; Soldul se determină ca diferenţă dintre totalul sumelor debitoare şi totalul
debitul şi creditul contului; sumelor creditoare. Dacă totalul sumelor debitoare este mai mare ca
rulajul contului totalul sumelor creditoare, contul prezintă sold debitor, în caz contrar
soldul contului. (totalul sumelor debitoare este mai mic ca totalul sumelor creditoare)
Titlul sau denumirea contului defineşte elementul de activ sau contul prezintă sold creditor, iar dacă totalul sumelor debitoare este egal
cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold şi se numeşte cont soldat
de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv şi a cărei evidenţă o
sau balansat. Soldurile se stabilesc, de regulă, la sfârşitul perioadei de
ţine. Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile corespunzătoare
gestiune, reprezentând soldul final, care la începutul perioadei următoare
stabilite prin cadrul general al planului de conturi. De exemplu: contul
de gestiune, apare ca sold iniţial.
"Mijloace fixe" cu simbolul 123, contul "Materiale" cu simbolul 211, contul
"Capital statutar" cu simbolul 311 .
Debitul şi creditul sunt denumirile celor două părţi opuse ale 2. Conturile de activ şi conturile de pasiv: modul
contului, care permit separarea celor două sensuri de modificări, pe care de funcţionare a lor.
le determină operaţiile economice. Partea stângă a contului se numeşte Conturile se deschid pentru fiecare element patrimonial. în funcţie
debit, partea dreaptă - credit. Debitul şi creditul sunt două denumiri de conţinutul economic al fiecărui element component al patrimoniului şi
convenţionale menţinute în doctrina economică din trecutul îndepărtat,
/'
87
86


în raport cu bilanţul contabil se deosebesc două grupe de conturi: conturi Conturile de pasiv înregistrează existenţele şi mişcările surselor
de activ-destinate pentru evidenţa activelor întreprinderii şi conturi de de intrare a bunurilor economice, ca elemente reprezentate de pasivul
pasiv - destinate pentru evidenţa pasivelor întreprinderii. bilanţului. Ele îşi încep funcţiunea prin creditare şi se creditează cu
Conturile de activ reflectă existenţele şi mişcările bunurilor existenţele iniţiale preluate din pasivul bilanţului, care devin pentru cont
economice, ca elemente evidenţiate în activul bilanţului. Ele îşi încep solduri iniţiale creditoare. Se creditează conturile de pasiv cu m ajorările
funcţiunea prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale preluate elementelor de pasiv şi se debitează cu micşorarea elementelor
din activul bilanţului care devin pentru cont solduri iniţiale debitoare. După patrimoniale de pasiv. Soldul final se determină după relaţia:
ce s-au înscris soldurile iniţiale în conturi, s-a pus problema părţii contului Sold final creditor = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor -
în care se vor înregistra cele două categorii de modificări ale elementelor Rulaj debitor
patrimoniale, respectiv creşteri şi micşorări. Pentru a se adăuga la soldurile Schema conturilor are următorul aspect:
iniţiale, majorările elementelor patrimoniale se trec de aceeaşi parte cu
acestea şi anume în debitul conturilor de activ. în creditul conturilor de
activ se înregistrează micşorarea elementelor patrimoniale de activ. Soldul
final se determină după relaţia:
Sold final debitor = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor - Rulaj
creditor
De exemplu: soldul contului de activ "Casa" la 1 martie constituia
300 lei. Pe parcursul perioadei de gestiune în casa întreprinderii au intrat
mijloace băneşti de la contul de decontare în sumă de 5 000 lei şi de la
titularii de avans 50 lei, tot în această perioadă din casă s-au cheltuit 3. Dubla înregistrare şi importanţa ei
mijloace băneşti pentru plata salariului 4 500 lei. în contul "Casa" aceste Orice operaţie economică produce o dublă modificare în bilanţ,
operaţii se vor reflecta în felul următor: deci în contabilitate aceasta se va concretiza printr-o dublă înregistrare
în conturi, conc omitent şi cu ace eaşi s um ă. înregistrare a concomitentă
şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două
conturi, în debitul unui cont şi creditul altui cont poartă denumirea de
dubla înregistrare.
Dubla înregistrare este determinată, în primul rând, de dubla
reprezentare, prin faptul că în timpul m işcării şi transformării lor, elementele
patrimoniului întreprinderii nu încetează de a fi privite sub dublu aspect:
al utilităţii şi destinaţiei economice şi al modului de dobândire, aspecte
88
89

care se reflectă concomitent ca un raport de echivalenţă între doi termeni, Formula contabilă este compusă din următoarele părţi compo-
unul care evidenţiază bunurile economice, iar cel de-al doilea care nente: denumirea contului corespondent debitor; denumirea contului
evidenţiază sursele de finanţare. Raportul de echivalenţă este reprezentat corespondent creditor şi suma care face obiectul înregistrării.
în sensul măririi concomitente a bunurilor şi surselor cât şi în cel al în form ula contabilă, contul care se debitează se înscrie în partea
de sus sau în stânga, iar contul care creditează se aşează în partea de
micşorării lor.
jos sau în dreapta.
în al doilea rând, dubla înregistrare este determinată de faptul că
mişcarea şi transformarea bunurilor economice, în fazele circuitului eco- De exemplu: Operaţia economică: s-au procurat mijloace fixe cu
plata ulterioară. Se va întocmi formula contabilă:
nomic generează operaţii de ieşire dintr-o fază şi de intrare în alta, de
D 123 "Mijloace fixe" 2 000 lei
transformare dintr-o formă în alta, dintr-o stare în alta, de trecere dintr-un
C 539 "Alte datorii pe termen scurt" 2 000 lei
loc de gestiune în altul. Astfel, activele curente, sub formă de materii prime
sau
şi materiale se transformă în active curente sub forma de semifabricate şi
D 123 "Mijloace fixe" C 539 "Alte datorii pe termen scurt" 2 000 lei
produse finite, care la rândul lor îşi schimbă forma în active curente băneşti,
Formulele contabile sunt de mai multe feluri, fapt pentru care se
care din nou se transformă în active curente materiale. în acest circuit, în
impune clasificarea acestora după mai multe criterii, astfel:
care contabilul înregistrează trecerea aceloraşi valori dintr-o stare sau formă
în alta, înregistrarea valorii respective se face de două ori, deci, apare 1. în funcţie de numărul de conturi corespondente din care este
dubla înregistrare a operaţiilor respective. formată formula contabilă.
Dubla înregistrare dă posibilitatea de a reflecta în dinamică, pe baza a) Formula contabilă simplă este aceea în care corespondenţa
se stabileşte între două conturi: unul se debitează şi altul se creditează
unui sistem coerent, cele două aspecte ale dublei reprezentări, de
simultan şi cu aceeaşi sumă. De exemplu: de la contul de decontare s-
asemenea, dă posibilitatea efectuării unui control permanent asupra
a transferat furnizorilor în achitarea d atoriei:
exactităţii înregistrărilor efectuate. D 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
4. Fo rmulele contabile şi tipurile acestora C 242 "Cont de decontare"
Ca rezultat al aplicării dublei înregistrări, între conturile contabile b) Formula contabilă compusă este formula în care cores-
se stabileşte o legătură reciprocă. Legătura stabilită între cele două conturi pondenţa se stabileşte între un singur cont debitor şi mai multe conturi
în care se înregistrea ză o opera ţie econo mic o-financia ră poa rtă creditoare concomitent şi cu aceeaşi sumă sau invers, între un singur
denumirea de corespondenţa conturilor, iar conturile între care intervine cont creditor şi mai multe conturi debitoare, de asemenea concomitent
această legătură se numesc conturi corespondente. Modalitatea de şi cu aceeaşi sumă. De exemplu: s-au primit de la furnizori materiale în
prezentare grafică a fiecărei operaţii economice în conturile corespon- valoare de 5000 lei şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată în valoare
dente, pe baza dublai înregistrări sub formă de egalitate valorică se de 500 lei:
numeşte formulă contabilă. D211 "Materiale" - 5000 lei
91
90


D 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" - 500 lei Conturile sintetice reflectă bunurile economice, procesele,
C 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - 5500 lei sursele şi rezultatele economice grupate după caracteristicile lor
generale. De exemplu: contul sintetic „Materiale", „Mijloace fixe", "Capital
2. în funcţie de scopul pentru care se întocmesc:
statutar".
a) Formula contabilă curentă se consideră acea formulă prin
Conturile analitice reflectă concomitent părţile componente ale
intermediul căreia se înregistrează în contabilitate operaţiunile economico-
bunurilor economice, proceselor, surselor şi rezultatelor economice re-
financiare care au loc în mod obişnuit, curent. Caracteristica acestora
spective, după însuşirile lor specifice. De exemplu: la fabrica de beton
constă în faptul că înscrierea sumelor se face în negru, sumele respec-
conturile analitice la contul „Materiale" pot fi: contul analitic - ciment, contul
tive se adună între ele, atât în debitul cât şi creditul contului.
analitic - nisip, contul analitic - pietriş, ş.a. la fabrica de bomboane conturile
b) Formula contabilă de stornare, reprezintă o modalitate
analitice la contul „Materiale" pot fi: contul analitic - zahăr, contul analitic
specifică contabilităţii de corectare a unor erori, săvârşite anterior cu
- cacao, contul analitic - unt şi altele.
ocazia înregistrării în conturi a sumelor din operaţiile economice şi
Numărul conturilor analitice în care poate fi desfăşurat un cont
financiare care au avut loc în activitatea întreprinderilor. Eroarea poate fi,
sintetic este determinat de natura bunurilor, proceselor, surselor, precum
fie în înregistrarea unei sume eronate, fie în înregistrarea unei sume în
şi de necesităţile de detaliere a cunoaşterii conţinutului elementului
alte conturi decât cele corespunzătoare conţinutului operaţiei.
evidenţiat.
înregistrarea operaţiilor economico-financiare se face pe baza
Regulile de funcţionare a conturilor analitice sunt aceleaşi ca şi
documentelor justificative, în ordinea în care acestea au avut loc, şi
pentru conturile sintetice, deoarece în ambele categorii de conturi se
aceasta poartă denumirea de înregistrare cronologică. Se realizează
înregistrează aceleaşi elemente patrimoniale.
cu ajutorul jurnalului de înregistrare a operaţiilor economice.
Legătura dintre conturile sintetice şi analiticele lor se realizează
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice prin următoarele:
a) Suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice trebuie să fie egală
Nr. Conţinutul operaţiunilor Suma Corespondenţa cu soldul iniţia! al contului sintetic;
d/o economice conturilor b) Suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală
Debit Credit cu rulajul debitor al contului sintetic;
1. Din casă se achită salariul 11 550 53 1 24 1
c) Suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală
personalului întreprinderii
cu rulajul creditor al contului sintetic;
5. Conturile sintetice şi analitice. Legătura reciprocă dintre d) Suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie să fie egală
ele. cu soldul final al contului sintetic.
în funcţie de detalierea informaţiei, conturile contabile se împart în în afară de conturi sintetice şi analitice mai avem subconturi (conturi
de gr. II) - veriga intermediară dintre conturile sintetice şi analitice. De
sintetice şi analitice.
93
92

exemplu: contul sintetic „Materiale", subcontul "Materiale de construcţii" Rezolvare:

cont analitic "Vopsea". I. Evidenţa sintetică:
Evidenţa bazată pe conturile sintetice se numeşte evidenţă Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
sintetică, iar evidenţa bazată pe conturile analitice - evidenţă analitică.
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Corespondenţa
Exemplu: La întreprinderea „Monolit" SA la 01.05 anul curent soldul d/o economice conturilor
contului „Materiale" se prezenta în felul următor: Debit Credit
Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei unitatea. 1. S-au primit materiale de 1 800 211 521
Materialul B- 5 000 bucăţi câte 8 lei bucata. la furnizori:
2. Au fost eliberate materi- 25 800 811 211
Materialul C-100 kg. câte10 lei kg. ale de la depozit în secţia
Operaţiile economice efectuate în luna mai a anului de gestiune: producţjei de bază.
1. S-au primit materiale de la furnizori: 3. S-au primit materiale de 3 900 211 521
la furnizori
Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei.
Materialul C- 60 kg. câte 10 lei.
Total 1800 lei.
2. Au fost eliberate materiale de la depozit în secţia producţie de bază.
Materialul A-150 unităţi.
Materialul B- 3 000 bucăţi.
Materialul C- 90 kg.
3. S-au primit materiale de la furnizori:
Materialul B- 300 bucăţi câte 8 lei bucata.
Materialul C-150 kg. câte 10 lei kg.
Total 3900 lei. II. Evidenta analitică:
Contul analitic „Materialul A"
(unităţi)
N Data Intrări Ieşiri Stoc
d/o.
Canti- Preţ Canti- Preţ Canti- Preţ
tate S tate s tate S
01.05. 200 6 1 200
1. 200 6 1200 400 6 2 400
2. 150 6 900 250 6 1 500
Rulaj 200 6 1200 150 6 900
Sold 250 6 1500
94 95

Contul analitic „Materialul B" 6. Balanţa de verificare şi impo rtanţa ei pentru cont rol
(bucăţi)
Ieşiri Stoc
N Data Intrări Balanţa de verificare este un procedeu specific metodei contabilităţii
d/o.
Canti- Preţ
s Canti- Preţ Canti- Preţ S care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus
tate tate j tate
01.05 5 000 8 de dubla înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin aceasta garanţia
3 000 8 24 000 2 000 8 _, 16 0 00 exactităţii înregistrărilor efectuate în co nturi, precum şi a întocm irii unor
1. 18 400
2. 300 8 2400 2 300 8 bilanţuri reale şi complete.
Rulaj 300 8 2400 3 000 8 24 000
Sold 2 300 8 18 400 Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în
care se înscriu datele valorice ale tuturor conturilor, folosite de o
întreprindere într-o perioadă de gestiune, preluate din Cartea-Mare. Ea
furnizează informaţii în legătură cu soldule iniţiale, mişcările intervenite
Contul analitic „Materialul C" într-o perioada de gestiune (luna, trime stru, seme stru, an) şi soldurile
(kg) finale la data întocmirii ei.
N Data Ieşiri
d/o.
Intrări Funcţiile balanţei de verificare rezultă din definiţia acesteia:
Canti- Preţ Canti- Preţ Canti- Preţ
tate tate tate • Funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate
01.0! 100 fn conturi. Esenţa acesteia constă în verificarea şi identificarea erorilor
600
90 70 de înregistrare în conturi a operaţiilor economice, prin intermediul diferitelor
1500 egalităţi care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare. înregistrarea
Rul: 1500 90
old greşită a unor operaţii economice ca urmare a nerespectării dublei
înregistrări, trecerea eronată a sumelor din jurnalul de înregistrare a
operaţiilor economice în conturi (Cartea Mare) şi din conturi în balanţa de
III. Legătura dintre conturile sintetice şi analitice (Verificarea) verificare, efectuarea unor calcule greşite în formulele contabile compuse,
Soldul iniţial: 42 200 = 1 200+40 000+1 000 stabilirea eronată a rulajelor şi soldurilor conturilor determină inegalităţi
Operaţia I 1 800 = 1 200 + 600 fntre totalul sumelor balanţei, care se semnalizează cu ajutorul ei, fapt
Operaţia II 25 80 0= 900 + 24 000 + 900 ;e îi conferă caracterul unui instrument de verificare, control şi reglare a
Operaţia III 3 900 = 2 400 + 1 500 înregistrării operaţiilor econom ice.
Rulajul debitor: 5 700 = 1200 + 2400 + 2100 • Funcţia de realizare a concordanţei dintre conturile analitice
Rulajul creditor: 25 800 = 900 + 24 000 + 900
;/ ce/e sintetice. Această funcţie se realizează prin întocmirea unor
Soldul final 22 100 = 1500+18 400+2 200 lalanţe de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic,
ire se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe se
96 97


zele teoretice ale contabilităţii
verifică concordanţa care trebuie să existe între contul sintetic şi conturile
Balanţele de verificare cu o egalitate se întocmesc grafic sub formă
sale analitice. ibelară ca balanţă de solduri, cuprinzând două coloane de solduri,
• Funcţia de legătură între cont şi bilanţ. Această legătură se lebitoare şi creditoare, care trebuie să fie egale între e le.
concretizează în faptul că datele din bilanţ reprezintă soldurile finale ale
Balanţa de verificare cu două egalităţi, se întocmeşte grafic sub
conturilor preluate din balanţa de verificare, prelucrate şi grupate con-
irmă tabelară. Ea cuprinde patru coloane, două pentru rulaje, debitoare
form necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale la începutul
şi creditoare, şi două pentru solduri, debitoare şi creditoare, ceea ce
următoarei perioade de gestiune sunt preluate din bilanţul contabil. Deci,
permite stabilirea a două serii de egalităţi între totalul coloanelor perechi.
balanţa de verificare este puntea de legătură dintre conturile analitice şi
Balanţa de verificare cu trei egalităţi se prezintă din punct de vedere
cele sintetice şi dintre conturile sintetice şi bilanţ, făcând legătură între
al conţinutului, ca balanţa de rulaje, solduri iniţiale şi finale, din punct de
procedeele de bază ale metodei contabilităţii.
vedere grafic, ea se prezintă în două variante, şi anume: sub formă
• Funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în
tabelară (desenul 4.1) cu şase coloane, din care două pentru solduri
conturi. Compararea şi centralizarea datelor contabile cu ajutorul balanţei
iniţiale, (debitoare şi creditoare), două pentru rulaje, (debitoare şi
de verificare oferă conducerii posibilitatea de a se cunoaşte mărimea şi
creditoare), şi două, pentru solduri finale, (debitoare şi creditoare), ceea
structura modificărilor intervenite în structura mijloacelor materiale şi
ce permite stabilirea a trei serii de egalităţi între totalul coloanelor perechi:
băneşti, situaţia debitorilor şi creditorilor, a cheltuielilor, veniturilor şi
şi sub forma unui tablou întocmit după principiul matricial, care conţine
rezultatelor financiare la un moment dat şi în dinamică, în vederea
aceleaşi egalităţi, dar la întretăierea rândurilor cu coloanele şi în care
elaborării previziunilor necesare luării deciziilor pentru perioada viitoare.
rulajele din perioada curentă sunt redate prin formule contabile
Deci, cu ajutorul balanţei de verificare se centralizează întreaga
(corespondente de conturi). Aceasta poartă denumirea de balanţă de
activitate economico-financiară a întreprinderii, care a fost reflectată în
verificare şah (desenul 4.2), deoarece, are form a unei tabele de şah.
conturi distincte, oferind astfel informaţii de ansamblu asupra tuturor
bunurilor aflate în administrarea operativă a acestora şi asupra activităţii Desenul 4.1
BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE
dintr-o anumită perioadă de gestiune.
Balanţa de verificare în dependenţă de natura conturilor pe care le
conţine poate fi balanţa de verificare ale conturilor sintetice şi
balanţa de verificare ale conturilor analitice.
Balanţa de verificare ale conturilor sintetice după numărul de
egalităţi pe care le cuprinde, poate fi:
• balanţa de verificare cu o egalitate;
• balanţa de verificare cu două egalităţi; Balanţa de verificare şah, spre deosebire de varianta tabelară
• balanţa de verificare cu trei egalităţi; permite redarea corespondenţei conturilor în care s-a înregistrat operaţia
economică în partidă dublă. Cu ajutorul acestei balanţe se descoperă,
98
i 99


nu numai dacă s-a respectat dubla înregistrare, ci şi dacă a fost debitat pentru care mai poartă denumirea de balanţe auxiliare sau secundare.
Totodată, balanţele de verificare analitice sunt necesare cunoaşterii
sau creditat contul corespunzător conţinutului economic al operaţiei
detaliate în legătură cu existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale
efectuate. Cu ajutorul ei, cele trei egalităţi nu se obţin între coloanele ale întreprinderii.
perechi, ci la întretăierea rândurilor cu coloanele, în care rulajele din Tehnica de întocmire a acestora constă în preluarea sumelor totale
perioada curentă sunt redate pe conturi corespondente. şi a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise pentru un cont sintetic,
Desenul 4.2 cu ajutorul lor se stabilesc apoi o serie de corelaţii şi indicatori care diferă
BALANŢA DE VERIFICAE - ŞAH (MODEL) de modul de funcţionare a conturilor şi de numărul de etaloane de evidenţă
utilizate în cadrul conturilor analitice.
Desenul 4.3
BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR ANALITICE
Nr. Contu- Sold iniţial Rulaj debitor Rulaj creditor Sold final
d/o rile
analiti-
ce
Canti- P Va- Canti- P Va- Canti- P Va- Canti- P Va-
tate r loa- tate r loa- tate r loa- tate r loa
e re e re e re e re
ţ ţ ţ ţ
Exactitatea înregistrărilor făcute în conturile analitice şi cel sintetic

de care aparţin, se verifică prin corelaţiile între datele acestei balanţe şi
cele din contul sintetic, astfel: totalul sumelor debitoare ale tuturor conturilor
Cu toate avantajele pe care le prezintă acest tip de balanţă, în analitice din balanţă, trebuie să fie egal cu totalul sumelor debitoare ale
practică se utilizează mai rar datorită numărului mare de conturi contului sintetic; totalul sumelor creditoare ale tuturor conturilor analitice
corespondente într-o perioadă de gestiune şi imposibilitatea transpunerii din balanţă trebuie să fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului
sintetic; totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanţă, trebuie
lor pe formatul de hârtie folosit. să fie egal şi de acelaşi sens cu soldul contului sintetic.
în situaţia în care conturile sintetice se desfăşoară în analitice, este Balanţele de verificare îndeplinesc funcţia de control şi identificare
necesar să se întocmească şi balanţe de verificare analitice (desenul a erorilor de înregistrare prin intermediul egalităţilor care trebuie să existe
4.3). Se întocmeşte câte o balanţă analitică pentru fiecare cont sintetic, între totalul sumelor diferitor coloane, precum şi prin intermediul corelaţiilor
desfăşurat în conturi analitice. care se stabilesc cu ajutorul lor. Neasigurarea unei egalităţi sau a unei
Balanţele de verificare analitice sunt un mijloc eficient pentru corelaţii se datorează existenţei unei erori.
stabilirea legăturii dintre evidenţa analitică şi evidenţa sintetică, motiv 101
100

Cu ajutorul balanţei de verificare se pot descoperi o serie de erori, Pentru întocmirea balanţei de verificare se procedează astfel:
cum sunt: • se transpun operaţiile efectuate în timpul perioadei de gestiune din
- erori de întocmire a balanţei de verificare; jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice în conturi (Cartea-
Mare);
- erori de înregistrare în Cartea-Mare;
- erori de stabilire a sumei din formulele contabile. • se totalizează sumele înregistrate în debitul şi creditul fiecărui cont
Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balanţelor deschis în Cartea-Mare şi se stabileşte soldul acestora;
de verificare sintetice, pot fi omisiunile de înregistrare a operaţiilor, erorile • se transpun datele din conturile deschise în Cartea-Mare (soldurile
de compensaţie, erorile de imputaţie şi erorile de înregistrare în jurnalul iniţiale, rulajele şi soldurile finale) în formularul balanţei de verificare;
de înregistrare a operaţiilor economice. se adună coloanele balanţei de verificare, iar totalurile obţinute în
Omisiunile constau în faptul că operaţia economică nu a fost cadrul fiecărei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie
înregistrată de loc, nici în contul debitor, nici în contul creditor. Identificarea să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor din balanţa de
unor astfel de erori este posibilă în urma verificării documentelor dacă verificare, trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din jurnalul de
au fost înregistrate în totalitate. înregistrare a operaţiilor economice.
Erorile de compensaţie se datorează raportării greşite a sumelor Exemplu: Pe baza datelor de mai jos de deschis conturile respec-
din documentele justificative în jurnal, sau din jurnal în cartea-mare, în tive, de întocmit formulele contabile şi de înregistrat în conturi operaţiile
sensul că s-a trecut o sumă în plus într-o parte a unui cont sau mai economice. De calculat rulajele, soldurile finale, de întocmit balanţa de
multor conturi şi altă sumă în minus, egală cu cea trecută în plus, în verificare şi un nou bilanţ.
aceeaşi parte a unuia sau mai multor conturi, astfel încât pe total cele
două categorii de erori se compensează. Identificarea acestor erori este
posibilă datorită apariţiei de solduri finale nefireşti în unele conturi.
Erorile de imputaţie se datorează raportării unei sume exacte ca
mărime din jurnal în Cartea-Mare, atât la debit cât şi la credit, însă nu în
conturile în care trebuia trecută, ci în alte conturi, care nu corespund
conţinutului economic al operaţiei respective.
Erorile de înregistrare în jurnalul de înregistrare a operaţiilor
economice se pot datora stabilirii greşite a conturilor corespondente,
înregistrarea unei operaţii de două ori, atât la debit cât şi la credit, întocmirii
unor formule contabile corecte, dar cu altă sumă, mai mare sau mai
mică, atât la debit, cât şi la credit.
Singura balanţă de verificare care descoperă erorile care nu
influenţează egalităţile este balanţa-şah, întrucât ea redă pe lângă cele
trei serii de egalităţi şi corespondenţa conturilor.
102 103


Operaţiile economice ce au avut loc la fabrica "Gloria" în luna 1 2 3 4 5
septembrie: 3 S-au calculat salariile muncitorilor
privind descărcarea materialelor 1 600 211 531
1. S-au primit materiale de la furnizori - 362 500 lei; procurate
2. S-a acceptat factura organizaţiei de transport pentru 4 S-au calculat contribuţiile privind 464 211 533
asigurările sociale aferente sala-
transportarea materia lelor-1 4 500 lei; riilor muncitorilor pentru
3. S-au calculat salariile muncitorilor pentru descărcarea descărcarea materialelor (29%)
materialelor-1 600 lei; 5 Din contul de decontare s-a virat 16 500 521 242
furnizorilor
4. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale aferente 6 Din contul de decontare s-a ridicat 11 900 241 242
salariilor muncitorilor pentru descărcarea materialelor (29%) - ? lei; în numerar
5. Din contul de decontare s-a virat furnizorilor - 1 6 500 lei; 7 Din casă au fost plătite salariile 11 800 531 241
8 Din contul de decontare s-a virat 29 050 521 242
6. Din contul de decontare s-a ridicat în numerar - 11 900 lei; furnizorilor pentru materiale
7. Din casă au fost plătite salariile - 11 800 lei; 9 Din casă s-a plătit titularilor de
8. Din contul de decontare s-a virat furnizorilor pentru materiale - avans pentru cheltuielile de 150 227 241
deplasare
29 050 lei;
10 Din contul decontare s-a virat:
9. Din casă s-a plătit titularilor de avans pentru cheltuielile de a) organelor de asigurare socială 400 533 242
deplasare-150 lei; b) în rambursarea creditelor pe 15 600 511 242
termen scurt 464 464
10. Din contul de decontare s-a virat: suma de control (total)
a) organelor de asigurare socială - 400 lei;
b) în rambursarea creditelor pe termen scurt - 15 600 lei. în baza datelor din bilanţul contabil la începutul perioadei de
gestiune, deschidem conturile sintetice. înregistrăm în ele soldurile iniţiale
Rezolvare: în baza operaţiilor înregistrate se va întocmi jurnalul
şi operaţiile economice din jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
înregistrării operaţiilor economice:
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice pentru luna

septembrie 200
Nr Conţinutul operaţiei economice Suma Corespondenţa
d/o (lei) conturilor
debit credit
1 2 3 4 5
1 S-au primit materiale de la furnizori 362 500 211 521
2 S-a acceptat factura organizaţiei de
transport pentru transportarea 14 500 211 539
materialelor
104
105

1 2 3 4 5 6 7 8
2.3 Investiţii pe termen scurt 0
Credite bancare pe
0 73 450 20 300 termen scurt 73 700
242 93 750
311 3 069 000 0 0 3 069 00C 2.4 Mijloace băneşti 5.2 Datorii comerci-
323 58 00 0 0 0 58 00 0 ale pe termen scurt
511 89 300 15 600 0 73 700 Datorii pe termen
521 16 800 45 550 362 500 333 750 Cont de decontare 20 300 scurt privind 333 750
531 11 800 11 800 1 600 1 600 facturile comerciale
533 0 400 464 64
539 0 0 14 500 14 500 Casa 70 5.3 Datorii pe ter-
3 900 500 3 900 500 464 464 464 464 4 206 214 4 206 214 men scurt calculate
Total
TOTAL capitolul 2 535 384 Datorii privind re- 1 600
munerarea muncii
Datorii privind
64
Bilanţul fabricii "Gloria" la 1.10.200 asigurările
Alte datorii pe
termen scurt 14 500
(lei)
TOTAL capitolul 5 423 614
Activ Suma Pasiv Suma TOTAL GENERAL-ACTIV 3 550 614 TOTAL
GENERAL-PASIV 3 550 614
1. Active pe termen lung 3. Capital propriu
1.1 Active nemateriale 0 3.1 Capital statutar
1.2 Active materiale pe Capital statutar 3 069 7. Planul de conturi: structura şi componenţa
termen lung 000
3 670 3.2 Rezerve Planul de conturi (anexa 3) este un tablou al conturilor sistematizate
Mijloace fixe 830 în mod anumit, destinat pentru orga nizarea evid enţe i contabile la
Uzura mijloacelor fixe (655 600) Alte rezerve 58 000
3.3 Profit întreprinde re. Este un docume nt norm ativ privind cla sifi car ea şi
1.3 Active financiare pe nerepartizat 0 codificarea conturilor. Planul de conturi cuprinde patru capitole: Dispoziţii
0 (pierdere
termen lung generale; Terminologia; Nomenclatorul conturilor contabile; Norme
neacoperită)
1.4 Alte active pe termen lung 0 3.4 Capital secundar 0 metodologice de utilizare a conturilor contabile.
TOTAL capitolul 1 3 015 230 TOTAL capitolul 3 3 127 000 Capitolul I "Dispoziţii generale" cuprinde caracteristica generală
4. Datorii pe
2 Active curente termen lung i capitolelor planului de conturi, sfera de acţiune a acestuia, legătura cu
2.1 Stocuri de mărfuri şi 4.1 Datorii financi- 0 jrme le rapoartelor financiare, modul de clasificare şi simbolizare a
materiale are pe termen lung
4.2 Datorii pe ter-
jnturilor.
448 764 men lung calculate 0
Materiale în capitolul II "Terminologia" sunt formulate definiţiile termenilor şi
0
Producţie în curs de execuţie loţiunilor de bază utilizate în planul de conturi.
5. Datorii pe termen
2.2 Creanţa pe termen scurt scurt Capitolul III "Nomenclatorul conturilor contabile" cuprinde lista
Creanţe pe termen scurt ale 5.1 Datorii financi- >nturilor subdivizate în clase şi grupe în care se evidenţiază conturile
450 are pe termen scurt
personalului Je gradul I şi II.
108 109

în capitolul IV "Norme metodologice de utilizare a conturilor Clasa 8 cuprinde conturile contabilităţii de gestiune. Acestea
contabile" sunt caracterizate clasele, grupele de conturi şi conturile de sunt destinate generalizării informaţiei privind consumurile de producţie,
costul producţiei (lucrărilor, serviciilor) şi rentabilităţii producţiei utilizate
gradul I, este prezentată corespondenţa conturilor pe tipurile principale
numai pentru necesităţile interne ale întreprinderii în scopul luării unor
de operaţii.
decizii concrete de gestiune.
Planul de conturi se bazează pe clasificarea conturilor după
Conturile claselor 1,2,7,8 sunt conturi de activ cu excepţia
conţinutul economic şi include clasele de conturi, grupele de conturi,
următoarelor conturi: 113 "Amortizarea activelor nemateriale"; 124 "Uzura
conturile de gradul I (conturile sintetice) şi conturile de gradul II
mijloacelor fixe"; 126 "Epuizarea resurselor naturale"; 214 "Amortizarea
(subconturile).
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată"; 222 "Corecţii la datorii
Planul de conturi cuprinde 9 clase:
dubioase" 233 "Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt" care sunt
1. Active pe termen lung;
conturi contrar de activ, funcţionează după regulile conturilor de pasiv,
2. Active curente;
se reflectă în activul bilanţului în paranteză adică cu semnul "-"(minus) şi
3. Capital propriu;
se scad din totalul sumelor; co ntul 133 "Modificarea valorii investiţiilor pe
4. Datorii pe termen lung;
termen lung" poate avea atât sold debitor, cât şi creditor, deoarece este
5. Datorii pe termen scurt;
un cont rectificativ, rectifică valoarea investiţiilor. în bilanţ soldul debitor al
6. Venituri;
acestuia se reflectă în activ prin cifre obişnuite, iar ce! cre dit or- prin cifre
7. Cheltuieli; negative.
8. Conturi ale contabilităţii de gestiune;
Conturile 3,4,5,6 sunt conturi de pasiv cu excepţia următoarelor
9. Conturi extrabilanţiere.
conturi: 313 "Capital nevărsat", 314 "Capital retras", 334 "Utilizarea
Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii financiare, care se
profitului" care sunt conturi de activ, se reflectă în bilanţ în pasiv cu semnul
utilizează pentru generalizarea informaţiei ce urmează să fie reflectată
minus. Conturile 312 "Capital suplimentar", 332 "Profit nerepartizat
în rapoartele financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi. După
(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi", 333 "Profit net (pierdere
conţinutul economic ele se divizează în conturi de bilanţ (clasele 1-5)
neacoperită) al perioadei de gestiune", 341 "Diferenţe din reevaluarea
şi conturi de rezultate (clasele 6-7). Conturile de bilanţ sunt destinate
activelor pe termen lu ng"" pot avea atât sold creditor, cât şi debitor. în
contabilizării activelor, capitalului propriu şi datoriilor întreprinderii. La finele
Dilanţ soldul creditor se reflectă în pasiv prin cifre obişnuite, iar cel debitor
fiecărei perioade de gestiune soldul (debitor sau creditor) acestor conturi • prin cifre negative.
se reflectă în bilanţul contabil (anexa). Conturile de rezultate sunt destinate
Clasa 9 care include conturile extrabilanţiere sunt destinate
contabilizării veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii. La finele fiecărei
generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea activelor care nu
perioade de gestiune rulajele conturilor: debitoare - pe conturile de
aparţin întreprinderii cu drept de proprietate, dar se află în folosinţă sau la
cheltuieli şi creditoare pe conturile de venituri se trec în Raportul privind
dispoziţia acesteia.
rezultatele financiare (anexa).
110
111

Simbolizarea cifrică a conturilor s-a făcut după metoda sistemului denumirile grupelor de conturi ale claselor menţionate coincid cu
zecimal, potrivit căreia co nturile folosite se îm part în zece clase, fiecare numerele şi denumirile subcapitolelor bilanţului contabil. Denumirea
clasă poate cuprinde maximum 10 grupe de conturi, fiecare grupă poate conturilor de gradul I din clasele 6-7 coincid, de regulă, cu denumirea
cuprinde 10 conturi sintetice, fiecare cont sintetic se poate desfăşura pe rândurilor din raportul privind rezultatele financiare, iar informaţia din
10 subconturi. conturile de gradul II - cu de numirea rândurilor din anexele la rapoartele
Clasele de conturi sunt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9. financiare.
Grupele de conturi sunt simbolizate cu două cifre, din care prima
indică simbolul clasei în care este inclusă grupa respectivă, iar a doua Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul
numărul grupei.
corect pentru fiecare din următoarele întrebări:
Conturile de gradul I (conturile sintetice) sunt simbolizate cu trei
1. Se prezintă unele afirmaţii şi se solicită a se preciza care
afirmaţii sunt incorecte:
cifre, din care primele două formează simbolul grupei la care se referă
1) Contul contabil este un procedeu de înregistrare curentă, grupare
contul respectiv, iar a treia cifră reprezintă simbolul contului de gradul I.
ordonată şi control operativ al existenţei şi mişcării elementelor
Conturile de gradul II (subconturile) sunt simbolizate cu patru cifre,
patrimoniale ale întreprinderii, precum şi constatarea consumurilor,
din care primele trei cifre indică codii contului de gradul I, iară patra cifră
veniturilor şi cheltuielilor în scopul determinării rezultatului financiar.
reprezintă numărul contului de gradul II. 2) Deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice
titlu, a oricăror drepturi şi obligaţiuni patrimoniale, precum şi
efectuarea de operaţii fără înregistrarea lor în contabilitate este
interzisă.
Conform conţinutului economic conturile contabile se împart în:
conturile contabilităţii financiare şi conturile extrabilanţiere.
Balanţa de verificare este un procedeu de grupare şi sistematizare
Conturile de gradul I din clasele 1-7 sunt obligatorii pentru toate a informaţiilor reflectate în conturile sintetice şi analitice.
întreprinderile, iar conturile de gradul I din clasele 8-9 şi conturile de 5) înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic potrivit
gradul II din toate clasele se aplică dacă este necesar, ţinând cont de planului de conturi şi normelor emise.
particularităţile activităţii întreprinderii, cerinţele privind publicarea 6) Ministerul Finanţelor emite planul de conturi, m odelele registrelor
informaţiilor în rapoartele financiare, precum şi în scopul de analiză şi şi bilanţurilor contabile, formularele comune privind activitatea
control. financiară şi contabilă, normele metodologice privind întocmirea şi
Planul de conturi este strâns legat cu rapoartele financiare. utilizarea acestora. Pentru bănci acestea se elaborează de către
Simbolurile şi denumirile claselor 1-5 din planul de conturi coincid cu Banca Naţională a Moldovei şi se aprobă de către Ministerul
numerele şi denumirile capitolelor din bilanţul contabil, iar numerele şi Finanţelor.
112
113

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilitâţji
7) Contabilitatea operaţiilor efectuate în valută se ţine în valuta formare, corespondenţa conturilor se poate stabili separat
respectivă. numai între conturi de activ sau numai între conturi de pasiv:
8) Formula contabilă reprezintă forma grafică de reflectare a operaţiei 1) adevărat 2) fals
economice în conturile corespondente pe baza dublei înregistrări. La întocmirea rapoartelor financiare trimestriale rulajele
2. La întocmirea rapoartelor financiare trimestriale rulajele creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele debitoare ale
creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înregistrează în Raportul privind
conturilor de cheltuieli se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile corespunzătoare, cu
rezultatele financiare pe rândurile corespunzătoare, fără întocmirea formulelor contabile:
întocmirea formulelor contabile: a) fals b) corect
a) fals b) corect 9. Soldul final al conturilor de activ se determină prin relaţia:
3. Ţinând seama că operaţiile economice produc modificări în Si + Rd - Re
volumul şi structura bunurilor economice şi a surselor de a) corect b) fals
formare, corespondenţa conturilor se poate stabili între 10. După gradul de detaliere a informaţiei, conturile contabile se
conturi de activ şi conturi de pasiv, când operaţiile economice clasifică în:
produc modificări concomitente fie în sensul creşterii, fie în 1) conturi active
sensul micşorării în activul şi pasivul bilanţului. 2) conturi de rezultate
a) fals b) corect 3) conturi analitice şi conturi sintetice
4. Conturile de pasiv sunt destinate pentru evidenţa anumitor 4) conturi ale contabilităţii financiare şi cele de gestiune
cheltuieli ale întreprinderii şi includerii acestora în costul 11. Soldul final al contului de pasiv este egal cu zero, dacă:
producţiei, lucrărilor şi serviciilor 1) în decursul perioadei de gestiune nu au avut loc rotaţii în acest cont.
a) adevărat b) fals 2) Soldul iniţial plus rulajul creditor este echivalent cu rulajul său
5. Conturile de cheltuieli şi de venituri nu au niciodată solduri debitor.
iniţiale sau finale: 3) Rulajul creditor este egal cu rulajul debitor.
1) adevărat 2) fals 4) Aşa ceva nu poate f i.
6. în raport de numărul de conturi corespondente din care este 12 . Balanţa de verificare şah este destinată pentru:
formată formula contabilă, acestea se clasifică în simple şi 1) verificarea volumului deplin a înregistrărilor în sistemul conturilor
compuse: sintetice;
1) adevărat 2) fals 2) calculul sumelor totale pe conturi;
7. Ţinând seama că operaţiile economice produc modificări în 3) verificarea corectitudinii corespond enţei conturilor;
volumul şi structura bunurilor economice şi a surselor de 4) verificarea deplinităţii înregistrărilor în sistemu l conturilor analitice.
114 115

13. Se solicită a se preciza care afirmaţie este corectă: 16. în raport de numărul de conturi corespondente din care este
1) Conturile analitice reflectă mijloacele , sursele şi procesele formată formula contabilă, acestea se clasifică în obişnuite şi
economice, grupate după caracteristicile lor generale de stornare:
2) în cadrul contabilităţii financiare conturile de cheltuieli se debitează 1) adevărat 2) fals
în timpul lunii cu cheltuielile efectuate, cheltuielile sunt urmărite 17. Soldul final al contului de pasiv este egal cu zero, dacă:
după funcţia lor. La sfârşitul lunii aceste conturi se închid prin contul 5) în decursul perioadei de gestiune nu au avut loc rotaţii în acest
351 „Rezultat financiar total". Deci, la sfârşitul lunii ele nu prezintă cont;
sold. 6) Soldul iniţial plus rulajul creditor este echivalent cu rulajul său
3) Toate cheltuielile din clasa I şi II ale noului plan de conturi sunt debitor;
conturi de activ. 7) Rulajul creditor este egal cu rulajul debitor;
8) Aşa ceva nu poate fi;
4) Conturile contabile servesc pentru înregistrarea şi controlul mărimii
iniţiale a elementului patrimonial, mişcării şi soldul acestuia la finele 18. Ţinând seama că operaţiile economice produc modificări în
perioadei de gestiune.
volumul şi structura bunurilor economice şi a surselor de
14. Care din elementele jos-numite sunt specifice contului? formare, corespondenţa conturilor se poate stabili separat
1) simbol cifric numai între conturi de activ sau numai între conturi de pasiv:
2) suma 1) adevărat 2) fals
3) activ 19. Formulaţi conţinutul operaţiilor economico-financiare ce au
4) pasiv stat la baza următoarelor înregistrări:
5) debit 1) Dt 711 a 216;
6) credit 2) Dt241Ct242;
7) rulaj 3) Dt 321 Ct 332;
8) titlul 4) Dt242Ct221;
9) sold 5) Dt 531 a 241.
15. Soldul final al contului de activ este egal cu zero în cazul, în 6) Dt811Ct533
7 ) Dt 2 4 2 Ct 243
care:
8 ) Dt 2 2 4 Ct 242
1) pe parcursul lunii nu au avut loc rotaţii pe cont;
9 ) Dt 5 3 4 Ct 242
2) rulajul debitor este echivalent cu cel creditor;
3) aceasta nu se poate întâmpla; 10) Dt215Ct811
4) soldul iniţial plus rulajul debitor se echivalează cu rulajul creditor 11) Dt532Ct241
12) Dt242Ct241
116 117

13) Dt711 Ct21 7 8) Micşorarea numerarului

14) Dt242Ct411 9) Ieşirea mărfurilor
15) Dt511Ct242 10) înregistrarea veniturilor din vânzări
16) Dt811Ct211 11) Majorarea mijloacelor fixe
17) Dt811Ct215 12) Micşorarea datoriilor comerciale
18) Dt521Ct242 13) Micşorarea creanţelor personalului
19) Dt221Ct611 14) Majorarea capitalului statutar
20) Dt211Ct242 15) Micşorarea numerarului
20. Avem următoarele date: 22. Având în vedere contul 251 „Cheltuieli anticipate curente"
se fac următoarele afirmaţii, care sunt corecte:
Soldul mărfurilor la începutul perioadei 120 000 lei 1) Este un cont bilanţier
Soldul mărfurilor la sfârşitujjjerioadei 160 000 lei
2) Este un cont de rezultate
Intrate în decursul lunii 29 000 lei
Intrate în decursul lunii 31 000 lei 3) Soldul iniţial se reflectă în creditul contului şi reprezintă suma
cheltuielilor
4) Soldul contului se reflectă în activul bilanţului.
Se cere a se preciza rulajul debitor şi creditor:
5) Soldul final se determină prin relaţia Sf=Si+RD-RC
1) RD 29 000 lei; RC - 20 000 lei
6) Soldul final se determină prin relaţia Sf=Si+RC-RD
2) RD 31 000 lei; RC - 20 000 lei
3) RD 60 000 lei; RC - 20 000 lei
23. Având în vedere contul 124"Uzura mijloacelor fixe" se fac
4) RD 60 000 lei; RC - 40 000 lei următoarele afirmaţii:
5) RD 60 000 lei; RC - 60 000 lei 1) Soldul contului este închis în debit şi reprezintă suma uzurii
21. Să se complete ze cu cuvintele „Debit" sau „Cre dit" acumulate
modificarea respectivă şi să se indice contul în care are loc: 2) Este un cont de pasiv
1) Majorarea capitalului statutar 3) Este un cont din contabilitatea de gestiune
2) Majorarea capitalului retras 4) Soldul final se determină prin relaţia: Si+RD-RC
3) Majorarea creanţelor comerciale 5) în creditul contului se înregistrează acumularea (calculul) uzurii
4) Majorarea datoriilor privind retribuirea muncii mijloacelor fixe în cursul perioadei de gestiune
5) Micşorarea uzurii mijloacelor fixe 6) Rulajul debitor al contului reprezintă anularea uzurii referitoare la
6) Micşorarea pierderilor anului curent casarea mijloacelor fixe.
7) Micşorarea stocurilor de materiale Indicaţi care afirmaţii sunt corecte.
118 119


m) 312 „Capital suplimentar"
24. Având în vedere contul 811 „Producţia de bază" se fac n) 313 „Capital nevărsat"
următoarele afirmaţii: o) 314 „Capital retras"
1) Este un cont din contabilitatea financiară p) 221 „Datorii privind facturile comerciale"
2) La sfârşitul perioadei de gestiune contul se închide şi nu dispune q) 321 „Rezerve legale"
de sold r) 711 „Costul vânzărilor"
3) Este un cont de calculaţie s) 811 „Producţia de bază"
4) Consumurile efective de producţie se oglindesc în debitul contului t) 611 „Venituri din vânzări"
811
5) Soldul final al contului 811 „Producţia de bază" prezintă soldul 26. Completaţi sumele ce lipsesc:
producţiei în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune.
6) Rulajul creditor al contului 811 „Producţia de bază" reprezintă costul Simbolul Soldul Rulaj Rulaj Soldul final
contului iniţial debitor creditor
efectiv al producţiei facturate şi producţia în curs de execuţie la 523 5 000 9 000 6 000
sfârşitul perioadei de gestiune. 211 2 000 3 500 7 000
Indicaţi care afirmaţii sunt corecte. 311 25 000 7 000 9 000
25. Menţionaţi prin litera (a) conturile de bilanţ - active, prin lit- 21 7 12 000 14 500 18 000
era (b) - conturile de bilanţ - pasive; prin litera (c) - conturile 41 1 15 000 17 300 12 600
242 12 000 5 800 7 900
de rezultate - active; prin litera (d) - conturile de rezultate - 227 1 600 2 000 1 800
pasive: 313 25 000 7 000 9 000
a) 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 216 22 000 18 000 0
b) 712 „Cheltuieli comerciale" 531 15 000 6 000 9 000
243 12 000 5 800 7 900
c) 313 „Capital nevărsat" 229 1 600 2 000 1 800
d) 612 „Alte venituri operaţionale" 411 25 000 7 000 9 000
e) 333 "Profit net (pierdere neacoperită) a perioadei de gestiune" 21 4 22 000 18 000 0
f) 211 „Materiale" 534 15 000 6 000 9 000
g) 124 „Uzura mijloacelor fixe"
h) 242 „Casa"
i) 611 "Venituri din vânzări"
j) 351 „Rezultat financiar total"
k) 123 „Mijloace fixe"
I) 124 „Uzura mijloacelor fixe"
121
120


Bazele teoretice ale contabilitc
PROBLEME:
\/ Problema 1. Pe baza datelor de mai jos se cere de întocmit 21.03 Se eliberează expeditorului avans pentru „ 150
formulele contabile şi determinat soldul contului "Casa" la 01 aprilie. compensarea cheltuielilor gospodăreşti
27.03 în rezultatul inventarierii s-a constatat
Operaţiile din luna martie: mijloace băneşti lipsă 40
30.03 Se primeşte de la expeditori suma avansului
Data Conţinutul operaţiilor Suma nefolosit 20
01.03 Soldul iniţial al contului "Casa" 1 000
2.03 Din contul de decontare s-a ridicat în numerar 112 000
pentru a plăti salariile şi alte cheltuieli Problema 2. în baza datelor de mai jos să se determine soldurile
3.03. Se plăteşte din casa expeditorului pentru 260 finale în contul 211 "Materiale" şi contul 521 "Datorii pe termen scurt privind
cheltuielile de deplasare facturile comerciale".
4.03 Se plăteşte din casă: Date iniţiale:
a) salariul pe februarie 94 000
b) salariul depus 3 200 a) stocurile de materie primă la 1 ianuarie anul curent -
c) pensiile 4 100 184 250 lei;
d) ajutor material unitar 800 b) datoria neachitată faţă de furnizori pentru materialele primite de
6.03 S-a vărsat în contul de decontare suma 10 400 la ei -1 50 250 lei.
salariului neplătit
9.03 Se încasează de la lucrători pentru produsele 7 000 Conform registrului operaţiilor economice în luna ianuarie au avut
vândute loc următoarele operaţii:
10.03 Se primeşte de la expeditor suma avansului 40
nefolosit (lei)
12.03 Se încasează de la magazioner pentru 180 Consum de materie primă pentru
compensarea daunei materiale 1. 3.01
fabricarea produselor finite 150 800
13.03 Se eliberează gestionarului un avans pentru 410 ? 5 01
procurarea rechizitelor la birou S-a consumat materiale pentru 2 342 500
15.03 Din contul de decontare s-a ridicat în numerar 48 200 3. 8.01
fabricarea produselor finite 415 860
avansul pe prima jumătate a lunii Din secţia de producţia s-a obţinut
16.03 Se plăteşte lucrătorilor avansul 42 300 4. 9.01
deşeuri de materie primă 21 350
17.03 Se compensează gestionarului 60 Din contul de decontare s-a virat în
supraconsumul pentru mărfurile procurate 5. 13.01
achitarea datoriei fată de furnizori 120 000
18.03 S-a vărsat în contul de decontare suma 7 Din contul de decontare s-a plătit avans
avansului neplătit 6. 19.01 furnizorilor pentru livrarea ulterioară a
18.03 S-a încasat din vânzarea hârtiilor de valoare 1 500 250 000
materialelor
pe termen scurt Au fost consumate piese de schimb
20.03 Din casierie s-a plătit pentru cheltuielile 310 7. 21.01
pentru reparaţia utilajului secţiei 15 420
legate de desfacere a produselor 8. 25.01 De la furnizor s-a primit benzină A - 76 89 250
122
123


Problema 3. La 01.04 anul curent firma „Alfa" dispunea de 03.04 s-au procurat materiale, achitându-se din contul de decontare
următoarele elemente patrimoniale: avansuri plătite -1 2 000 lei; materie -5 000 lei;
primă -17 000 lei; cont de decontare - 25 000 lei; casa - 700 lei; datorii 10.04 din contul profitului nerepartizat s-au majorat rezervele
prevăzute de statut -4 000 lei;
faţă de furnizori -12 300 lei; datorii faţă de salariaţi - 9 700 lei; produse
15.04 s-a procurat un m ijloc fix cu achitarea ulterioară - 1 5 000 lei;
finite - 8 300 lei; cont valutar -5 000 lei; capital statutar - 35 000 lei;
30.04 s-a eliberat avans titularului - 300 le i.
capital suplimentar-11 000 lei. Se cere: de întocmit bilanţul iniţial, jurnalul înregistrării operaţiilor
în cursul lunii aprilie au avut loc următoarele operaţii economice:
economice, de deschis conturile sintetice şi de înregistrat în ele operaţiile
01.04 din contul de decontare se acordă un avans furnizorilor - economice, de calculat rulajele şi soldurile finale, de întocmit balanţa de
7 000 lei verificare şi bilanţul contabil la sfâ rşitul lunii.
03.04 la contul de decontare se înregistrează suma obţinută din
vânzarea valutei - 2 500 lei Problema 5. La 01 aprilie întreprinderea „Mac" SA dispunea de
10.04 de la furnizori se procură materie primă, cu achitarea următoarele elemente patrimoniale: cont de decontare -18 000 lei; capi-
ulterioară - 5 000 lei tal statutar - 27 000 lei; profit nerepartizat - 8 000 lei; materiale -7 000
15.04 în contul de decontare se primeşte un credit bancar pe termen lei; active nemateriale -4 300 lei; amortizarea activelor nemateriale -
lung - 25 000 lei 1 800 lei; datorii faţă de buget - 6 200 lei; datorii faţă de furnizori - 5 800
30.04 se achită salariul personalului -650 lei. lei; creanţe ale cumpărătorilor- 9 500 lei; mijloace fixe - 10 000 lei
Se cere: de întocmit bilanţul la începutul perioadei de gestiune, în cursul lunii au avut loc urm ătoarele operaţii econom ice:
jurnalul înregistrării operaţiilor economice, de deschis conturile sintetice 01.04 în contul de decontare s-a încasat o parte din creanţele
şi de înregistrat în ele operaţiile economice, de calculat rulajele şi soldurile cumpărătorilor 7 000 lei;
finale, de întocmit balanţa de verificare şi bilanţul contabil la sfârşitul 03.04 din contul profitului nerepartizat s-au constituit rezerve
perioadei de gestiune. 4 000 lei;
10.04 de la furnizori s-au primit materiale cu achitarea ulterioară
Problema 4. La 01.04.02 întreprinderea „Aromat" dispunea de 12 000 lei;
următoarele elemente patrimoniale: Casa - 800 lei; Rezerve -4 000 lei; 15.04 din contul de decontare s-a achitat datoria faţă de buget
Profit nerepartizat - 5 500 lei; Capital statutar -1 2 000 lei; Datorii faţă de 6 000 lei;
salariaţi - 4 500 lei; Cont de decontare 12 000 lei; Licenţe - 1 000 lei; 30.04 din contul de decontare s-a luat numerar 1 000 lei.
Mijloace fixe - 32 700 lei; Uzura mijloacelor fixe -13 500 lei; Datorii faţă Se cere: de întocmit bilanţul iniţial, jurnalul înregistrării operaţiilor
de furnizori - 7 000 lei. economice, de deschis conturile sintetice şi de înregistrat în ele operaţiile
în cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: economice, de calculat rulajele şi soldurile finale, de întocmit balanţa de
01.04. din contul de decontare s-a transferat furnizorilor -6 500 lei; verificare şi bilanţul contabil la sfâ rşitul lunii.
125
124


1 2 3 4
Problema 6. La 01.04 anul curent întreprinderea „Azon" dispunea 6. Produse finite 50 000 6. Datorii faţă de 30 000
furnizori
de următoarele elemente patrimoniale: cont de decontare - 13 000 lei; 7. Creanţe privind 70 000 7. Datorii la buget 10 000
datorii faţă de furnizori - 8 500 lei; mijloace fixe - 45 000 lei; licenţe - facturile comerciale
2 000 lei; uzura mijloacelor fixe - 2 000 lei; avansuri acordate -12 000 lei; 8. Mijloace băneşti la 80 000 8. Datorii faţă de 20 000
bancă salariaţi
rezerve - 4 000 lei; capital statutar- 50 000 lei; datorii faţă de salariaţi - 9. Casa 2 000
18 500 lei; mărfuri - 11 000 lei. Total 500 000 Total 500 000
Pe parcursul lunii au avut loc următoarele operaţii economice:
1) de la furnizori s-a procurat marfă cu achitarea ulterioară 2. Operaţiile economice efectuate în luna iulie:
15000 lei
2) din contul de decontare s-a luat numerar 7000 lei 1. Salariul calculat muncitorilor 50 000 lei
3) din casă s-a plătit salariul -6500 lei 2. Contribuţii la asigurările sociale 9
3. Procurarea unui camion de la furnizor la 70 000 lei
4) s-a procurat un mijloc fix achitându-se imediat din contul de valoarea de piaţă
decontare 5000 lei 4. Plata avansului pentru procurarea 20 000 lei
5) s-a acordat avans titularului 300 lei materialelor de la furnizor
5. Primirea materialelor de la furnizor 30 000 lei
Se cere: de întocmit bilanţul iniţial, jurnalul înregistrării operaţiilor 6. Socotirea avansului la achitare pentru 20 000 lei
economice, de deschis conturile sintetice şi de înregistrat în ele operaţiile materiale
economice, de calculat rulajele şi soldurile finale, de întocmit balanţa de 7. Achitarea definitivă pentru materialele 10 000 lei
verificare şi bilanţul contabil la sfârşitul lun ii. primite de la contul de decontare
8. Primirea banilor în casă de la contul de 33 000 lei
decontare
Problema 7. 9. Plata salariului din casă 32 000 lei
1. Bilanţul la 30 iunie anul curent al firmei „Codru" SA. 10. Valoarea materialelor utilizate în producţie 50 000 lei
(lei) 11. Uzura mijloacelor fixe productive 5 000 lei
Activ Suma Pasiv Suma 12. Producţia în curs de execuţie la sfârşitul 22 000 lei
1 2 3 4 lunii
1. Active nemateriale 18 000 1 .Capital statutar 220 000 13. Costul produselor finite fabricate ?
2. Mijloace fixe 150 000 2. Rezerve 60 000 14. Costul produselor vândute 70 000 lei
3. Investiţii pe 60 000 3. Profit 40 000 15. Valoarea produselor vândute la preţul de 60 000 lei
termen lunq nerepartizat piaţă
4. Materiale 40 000 4. Profit net 20 000
5. Producţie în curs 30 000 5. Credite pe 100 000 Se cere: a) Deschideţi conturile, înscrieţi în ele soldurile iniţiale,
de execuţie termen lung
operaţiile în luna iulie şi calculaţi soldurile finale.
12 7
12 6


b) întocmiţi balanţa de verificare pe luna curentă. Problema 9. De formulat conţinutul operaţiilor economice respec-
c) întocmiţi bilanţul contabil la 31 iulie, calculând rezultatul final. tive privind următoarele formule contabile. Indicaţi tipul de modificări ale
bilanţului privind fiecare operaţie.
Problema 8.
1. De formulat conţinutul operaţiilor economice privind următoarele Nr. d/o Formula contabilă Suma (lei)
formule contabile. Dt Ct
1. 217 521 10 000
2. 211 521 5 000
Dt Ct Suma (lei) 3. 213 521 2 000
123 521 1 500,00 4. 521 24 2 15 000
211 521 1 520,00 5. 241 242 95 000
211 532 1 700,00 6. 811 531 80 000
811 215 400,00 7. 531 241 73 000
811 531 646,00 8. 813 124 3 200
811 211 1 820,00 9. 221 , 611 100 200
216 811 2 000,00 10. 227 24 1 200
215 811 ?
Problema 10. Se prezintă soldul producţiei în curs de execuţie
2. Folosind datele bilanţului de mai jos la începutul perioadei de desfăşurat pe conturi analitice la întreprinderea "Codru":
gestiune şi a operaţiilor economice din p.1, de deschis conturile respec-
tive, de reflectat operaţiile economice în conturi şi de întocmit un nou Tipurile producţiei în
curs de execuţie La începutul lunii La sfârşitul lunii
bilanţ în baza soldurilor la sfârşitul perioadei.
"A" 50 000 lei 70 000 lei
Bilanţul întreprinderii "B" 30 000 lei 20 000 lei
Total 80 0 00 lei 90 0 00 lei
Activ Suma Pasiv Suma
1 2 3 4 A Pe parcursul lunii au avut loc operaţiile:
1. Mijloace fixe 10 000,00 1. C apital statutar 12 000,00 1) consum de m ateriale:
2. Obiecte de mică 2. Datorii privind
valoare şi scurtă 1 300,00 facturile comerciale 1 400,00 a) la fabricarea articolelor:
durată "A"-5 60 000 lei;
3. Mărfuri 6 000,00 3. Alte rezerve 3 120,00
4. Datorii faţă de "B"- 410 000 lei;
4. Cheltuieli 300,00 personal pentru 1 300,00
anticipate b) pentru întreţinerea utilajului secţiilor de bază - 20 000 lei.
remunerarea muncii
5. Producţie în curs Total-99 0 000 lei.
400,00
de execuţie 2) salariile calculate:
128
129


a) muncitorilor la fabricarea articolelor: materialul "A" - 300 bucăţi;
"A"-1 20 000 lei;
materialul "B"-170 kg.
"B"-80 000 lei; înre gistraţi operaţiile menţionate în contu l sintetic şi conturile
b) personalului administrativ al secţiilor de producţie - 10 000 lei. analitice şi stabiliţi legătura dintre ele. întocmiţi balanţa de verificare a
3) calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale (vezi operaţia
conturilor analitice.
2)-?
4) s-a calculat uzura mijloacelor fixe ale secţiilor de producţie - Problema 12. Care din următoarele erori ar putea avea drept
15 000 lei; efect inegalitatea totalurilor din balanţa de verificare? Argumentaţi
5) consumurile indirecte de producţie se trec la consumurile producţiei răspunsurile.
de bază (dintre care 60 % - pentru articolul "A", 40% - articolul "B") 1. Plată de 172 lei către un furnizor a fost înregistrată în debitul
contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", contul
6) au fost fabricate şi depozitate la cost efectiv 241 "Casa" creditându-se cu 127 lei;
articolul "A" - ? 2. O plată de 200 lei către un furnizor a fost înregistrată în debitul
articolul "B" - ? contului 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale",
De deschis contul sintetic şi cele analitice respective, de întocmit creditându-se contul 242 "Cont de decontare".
formulele contabile necesare, de calculat costul efectiv al fiecărui tip de 3. Achiziţionarea unor materiale de birou în valoare de 560 lei a fost
articole fabricare "A" şi "B". înregistrată prin debitarea contului 211 "Materiale" cu suma de 56 lei şi
creditarea contului 241 "Casa" cu 56 lei.
roblema 11. la firma "Beta" la începutul lunii ianuarie se aflau în 4. Achiziţionarea unor echipamente în valoare de 6 000 lei a fost
stoc: înregistrată prin debitarea contului 211 "Materiale" cu suma de 6 000 lei
Materialul "A" -450 bucăţi la preţul de 25 lei bucata; şi creditarea contului 241 "Casa" cu aceeaşi sumă.
Materialul "B" - 230 kg. la preţul de 17 lei kilogramul,
în cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:
1. la 04.01 s-au eliberat în producţie:
materialul "A" - 230 bucăţi;
materialurB" -120 kg.
2. la 12.01 s-au procurat de la furnizori:
materialul "A" -2 8 0 bucăţi la preţul de 25 lei bucata;
materialul "B" -1 9 0 kg. la preţul de 17 lei kilogramul.
3. la 27.01 s-au eliberat în producţie:
130
131

Schema generală a contabilităţii Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea

principalelor operaţii economice întreprinderii se efectuează cu ajutorul contului de grad ul I - 211
„Materiale" destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
1. Noţiuni privind contabilitatea procurărilor de materiale materialelor. Este un cont de activ, în debitul căruia se înregistrează
valoarea de intrare a materialelor procurate şi fa bricate la întreprindere,
Pentru desfăşurarea activităţii întreprinderile se aprovizionează cu iar în cred it-va loare a materialelor ieşite din gestiune prin utilizarea lor în
materiale care pot fi divizate în materii prime şi materiale consumabile. procesul de producţie sau vânzarea valorilor materiale de prisos şi in-
Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor utile. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea materialelor
şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
fie transformaţională. Materialele consumabile sunt acele categorii de Intrarea materialelor se reflectă în contabilitate astfel:
bunuri de natura activelor curente (materiale auxiliare, combustibil, 1. la valoarea de procurare a materialelor achiziţionate:
ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţie, alte materiale Debit 211 „Materiale"
consumabile), care participă direct la procesul de producţie, fără a se Credit 241 „Casa", sau 242 „Cont de decontare" -î n cazul achitării
regăsi, de regulă, în conţinutul material al produselor fabricate. directe;
Aproviz iona rea cu materii prime şi materiale de la terţi se Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" -
efectuează în conformitate cu programul de aprovizionare elaborându- în cazul achitării ulterioare;
se în acest scop comenzi către furnizori, în baza cărora se încheie Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - în cazul
contracte economice. La executarea comenzii şi a contractului de aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansului;
aprovizionare, întreprinderea cumpărător primeşte de la furnizor factura Credit 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii" - în cazul
fiscală. Recepţia cantitativă se efectuează de către magazioner şi aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea anticipată
rezultatele ei cantitative se consemnează în bonul de intrare sau nota a avansului.
de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de specialistul în domeniu 2. pentru cheltuielile legate de procesul de aprovizionare:
într-un buletin de analiză. Debit 211 „Materiale"
La intrarea în patrimoniu materiile prime şi materialele procurate Credit 242 „Cont de decontare" - în cazul achitării nemijlocite a
se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, taxelor vamale;
care se compune din următoarele elemente: preţul de procurare, taxe Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt" - pentru taxele vamale de
vamale aferente stocurilor importate, cheltuieli aferente aprovizionărilor achitat;
(comisioane, cheltuieli de tranzit, asigurare, transport extern sau intern, Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" -
cheltuieli de încărcare-descărcare, etc). pentru transportarea materialelor până la depozitul întreprinderii;
133
132

Rezolvare:
Credit 812 „Activităţi auxiliare" - serviciile de transport, încărcare-
Jurnalul înregistrării operaţiilor economice
descărcare prestate de activităţile auxiliare ale întreprinderii;
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - în cazul Nr Conţinutul operaţiei Suma Corespondenţa conturilor
achitării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansului; d/o
Debit Credit
Credit 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii" - în cazul 1 S-au primit materiale de la
achitării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea anticipată a furnizori: 28000 211 521
avansului. Total 5600 534 521
TVA
După aprovizionarea cu valori materiale are loc calculul costului 2 S-a acceptat factura
efectiv a materialelor procurate atât în total cât şi pe fiecare tip de materiale organizaţiei de transport
în pa rte . Ac ea sta vom exam ina prin int erm ed iul unu i ex em pl u. pentru transportarea 1700 211 521
materialelor: 340 534 521
Exemplu. Suma-1700 lei
1) S-au primit materiale de la furnizori: TVA-340 lei
3 S-au calculat salariile
Materialul „A" -1 20 0 unităţi la preţul unitar de 10 lei - şi valoarea de lucrătorilor la încărcarea- 300 211 531
12 000 lei; descărcarea materialelor
Materialul „B" - 800 unităţi la preţul unitar de 20 lei - şi valoarea de 4 S-au calculat contribuţiile
pentru asigurarea socială 87 211 533
16 000 lei; aferente salariilor calculate
Total-28 000 lei; 5 Din contul de decontare s-a
TVA-5 600 lei; transferat furnizorului şi 35640 521 242
organizaţiei de transport în
Total general 33 600 lei. achitarea datoriei
2) S-a acceptat factura organizaţiei de transport pentru
transportarea materialelor:
Suma-1700 lei;
TVA-340 lei;
Total-2040 lei.
3) S-au calculat salariile lucrătorilor la încărcarea-descărcarea
materialelor în sumă de 300 lei;
4) S-au calculat contribuţiile pentru asigurarea socială aferente
salariilor calculate în sumă de 87 lei (300 lei x 29%);
5) Din contul de decontare s-a transferat furnizorului şi organizaţiei
de transport în achitarea datoriei.
134 13 5


în rez ultatu l evi den ţei sint etice am obţinut costul efe ctiv al
sunt nemijlocit legate de procesul de producţie şi fac obiectul de studiu
materialelor procurate 30 087 lei.
al contabilităţii de gestiune (manageriale). Contabilitatea consumurilor
Determinăm costul efectiv al valorilor materiale procurate pe tipuri
se organizează cu ajutorul conturilor sintetice ale clasei a 8 „Conturi ale
de materiale în total şi pe o unitate. Pentru aceasta:
contabilităţii de gestiune" din cadrul grupei 81 „Conturi ale consumurilor
1. determinăm suma cheltuielilor de transport aprovizionare
aferentă materialelor procurate: de producţie", care include următoarele conturi sintetice:
1700+300+87 = 2 087 lei > 811 „Producţia de bază"
> 812 „Activităţi auxiliare"
2. determinăm raportul cheltuielilor de transport aprovizionare către
valoarea de procurare a materialelor: > 813 „C onsumuri indirecte de producţie"
2 087 / 28 000= 0,074536 Particularitatea conturilor destinate evidenţei consumurilor de
3. calculăm suma cheltuielilor de transport aprovizionare aferentă producţie constă în faptul că la finele perioadei de gestiune nu au sold,
fiecărui tip de materiale procurate. Pentru aceasta coeficientul obţinut în acestea se închid prin conturile contabilităţii financiare, iar contul 813
punctul 2 se înmulţeşte la valoarea fiecărui tip de materiale procurate: „Consumuri indirecte de producţie" poate fi închis şi cu conturile
CTA/"A" = 12 000 x 0,0745 = 894, 42 lei contabilităţii de gestiune (811 sau 812).
CTA/"B"= 16 000 x 0,0745 = 1 192, 58 lei Contul 811 „Producţia de bază" este destinat generalizării
Total 2 087, 00 lei informaţiei privind consumurile producţiei de bază pentru fabricarea
4. calculăm costul efectiv al valorilor materiale procurate pe fiecare produselor, prestarea de servicii şi determ inarea costului lor efectiv. Contul
tip de material. Pentru aceasta la valoarea materialelor procurate de la 811 „Producţia de bază" este un cont de calculaţie. în debitul acestui
furnizor pe fiecare tip se adună cheltuielile de transport aprovizionare cont se reflectă:
aferente fiecărui tip de materiale: • la începutul perioadei de gestiune - soldul producţiei în curs de
cost efectiv materialul „A"= 12 000+894,42= 12 894,42 lei execuţie (care se trece din contul contabilităţii financiare 215 „Producţia
cost efectiv materialul „B" =16 000+1192,58 =17 192,58 lei în curs de execuţie");
total 30 087,00 lei în acest caz se întocm eşte formula contabilă la costul efectiv al
5. calculăm costul efectiv pe o unitate. Pentru aceasta se ia raportul producţiei în curs de execuţie:
dintre costul efectiv total pe fiecare tip de m aterial şi cantitatea lui:
Debit 811 „Producţia de bază"
cost efectiv unitar materialul „A" = 12894,42/1200=10,75 lei
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie"
cost efectiv unitar materialul „B" = 17192,58/800=21,49 lei
• în cursul perioadei de gestiune - consumurile pentru fabricarea
2. Schema generală a contabilităţii consumurilor produselor (prestarea serviciilor), întocmindu-se următoarele formule
şi cheltuielilor contabile:
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea Debit 811 „Producţia de bază" - la valoarea consumurilor acumulate
produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea în producţia de bază în contrapartidă cu:
136
137

Credit 211 „Materiale" - la valoarea materialelor consumate pentru

fabricarea produselor, prestarea serviciilor
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - la
suma salariului calculat muncitorilor ocupaţi cu fabricarea produselor,
prestarea serviciilor
Credit 533 „Datorii privind asigurările" - la suma contribuţiilor la
asigurările sociale aferente salariilor muncitorilor ocupaţi cu fabricarea
produselor, prestarea serviciilor
Credit 813 „Consumuri indirecte de producţie" - la valoarea
consumurilor indirecte de producţie repartizate în costul produselor fab-
ricate, serviciilor prestate
în creditul contului se reflectă:
• costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate,
întocmindu-se formula contabilă:
Debit 216 „Produse" - la costul efectiv al produselor fabricate, sau,
Debit 711 „Costul vânzărilor" - la costul efectiv al serviciilor prestate
Credit 811 „Producţia de bază"
• costul efectiv al rebutului definitiv, întocmindu-se formula
contabilă:
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale"
• costul efectiv al deşeurilor recuperabile (înregistrate la preţuri
de valorificare), întocmindu-se formula contabilă:
Debit 211 „Materiale"
• soldul producţiei în curs de execuţie care se trece la finele
perioadei de gestiune în debitul contului 215 „Producţia în curs de
execuţie", întocmindu-se formula contabilă:
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie"
Contabilitatea consumurilor din producţia de bază poate fi reflectată
prin următoarea schemă: Schema 5.1 Modul de contabilizare a consumurilor directe de producţie
138 139

Contul 812 „Activităţi auxiliare" se foloseşte pentru gene- Serviciilor la achiziţionarea activelor:
ralizarea informaţiei privind consumurile producţiilor auxiliare (secundare) Debit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie" '
pentru producţia sau activitatea de bază a întreprinderii. în special, acest Debit 121 „Active materiale în curs de execuţie"
cont se utilizează pentru organizarea contabilităţii consumurilor privind: Debit 122 „Terenuri"
deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie Debit 123 „Mijloace fixe"
(electrică, termică, abur, gaze, apă etc.); producţia ambalajelor pentru Debit 211 „Materiale"
împachetarea produselor; aprovizionarea şi păstrarea ambalajelor de Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
sticlă pentru ambalarea produselor; deservirea de transport; exploatarea Debit 217 „Mărfuri"
parcului de maşini şi tractoare la întreprinderile agricole; exploatarea Credit 812 „Activităţi auxiliare"
maşinilor şi mecanismelor de construcţie; reparaţia mijloacelor fixe; Serviciilor prestate subdiviziunilor întreprinderii:
fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, echipamentelor Debit 712 „Cheltuieli comerciale"
speciale, pieselor de schimb; fabricarea pieselor de construcţie, Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative"
construcţiilor sau îmbogăţirea materialelor de construcţie (în special la Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale"
întreprinderile d e construcţie); extracţia pietrei, prundişului, nisipului şi Debit 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii"
altor metale nemetalifere; prelucrarea şi tăierea lemnului; murarea, Debit 723 „Pierderi excepţionale"
uscarea şi conservarea produselor agricole (în special în alimentaţia Debit 811 „Producţia de bază"
publică, la întreprinderile agricole şi comerciale) etc. Contul 812 .Activităţi Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie"
auxiliare" este un cont de calculaţie. în debitul acestui cont se reflectă: Credit 812 „Activităţi auxiliare"
• La începutul perioadei de gestiune - soldul producţiei în curs de Serviciilor prestate persoanelor juridice şi fizice terţe:
execuţie (care se trece din contul contabilităţii financiare 215 Debit 711 „Costul vânzărilor"
„Producţia în curs de execuţie"); Credit 812 „Activităţi auxiliare"
• Pe parcursul perioadei de gestiune - consumurile directe legate Costul efectiv al materialelor, instrumentelor, produselor fabricate:
nemijlocit de fabricarea produselor sau prestarea serviciilor de către Debit 211 „Materiale"
secţiile auxiliare şi consumurile indirecte legate de deservirea şi Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
gestiunea activităţilor auxiliare. Debit 216 „Produse"
Contabilitatea acestor operaţiuni are loc similar contabilităţii Credit 812 „Activităţi auxiliare"
operaţiilor din producţia de bază (vezi contul 811 „Producţia de bază"), înre gistrare a deşeurilor metalice şi reziduurilor (la preţuri de
în creditul contului se reflectă: valorificare):
• Costul efectiv al serviciilor prestate sau produselor fabricate de Debit 211 „Materiale"
către secţiile auxiliare: Credit 812 „Activităţi auxiliare"
140 141

Costului rebutului definitiv constatat în secţiile auxiliare de producţie:

Credit 812 „Activităţi auxiliare"
Soldul producţiei în curs de execuţie din activitatea auxiliară se
trece la finele perioadei de gestiune în debitul contului 215 „Producţia în
curs de execuţie", întocmindu-se formula contabilă:
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie"
Contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" este destinat
generalizării informaţiei privind consumurile aferente deservirii şi gestiunii
subdiviziunilor structurale ale întreprinderii (secţiilor, sectoarelor). Contul
813 „Consumuri indirecte de producţie" este un cont de colectare-
repartizare. în debitul acestui cont se reflectă pe parcursul perioadei de
gestiune consumurile pe articole stabilite de întreprindere. în acest caz
se pot întocmi următoarele formule contabile:
• calculul retribuirii muncii şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru
personalul administrativ-de conducere şi de deservire al
subdiviziunilor de producţie:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie"
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
Credit 533 „Datorii privind asigurările"
• calculul amortizării activelor nemateriale, a uzurii mijloacelor fixe
cu destinaţie de producţie şi a iepuizării resurselor naturale:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie"
Credit 113 „Amortizarea activelor nemateriale"
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe"
Credit 126 „Epuizarea resurselor naturale"
142 14 3

Credit 211 „Materiale" activităţilor operaţională şi neoperaţională şi a cheltuielilor privind impozitul

- a energiei electrice, apei, aburului consumat: pe venit.
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie" Conturile din această clasă sunt conturi de activ. în debitul acestor
Credit 812 „Activităţi auxiliare" conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total cumulativ
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în cre dit-tre cerea la sfârşitul
• includerea la consumuri a valorii de bilanţ a OMVSD puse în anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar.
funcţiune în valoare de până la 1/20 din plafonul stabilit pentru o unitate, La întocmirea raportului trimestrial rulajele de bitoare ale conturilor
şi calculul uzurii OMVSD puse în funcţiune cu o valoare mai mare de de cheltuieli se înscriu în Raportul privind rezultatele financiare în rândurile
1/20 din plafonul stabilit de legislaţie: respective. Rezultatele financiare pentru fiecare trimestru se determină
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie" prin calcul fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune
Credit 213 „OMVSD" conturile din clasa 7 se închid prin trecerea cheltuielilor acumulate în
Credit 214 „Uzura OMVSD" contul 351 „Rezultat financiar total".
• calculul plăţilor pentru paza subdiviziunilor de producţie: Clasa 7 „Cheltuieli" cuprinde următoarele grupe de conturi:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie" 71 „Cheltuieli ale activităţii operaţionale",
Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt" 72 „Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale",
La acumularea consumurilor indirecte de producţie pot fi întocmite 73 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit"
şi alte formule contabile în dependenţă de cazurile survenite. Grupa de conturi 71 „Cheltuieli ale activităţii operaţionale" include
în creditul contului se reflectă trecerea consumurilor indirecte de următoarele conturi sintetice destinate contabilităţii cheltuielilor
producţie colectate pentru includerea în costul produselor fabricate şi operaţionale:
serviciilor prestate pentru producţia de bază şi activităţile auxiliare sau Contul 711 „Costul vânzărilor" este destinat generalizării
informaţiei privind costul efectiv al produselor, mărfurilor vândute şi al
raportarea la cheltuielile perioadei. în acest caz se întocmeşte formula
serviciilor prestate. în cursul perioadei de gestiune la costul efectiv al
contabilă:
mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate se întocmeşte formula
Debit 811 „Producţia de bază"
contabilă:
Debit 812 „Activităţi auxiliare"
1) Debit 711 „Costul vânzărilor"
Credit 216 „Produse" - la costul efectiv al produselor vândute;
Credit 813 „Consumuri indirecte de producţie"
Contabilitatea consumurilor indirecte de producţie poate fi redată
Credit 217 „Mărfuri" - la costul efectiv al mărfurilor vândute;
prin intermediul schemei 5.2.
Pentru organizarea contabilităţii cheltuielilor sunt prevăzute conturile
Credit 811 „Producţia de bază" - la costul efectiv al serviciilor
clasei 7 "Cheltuieli", destinate generalizării informaţiei privind cheltuielile
prestate;
144 145

4) Debit 711 „Costul vânzărilor" Contul 712 „Cheltuieli comerciale" este destinat generalizării
Credit 812 „Activităţi auxiliare" - la costul efectiv al serviciilor informaţiei privind cheltuielile aferente vânzării produselor, mărfurilor şi
prestate. prestării serviciilor. în cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont
La finele fiecărui trimestru rulajul debitor al contului 711 „Costul se acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, cheltuielile
vânzărilor" se reflectă în rândul 020 al Raportului privind rezultatele comerciale ale întreprinderii întocmindu-se formulele contabile:
financiare şi se scade din veniturile obţinute la determinarea profitului 1. calcularea salariilor lucrătorilor, care participă la comercializarea
brut al întreprinderii. produselor, mărfurilor, ambalarea şi încărcarea lor, precum şi contribuţiile
La finele anului rulajul debitor al contului 711 se trece la rezultatul la asigurările so ciale:
financiar total, întocmindu-se formula contabilă: Debit 712 „Cheltuieli comerciale"
Debit 351 „Rezultat financiar total" Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
Credit 711 „Costul vânzărilor" Credit 533 „Datorii privind asigurările"
Schema contabilităţii cheltuielilor privind costul vânzărilor poate fi 2. reflectarea valorii ambalajului utilizat, materialelor de ambalat
reflectată a stfel (schema 5.3): pentru ambalarea produselor şi mărfurilor la depozite:
Debit 712 „Cheltuieli com erciale"
Credit 211 „Materiale"
3. reflectarea cheltuielilor privind desfacerea produselor finite şi
mărfurilor:
a) cu mijloace de transport propriu
b) cu mijloace de transport ale terţilor
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
4. reflectarea cheltuielilor privind reclama şi alte se rvicii:
Debit 712 „Cheltuieli comerciale"
Credit 241 „Casa"
Credit 242 „Cont de decontare"
Credit 243 „Cont valutar"
în anumite cazuri pot fi întocmite şi alte formule contabile privind
Schema 5.3 Contabilitatea cheltuielilor privind costul vânzărilor acumularea cheltuielilor comerciale.
146 147

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 "Cheltuieli Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative" este destinat
comerciale" se reflectă cu total cumulativ de la începutul anulului în generalizării informaţiei privind cheltuielile de deservire a producţiei şi
Raportul privind rezultatele financiare în rândul 050. administrarea întreprinderii în ansamblu. în cursul perioadei de gestiune
La finele anului rulajul debitor al contului 712 se trece la rezultatul cheltuielile generale şi administrative se colectează cu total cumulativ
financiar total, întocmindu-se în acest caz formula contabilă: de la începutul anului în debitul contului 713 şi se reflectă prin următoarele
Debit 351 „Rezultat financiar total" formule contabile:
Credit 712 „Cheltuieli comerciale" 1. calcularea remunerării personalului administrativ, gospodăresc,
Schema contabilităţii cheltuielilor comerciale poate fi reflectată astfel precum şi ale muncitorilor pe timpul întreruperilor în producţie şi a
(schema 5.4): contribuţiilor aferente calculate:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi adm inistrative"
Dt 712 „Cheltuieli comerciale" Ct
2. calcularea uzurii mijloacelor fixe şi a amortizării activelor
nemateriale cu destinaţie generală gospodărească:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi adm inistrative"
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe"
Credit 113 „Amortizarea activelor nemateriale"
3. reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi reparaţia mijloacelor
fixe cu destinaţie generală gospodărească:
Debit 713 „Ch eltuieli generale şi administrative"
Credit 211 „Materiale"
4. trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a OMVSD cu valoare unitară
până la 1/20 din limita stabilită şi calculul uzurii OMVSD cu valoare de
peste limita stabilită de 1/20 utilizate în scopuri gospodăreşti:
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative"
Schema 5.4 Contabilitatea cheltuielilor comerciale
Credit 213 „OMVSD"
148 149

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale conta bilităţii
Credit 214 „Uzura OMVSD"

5. acceptarea spre plată a facturilor pazei extradepartamentale:
6. reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans:
a) la acordarea avansurilor:
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"
b) fără acordarea anticipată a avansurilor:
Credit 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii"
7. achitarea cheltuielilor de reprezentare:
Credit 241 „Casa"
Credit 244 „Conturi speciale la bănci"
La sfârşitul fiecărui trimestru cheltuielile generale şi administrative
acumulate în debitul contului 713 se reflectă în Raportul privind rezulatele
financiare în rândul 060 şi se scad din venituri la determinarea rezultatului
financiar.
La finele anului rulajul debitor al contului 713 se trece la rezultatul
financiar total, întocmindu-se formula contabilă:
Debit 351 „Rezultat financiar total"
Credit 713 „Cheltuieli generale şi administrative" Schema 5.5 Contabilitatea cheltuielilor generale şi administrative
Schema contabilităţii cheltuielilor generale şi administrative poate
Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale" este destinat
fi reflectată astfel (schema 5.5):
generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente vânzării activelor
curente (cu excepţia produselor finite, mărfurilor şi serviciilor), arendei
curente, plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzilor,
penalităţilor, despăgubirilor, privind consumurile indirecte de producţie
150 151

nerepartizate, lipsurile şi pierderile valorilor materiale.în cursul perioadei Credit 813 „Consum uri indirecte de producţie"
de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului La sfârşitul fiecărui trimestru rulajul din debitul- contului 714 se
714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele reflectă în R aportul privind rezulatele financiare în rândul 070 şi se scad
înre gistrări contabile: din venituri la determ inarea rezultatului financiar.
1. reflectarea valorii de bilanţ a materialelor, animalelor la creştere La finele anului rulajul debitor al contului 714 se trece la rezultatul
şi îngrăşat, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, titlurilor de valoare financiar total, întocmindu-se formula contabilă:
pe termen scurt, documentelor băneşti vândute: Debit 351 „Rezultat financiar total"
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale" Credit 714 „Alte cheltuieli operaţionale"
Credit 211 „Materiale" Schema contabilităţii altor cheltuieli operaţionale poate fi reflectată
Credit 212 „Animale la creştere şi îngrăşat" astfel (schema 5.6):
Credit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale" Cţ
Credit 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate"
Credit 246 „Documente băneşti"
2. calcularea plăţii pentru arenda curentă:
Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt"
3. calcularea dobânzilor aferente creditelor şi împrumuturilor pri-
mite, cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora:
Credit 411 „Credite bancare pe termen lung"
Credit 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi"
Credit 413 „împrumuturi pe termen lung"
Credit 511 „Credite bancare pe termen scurt"
Credit 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi"
Credit 513 „împrumuturi pe termen scurt"
4. achitarea, calcularea amenzilor, penalităţilor şi despăgubirilor:
Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt"
5. trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte de producţie
nerepartizate: Schema 5.6 Contabilitatea altor cheltuieli operaţionale
153
152

Grupa de conturi 71 „Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale" cuprinde Credit 121 „Active materiale în curs de execuţie"
următoarele conturi sintetice: Credit 123 „Mijloace fixe"
Contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii" este destinat La finele fiecărei perioade de gestiune, rulajul din debitul contului
generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen 721 se scade din venituri la determinarea indicatorului din rândul 090
lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întreprinderi, cu părţile „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)" al Raportului privind
legate, precum şi operaţiile cu titlurile de valoare etc. în cursul perioadei rezultatele financiare.
de gestiune cheltuielile activităţii de investiţii se acumulează în debitul La finele anului rulajul debitor al contului 721 se trece la rezultatul
contului 721 şi se reflectă prin intermediul următoarelor formule contabile: îanciar tota l, întocmindu-se în acest caz formula contab ilă:
1. reflectarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite: Debit 351 „Rezultat financiar total"
Debit 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Credit 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"
Credit 111 „Active nemateriale" Contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare" este destinat
Credit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie" generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente redevenţelor, arendei
Credit 121 „Active materiale în curs de execuţie" finanţate, diferenţelor de curs valutar, etc. în cursul perioadei de gestiune
Credit 122 „Terenuri" cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul contului 722 şi
Credit 123 „Mijloace fixe" se reflectă prin formulele contabile:
Credit 125 „Resurse naturale" 1. achitarea sau calculul plăţii pentru activele pe termen lung luate
Credit 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate" în arenda finanţată de la alte persoane fizice şi juridice:
Credit 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate" Debit 722 „Cheltuieli ale activităţii fianciare"
2. reflectarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen lung: Credit 242 „Cont de decontare"
Debit 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Credit 243 „Cont valutar"
Credit 211 „Materiale" Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 2. reflectarea pierderilor privind diferenţele de curs valutar aferente
Credit 533 „Datorii privind asigurările" conturilor valutare şi operaţiilor în valută străină:
Credit 812 „Activităţi auxiliare" Debit 722 „Cheltuieli ale activităţii fianciare"
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"
3. reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung Credit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate"
constatate la inventariere: Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale persoinalului"
Debit 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Credit 241 „Casa"
Credit 111 „Active nemateriale" Credit 242 „ Cont de decontare"
Credit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie" Credit 243 „Cont valutar"
154 155

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Credit 215 „Producţia în curs de execuţie"
3. trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen lung acordate an- Credit 216 „Produse"
terior şi nereclamate: Credit 217 „Mărfuri"
Debit 722 „Cheltuieli ale activităţii fianciare" Credit 241 „Casa"
Credit 136 „Avansuri pe termen lung acordate" Credit 242 „ Cont de decontare"
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului Credit 243 „Cont valutar"
722 se ia în calcul la determinarea indicatorului din rândul 100 „Rezultatul Credit 244 „Conturi speciale la bănci"
din activitatea financiară:profit (pierdere)" al Raportului privind rezultatele Credit 245 „Transferuri băneşti în expediţie"
financiare. Credit 246 „Documente băneşti"
La finele anului rulajul debitor al contului 722 se trece la rezultatul 2. reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor
financiar total, întocmindu-se în acest caz formula contabilă: evenimentelor excepţionale:
Debit 351 „Rezultat financiar total" a) materialele utilizate:
Credit 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare" Debit 723 „Pierderi excepţionale"
Contul 723 "Pierderi excepţionale" este destinat generalizării Credit 211 „Materiale"
informaţiei privind pierderile rezultate din calamităţi naturale, perturbări b) remunerarea calculată muncitorilor şi contribuţiile aferente
politice, modificări ale legislaţiei ţării şi alte evenimente excepţionale. în asigurărilor so ciale:
cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 "Pierderi excepţionale" Debit 723 „Pierderi excepţionale"
se acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, pierderile din Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
evenimentele excepţionale. în acest caz se vor întocmi formulele Credit 533 „Datorii privind asigurările"
contabile: La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale
1. trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung acumulate în debitul contului 723 se reflectă în Raportul privind rezultatele
şi curente ieşite ca rezultat al evenimentelor excepţionale: financiare şi se iau în calcul la determinarea indicatorului din rândul 120
Debit 723 „Pierderi excepţionale" „Rezultatul excepţional: profit (pierdere)".
Credit 111 .Active nemateriale" Contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit"
Credit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie" este destinat generalizării informaţiei privind cheltuielile aferente
Credit 121 „Active materiale în curs de execuţie" impozitului pe venit al perioadei de gestiune. La finele fiecărei perioade
Credit 123 „Mijloace fixe" de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă în raportul privind
Credit 211 „Materiale" rezultatele financiare în postul 140 „Cheltuieli (economii) privind impozitul
Credit 212 .Animale la creştere şi îngrăşat" pe venit" şi se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net
Credit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" (pierderii) al întreprinderii.
156 157

3. Schema generală a contabilităţii ven iturilor a) facturilor achitate în numerar:

şi determinarea rezultatelor financiare Debit 241 "Casa"
Pentru organizarea contabilităţii veniturilor sunt prevăzute conturile Credit 611 „Venituri din vânzări"
clasei a 6 „Venituri" destinate generalizării informaţiei privind veniturile b) facturilor prezentate spre achitare:
obţinute din activităţile operaţională şi neoperaţională. > cumpărătorilor şi clienţilor terţi:
Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. în creditul acestor Debit 221 "Creanţe pe terme n scurt aferente facturilor comerciale"
conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ Credit 611 „Venituri din vânzări"
de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu > lucrătorilor întreprinderii:
prevederile standardelor naţionale de contabilitate corespunzătoare, iar Debit 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
în debit - tre cerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la Credit 611 „Venituri din vânzări"
contul de rezultate financiare. Trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor din vânzări
La întocmirea rapoartelor financiare trimestriale rulajele creditoare acumulate la rezultatul financiar are loc prin înregistrarea contabilă:
ale conturilor de venituri se înregistrează în raportul privind rezultatele Debit 611 „Venituri din vânzări"
financiare în posturile corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare Credit 351 „Rezultat financiar total"
trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. Contul 612 „Alte venituri operaţionale" este destinat
La finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea (vânzarea,
veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultat financiar total". schimbul) activelor curente (cu excepţia produselor finite, mărfurilor),
Conturile clasei 6 „Venituri" cuprind următoarele grupe de conturi: arendei curente, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri,
61 „Venituri din activitatea operaţională" recuperări ale daunei materiale, ca rezultat al modificării metodelor de
62 „Venituri din activitatea neoperaţională" evaluare a activelor curente. în cursul perioadei de gestiune suma altor
Grupa de conturi 61 „Venituri din activitatea operaţională" cuprinde venituri operaţionale se acumulează în creditul contului 612 şi se reflectă
următoarele conturi sintetice: prin formulele contabile:
Contul 611 „Venituri din vânzări" este destinat generalizării 1. reflectarea valorii altor active curente vândute (materialelor,
informaţiei privind veniturile obţinute din vânzarea produselor, mărfurilor, OMVSD, titlurilor de valoare pe termen scurt) la preţuri de livrare (fără
prestarea serviciilor, operaţiilor de barterşi din contractele de construcţie, TVA şi accize) aferente:
în cursul perioadei de gestiune veniturile din vânzări se acumulează în a) facturilor achitate în numerar:
creditul contului 611 şi se reflectă prin formulele contabile: Debit 241 "Casa"
1. reflectarea valorii produselor, mărfurilor vândute, serviciilor Credit 612 „Alte venituri operaţionale"
prestate, lucrărilor executate în antrepriză la preţuri de livrare (fără TVA) b) facturilor prezentate spre achitare:
aferente: > cumpărătorilor şi clienţilor terţi:
158 159

Debit 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" Credit 351 „Rezultat financiar total"
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" Grupa de conturi 62 „Venituri din activitatea neoperaţională" cuprinde
> lucrătorilor întreprinderii: următoarele conturi sintetice:
Debit 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" Contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii" este destinat
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea activelor pe
2. calcularea plăţii pentru activele pe termen lung transmise în termen lung, sub formă de dividende, dobânzi, ecart de reevaluare a
arenda c urentă:
activelor pe termen lung ieşite, din participaţiile în alte întreprinderi, din
Debit 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"
operaţiile cu părţile legate. în cursul perioadei de gestiune suma veniturilor
Credit 612,Alt e venituri operaţionale"
din activitatea de investiţii se acumulează în creditul contului 621 şi se
3. calcularea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor şi a altor
reflectă prin formulele contabile:
sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor contractelor încheiate, precum
şi a sumelor reclamaţiilor acceptate de cumpărători şi clienţi: 1. reflectarea valorii activelor pe termen lung vândute la preţuri de
Debit 229 "Alte creanţe pe termen scurt" livrare (fără TVA şi accize) aferente:
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" a) facturilor achitate în numerar:
4. reflectarea creanţelor lucrătorilor privind recuperarea daunei Debit 241 „Casa"
materiale, care urmează să fie achitate în perioada de gestiune curentă: Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii"
Debit 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" b) facturilor prezentate spre achitare:
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" > cumpărătorilor şi clienţilor terţi:
5. înregistrarea plusurilor de valori în mărfuri şi materiale constatate Debit 229 „Alte creanţe pe termen scurt"
cu ocazia inventarierii: Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii"
Debit 211 „Materiale" > lucrătorilor întreprinderii:
Debit 212 „Animale la creştere şi îngrăşat" Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"
Debit 213 „Obiecte de m ică valoare şi scurtă durată" Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii"
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie" 2. calcularea dividendelor la acţiuni, dobânzilor aferente titlurilor
Debit 216 „Produse" de valoare procurate şi împrumuturilor acordate, sumelor veniturilor din
Debit 217 „Mărfuri" participaţiile în alte întreprinderi:
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" Debit 228 „Creanţe pe terme n scurt privind veniturile calculate"
Trecerea la finele anului de gestiune a altor venituri operaţionale Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii"
acumulate la rezultatul financiar are loc prin înregistrarea contabilă: 3. înregistrarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu
Debit 612 „Alte venituri operaţionale" ocazia inventarierii:
Debit 111 „Active nemateriale"
160
161

Debit 121 „Active materiale în curs de execuţie" Debit 212 „Animale la creştere şi îngrăşat"
Dedit 123 „Mijloace fixe" Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii" Debit 217 „Mă rfuri"
4. înregistrarea materialelor obţinute din lichidarea mijloacelor fixe Credit 622 „Venituri din activitatea financiară"
peste valoarea rămasă a acestora calculată în prealabil: 3. reflectarea veniturilor din diferenţele de curs aferente conturilor
Debit 211 „Materiale" valutare şi operaţiilor în valută străină:
Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii" Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"
Trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea de Debit 224 „Avansuri pe termen scurt acordate"
investiţii acumulate la rezultatul financiar are loc prin înregistrarea Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"
contabilă: Debit 241 „Casa"
Debit 621 „Venituri din activitatea de investiţii" Debit 242 „ Cont de decontare"
Credit 351 „Rezultat financiar total" Debit 243 „Cont valutar"
Contul 622 „Venituri din activitatea financiară" este destinat Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din transmiterea pentru Credit 622 „Venituri din activitatea financiară"
utilizare către terţi a acivelor nemateriale şi a activelor materiale pe termen 4. reflectarea subvenţiilor din buget şi din fondurile extrabugetare,
lung, pe un termen mai mare de un an, din diferenţele de curs valutar, liilor acordate întreprinderii, precum şi a încasărilor de la sponsori:
activelor intrate cu titlu gratuit, sub formă de subvenţii de stat, prime, Debit 241 „Casa"
premii şi sume sponsorizate, în baza contractelor de neantrenare în Debit 242 „ Cont de decontare"
concurenţă etc. în cursul perioadei de gestiune suma veniturilor din Debit 243 „Cont valutar"
activitatea financiară se acumulează în creditul contului 622 şi se reflectă Credit 622 „Venituri din activitatea financiară"
prin formulele contabile: Trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea
1. calculul plăţii de arendă pentru activele pe termen lung transmise financiară acumulate la rezultatul financiar are loc prin înregistrarea
în arenda finanţată: contabilă:
Debit 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" Debit 622 „Venituri din ac tivitatea financiară"
Credit 622 „Venituri din activitatea financiară" Credit 351 „Rezultat financiar total"
2. reflectarea valorii activelor primite cu titlu gratuit: Contul 623 „Venituri excepţionale" este destinat generalizării
Debit 111 „Active nemateriale" informaţiei privind veniturile obţinute sub formă de recuperare a pierderilor
Debit 121 „Active materiale în curs de execuţie" din calamităţi naturale, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale,
Debit 123 „Mijloace fixe" în cursul perioadei de ges tiun e suma veniturilo r excepţiona le se
Debit 211 „Materiale" acumulează în creditul contului 623 şi se reflectă prin formulele contabile:
162 163

1. reflectarea sumelor sub formă de recuperare a pierderilor din fără a lua în consideraţie cerinţele Codului Fiscal. El se reportează în
evenimente excepţionale: Declaraţia privind impozitul pe venit a persoanei c6 practică activitatea
a) primite de la organele de stat, persoanele juridice şi fizice: de antreprenoriat în vederea determinării venitului impozabil. La etapa
Debit 211 „Materiale" următoare se determină suma cheltuielilor privind impozitul pe venit con-
Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" form cotei în vigoare aplicată la venitul impozabil. Suma efectivă a
Debit 217 „Mărfuri" cheltuielilor privind impozitul pe venit se determină la finele anului şi se
Debit 241 „Casa" contabilizează în conformitate cu prevederile SNC 12 "Contabilitatea
Debit 242 „ Cont de decontare" impozitului pe venit".
Debit 243 „Cont valutar" Calculul sumei datoriilor curente privind impozitul pe venit în
Credit 623 „Venituri excepţionale" perioada de gestiune se reflectă prin formula contabilă:
b) care urmează să fie primite de la companiile de asigurări: Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit"
Debit 229 „Alte creanţe pe termen scurt" Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul"
Credit 623 „Venituri excepţionale" Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul
Trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor excepţionale pe venit la rezultatul financiar are loc prin formula contabilă:
acumulate la rezultatul financiar are loc prin înregistrarea contabilă: Debit 351 „Rezultat financiar total"
Debit 623 „Venituri excepţionale" Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit"
Credit 351 „Rezultat financiar total" Contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit" se închide.
După închiderea tuturor conturilor de venituri şi cheltuieli (cu
După reflectarea în contul 351 "Rezultat financiar total" a cheltuielilor
excepţia contului 731 "Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit") în
(economiilor) privind impozitul pe venit soldul acestui cont reprezintă
contul 351 "Rezultat financiar total" obţinem în debit suma totală a
rezultatul financiar net (profit sau pierdere) al anului de gestiune, care se
cheltuielilor acumulate pe întreprindere, iar în credit suma totală a
trece la contul 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune" prin
veniturilor acumulate pe întreprindere. Din punct de vedere matematic,
următoarele formule contabile:
prin confruntarea rulajului debitor cu cel creditor, calculăm diferenţa dintre
ele şi obţinem rezultatul financiar până la impozitare, sub formă de profit - în cazul când suma totală a veniturilor (rulajul creditor al contului
(dacă suma veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor) sau pierdere (suma 351 "Rezultat financiar total") depăşeşte suma totală a cheltuielilor (rulajul
cheltuielilor acumulate depăşeşte suma veniturilor acumulate), care se debitor al contului 351 "Rezultat financiar total") întreprinderea obţine profit,
k
reflectă în postul 130 "Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la care se reflectă prin formula contabilă:
impozitare" din Raportul privind rezultatele financiare. Acest rezultat se Debit 351 "Rezultat financiar total"
mai numeşte rezultat financiar contabil (venit contabil sau pierdere Credit 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune".
contabilă), deoarece se obţine în baza respectării numai a cerinţelor SNC, - în caz contrar, când suma veniturilor este mai mică ca suma
cheltuielilor, întreprinderea are pierderi, care se reflectă prin formula
164 contabilă inversă:

Debit 333 "Profit net (pierdere) al perioade de gestiune" 5. La înregistrarea profitului net la sfârşitul anului se
Credit 351 "Rezultat financiar total". întocmeşte formula contabilă.
După înregistrarea rezultatului financiar net al perioadei de gestiune, a) Dt 351 Ct 333; c) Dt 332 Ct 351 ;
contul 351 se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. b) Dt 333 Ct 351 ; d) Dt 351 Ct 332.
6. Profitul net se obţine în cazul când:
Testaţi-vâ cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul a) Veniturile din vânzări depăşesc costul vânzărilor;
corect pentru fiecare din următoarele întrebări: b) Rulajul creditor al contului 351 „Rezultat financiar total"
1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la contul 811 depăşeşte rulajul debitor;
"Producţia de bază". c) Rulajul debitor al contului 351 depăşeşte rulajul creditor.
a) Este un cont al contabilităţii financiare; 7. Trimestrial rezultatul financiar se determină, întocmindu-
b) Soldul creditor reflectă costul producţiei fabricate; se formulele contabile.
c) în debitul contului se reflectă acumularea consumurilor directe a)Dt351 Ct333;
şi indirecte de producţie, iar în credit - costul efectiv al producţiei în curs b) Dt 333 Ct 351 ;
de execuţie şi al produselor finite fabricate; c) Nici un răspuns corect.
d) Contul nu dispune de sold iniţial şi final; 8. Conturile de venituri în timpul anului de gestiune numai se
e) Este un cont al contabilităţii de gestiune. debitează, acumulându-se veniturile, numai la sfârşitul anului se
2. Găsiţi formula contabilă corectă privind înregistrarea la creditează la suma totală a veniturilor acumulate.
depozit a producţiei finite fabricate. a) adevărat;
a)Dt211 Ct811; d)Dt22 1 Ct611; b) fals.
b)Dt216 Ct811; e) Dt215 Ct811. 9. Conturile de cheltuieli în timpul anului de gestiune numai
c)Dt811 Ct215; se debitează, acumulându-se cheltuielile, şi numai la sfârşitul anului
3. Formula contabilă pentru înregistrarea veniturilor din se creditează la suma totală a cheltuielilor acumulate.
vânzarea produselor va fi: a) adevărat;
a)Dt21 6 Ct811; c)Dt2 21 Ct611; b) fals.
b)Dt22 9 Ct611; d)Dt711 Ct216; 10. înregistrarea contabilă la decontarea costului materialelor
4. Conţinutul economic al formulei contabile Dt 228 Ct 622 va fi: vândute va f i:
a) înregistrarea veniturilor obţinute din dividende şi dobânzi calculate; a)Dt711 Ct211;
b) înregistrarea diferenţelor de curs favorabile; b)Dt714 Ct216;
c) înregistrarea veniturilor din prestarea de servicii; c)Dt714 Ct211;
d) înregistrarea creanţelor incerte. d)Dt219 Ct211;
16 6 16 7

11. înregistrarea pierderilor de produse finite ca urmare a Pro blem a 2. SRL „Bradu" desfăşoară activitate de tâmplărie într-
calamităţilor naturale. un mic atelier. în cursul ultimului trimestru al anului de gestiune efectuează
a)Dt714 Ct21 6; c) Dt 333 Ct 216; următoarele consumuri şi cheltuieli:
b)D t72 3 Ct216; d) Dt 229 Ct216 1. Consumă pentru fabricarea mobilei materii prime (scândura) în
valoa re de 230 00 0 mii lei şi mater iale aux ilia re în valoare de 2 500 lei .
PROBLEME: 2. Efectuează o reparaţie curentă la un utilaj cu ajutorul unei
Problema 1 . în baza datelor de mai jos se cere de întocmit jurnalul întrep rin der i spec ial iza te, în valo are de 700 lei, făr ă TVA.
de înregistrare a operaţiilor economice: 3. Calculează şi plăteşte dobânda băncii pentru un împrumut în
valoa re de 3 900 lei .
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma, lei 4. înregistrează factura pentru serviciile telefonice în valoare de 190 le i.
oper.
1. Se reflectă valoarea de bilanţ a producţiei în curs de 10 200 5. Calculează salariile tâmplarilor în sumă de 1 800 lei pe lună, a
execuţie contabilului -1 300 lei pe lună.
2. S-a plătit din contul de decontare pentru cheltuielile de 4 000 6. Calculează şi plăteşte chiria pentru un autocamion destinat
reclamă
3. Chiria aferentă mijloacelor fixe predate în arendă se 8 000 transportării produselor în valoare de 62 000 lei, din care suma de
trece la veniturile perioadei de gestiune 31 000 lei reprezintă chiria pentru primul trimestru al anului următor.
4. Se trece la cheltuieli suma diferenţei dintre costul 121
producţiei şi valoarea realizabilă netă a acesteia 7. Plăteşte comis ioane pentru operaţiunile desfăşura te prin banca
5. Se trec veniturile acumulate pe feluri de activităţi la sa, în valoare de 318 lei.
rezultatul financiar total: 8. înregistrează o pierdere în valoare de 690 lei pentru un stoc de
- venituri din vânzări 190 000
- alte venituri operaţionale 20 380 cheres tea deteriorată din cauza unei inundaţii în depozit.
- venituri din activitatea de investiţii 24 090 9. înregistrează facturile pentru energia electrică şi apa consumată:
- venituri din activitatea financiară 30 000
Se trec cheltuielile acumulate pe feluri de activităţi la a) în atelier - în valoare 1 730 lei;
6.
rezultatul financiar total: b) în oficiu - în valoare de 125 lei.
- costul vânzărilor 138 500 10. înregistre ază impozitul: pe clădirea atelierului în sumă de
- cheltuieli comerciale 15 075
- cheltuieli generale şi administrative 40 606 132 lei.
- alte cheltuieli operaţionale 13 071 11. înregistrează o amendă datorată bugetului de stat de 180 lei.
- cheltuieli ale activităţii de investiţii 15 590 12. Donează un mobilier de bucătărie unei case de copii în valoare
- cheltuieli ale activităţii financiare 10 000
- pierderi excepţionale 2 000 de 6 000 lei.
7. S-a calculat impozitul pe venit în mărime de 25% din ? 13. Scoate din evidenţă o maşină de finisat lemn, la valoarea de
profitul determinat din reflectarea operaţiilor 5 şi 6
8. Se determină profitul net şi se reflectă în contul ? bilanţ 7 000 lei.
respectiv 14. Calculează uzura:
16 8 169

a) utilajul de producţie şi a atelierului - 2 300 lei; a) la fabricarea produselor finite - ?

b) oficiului - 1 300 lei. b) la întreţinerea utilajului secţiei de producţie -.?
15. înregistrează vânzarea de produse finite la cost efectiv în 4. Au fost repartizate şi incluse în costul produselor finite
valoare de 270 000 lei. consumurile indirecte de producţie - ?
în cursul aceleiaşi perioade de timp realizează următoarele venituri: 5. Au fost fabricate şi depozitate produse finite la cost efectiv - ?
1. înregistrează vânzare de produse finite la preţul de vânzare cu 6. Au fost vândute produse finite vânzătorului la preţ de vânzare
plata ulterioară în valoare de 379 000 lei, achitarea imediată - 550 000 lei
119 000 lei. 7. Decontarea costului efectiv al produselor vândute (produsele
2. înregistrează chiria pentru o parte din depozitul său,
vândute constituie 82 % din cele fabricate) -?
reprezentând 1 900 lei.
3. încasează suma de 17 000 lei, reprezentând diferenţe favorabile Problema 4. De întocmit formulele contabile şi de calculat costul
de curs din relaţiile cu furnizorii. efectiv al produselor în baza următoarelor date privind fabricarea
4. Vinde o maşină de finisat lemn, scoasă din evidenţă la preţul de bomboanelor pe luna ianuarie anul curent.
vânzare de 8 500 lei.
1. Producţia în curs de execuţie:
Se cere de întocmit formulele contabile privind operaţiile sus-
a) la 1 ianuarie-40 000 lei;
menţionate, închis conturile de venituri şi cheltuieli, calculat rezultatul
financiar până la impozitare şi cel net (venitul impozabil este egal cu b) la 1 februarie - 60 000 lei.
2. în luna ianuarie au fost efectuate următoarele operaţii economice:
venitul contabil).
1) s-a consumat materie primă pentru fabricarea bomboanelor -
Problema 3. De întocmit formulele contabile respective, reflectat 80 000 lei;
în conturi şi determinat rezultatul financiar. 2) s-a calculat salariul:
Soldul produselor în curs de execuţie constituie: a) muncitorilor care fabrică bomboane - 49 000 lei;
> la începutul perioadei 20 000 lei; b) muncitorilor ocupaţi cu deservirea utilajului - 6 000 lei;
> la sfârşitul perioadei 12 000 lei. Tot al-5 5 000 lei.
Operaţiile din perioada curentă: 3. Au fost calculate contribuţiile pentru asigurările sociale în mărime
1. Consum de materiale: de 29% din suma salariului calculat (vezi operaţia 2))
a) la fabricarea produselor finite - 320000 lei; 4. S-a acceptat factura centralei electrice pentru energia electrică
b) la întreţinerea utilajului secţiei de producere -15 000 lei; consumată la funcţionarea utilajului - 5 000 lei;
2. S-a calculat salariile muncitorilor: 5. S-a calculat uzura mijloacelor fixe ale secţiilor - 3 000 lei;
a) la fabricarea produselor finite - 60000 lei; 6. Suma consumurilor indirecte de producţie acumulate a fost
b) la întreţinerea utilajului secţiei de producţie - 10 000 lei; repartizată ?
3. S-a calculat contribuţiile pentru asigurările sociale 29 % la salariile Au fost fabricate şi depozitate bomboane la costul efectiv - ?
calculate:
170 171

Evaluarea şi calculaţia Principiile evaluării. Aplicarea în practica evaluării elementelor

patrimoniale a unor principii concrete reprezintă o condiţie esenţială pentru
1. Noţiuni privind evaluarea şi principiile acesteia reflectarea corectă a valorii fiecărei componente a patrimoniului (active,
Evaluarea este operaţiunea de măsurare în expresie valorică a pasive) cheltuieli, venituri, rezultate precum şi a evaluării întreprinderii în
ansamblul său. Aceste principii provin în special din principiile legal admise
resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilor de muncă
(prudenţa, permanenţa metodelor), dar şi din alte elemente de logică
înmagazinate în produse sau în servicii prestate şi a altor activităţi
economice. Necesitatea evaluării în formă valorică derivă nemijlocit din contabilă şi de evaluare (valoarea reală, forma de evaluare, obiectul
evaluării, etc). în scopul realizării unei imagini fidele a patrimoniului, a
folosirea categoriilor economice generate de acţiunea legii valorii.
situaţiei financiare, la efectuarea evaluării se vor respecta următoarele
Evaluarea constituie un procedeu de generalizare şi exprimare sintetică
principii:
a fenomenelor economice.
în contabilitate este necesară evaluarea pentru a se putea realiza > Principiul stabilirii obiectului evaluării. Prin obiect al evaluării
însăşi obiectul său de activita te. Contabilitatea nu poate lucra decât cu se înţelege totalitatea elementelor supuse evaluării, deci el este însăşi
valori, adică după ce diversitatea structurilor patrimoniale este adusă la raţiunea acţiunii de evaluare. în consecinţă, obiectul evaluării trebuie corect
acelaşi numitor, pe care îl reprezintă exprimarea în bani, ceea ce face delimitat în timp şi spaţiu pentru a putea defini corect drepturile şi
din evaluare un procedeu independent al metodei sale care asigură obligaţiile legate sau generate de existenţa acestuia în patrimoniu.
reflectarea realităţii economice. Ca procedeu al metodei contabilităţii > Principiul alegerii formei de evaluare. Forma de evaluare se
evaluarea este strâns legată de celelalte procedee pentru a căror aplicare alege în funcţie de scopul urmărit, respectiv se realizează în legătură cu
este necesară exprimarea valorică a operaţiunilor economice. Astfel, activitatea curentă (se face la costuri de producţie efective) sau se
contul, de exemplu, nu se poate folosi decât dacă operaţiile economice realizează periodic (se foloseşte valoarea actuală la preţul zilei) impus
sunt exprimate valoric. La fel şi alte procedee, cum ar fi inventarierea, nu de anumite cerinţe de moment. Forma de evaluare se află în corelaţie cu
pot fi realizate decât numai prin combinarea etalonului cantitativ cu cel natura elementului patrimonial evaluat.
valoric. > Principiul prudenţei. Presupune o estimare rezonabilă a
Deci, evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii elementelor patrimoniale astfel, încât să prevină supraevaluarea
care constă în măsurarea şi exprimarea valorică a existenţei, mişcării şi mijloacelor economice (elementelor de activ) şi a veniturilor sau
transformării elementelor patrimoniale şi a operaţiilor privind mişcarea subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. Prudenţa în evaluare
acestor elemente. se concretizează şi în luarea în considerare a factorilor care acţionează
negativ asupra patrimoniului, cum ar f i: d eprecierile, riscurile şi pierderile
Fără evaluare nu se poate realiza contabilitatea întreprinderii.
posibile ca urmare a activităţii desfăşurate.
Contabilitatea foloseşte evaluarea atât pentru înregistrarea curentă a 1
operaţiei economice cât şi pentru centralizarea şi generalizarea datelor > Principiul permanenţei m etodelor. Conduce la continuitatea
sale informaţionale. aplicării regulilor şi metodelor privind evaluarea, înregistrarea în
172 17 3

contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor bunuri. Dacă acesta este privit din exterior, evaluarea poate avea ca obiect
financiare. Potrivit acestui principiu, se asigură comparabilitatea în timp anumite componente sau anumite modalităţi de cuantificare. Privit din al
a informaţiilor contabile. în cazuri justificate, metodele de evaluare pot fi doilea punct de vedere, putem vorbi de evaluarea întreprinderii, evaluarea
schimbate menţionând aceasta în documentele de sinteză precum şi patrimoniului, evaluare fiscală, etc.
influenţa acestor modificări asupra situaţiei patrimoniale şi a rezultatului Evaluarea întreprinderii este o operaţiune care trebuie să ofere o
financiar. imagine cât mai cuprinzătoare asupra a tot ce reprezintă acea entitate
> Principiul costului istoric. Presupune evaluarea elementelor patrimonială. O întreprindere nu înseamnă numai cifrele înscrise în bilanţ
sau în contabilitate, ci un ansamblu extrem de complex care include o
patrimoniale în funcţie de momentul intrării în patrimoniu stabilit de
poziţie în cadrul unei ramuri a economiei, profesionalitatea oamenilor
documentele justificative, şi rămân înregistrate la valoarea de intrare pe
săi, capacitatea de a produce etc. Ceea ce interesează, în general, în
toată perioada cât se află la dispoziţia unităţii patrimoniale dacă legislaţia evaluarea unei întreprinderi este nu atât cu ce se produce, ci cât se
în vigoare nu prevede astfel. Reflectarea ieşirii lor din patrimoniu se face produce şi ce câştig aduce această producţie.
tot la valoarea de intrare. Acest principiu permite o determinare obiectivă Unitatea de măsură reprezintă unitatea de calcul care este folosită
a valorii structurii patrimoniale date. în măsurarea şi compararea elementelor patrimoniale. în contabilitate
> P rincipiul neconpensării. Conform căruia elementele de activ această unitate de măsură o reprezintă banul. La noi în Republică, unitatea
şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, de măsură este leul care stă la baza sistemului monetar naţional.
nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale Unitatea de măsură - ban permite ca prin intermediul său să se
bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile întreprinderii. exprime valoarea elementelor patrimoniale. Unitatea de măsură permite
Evaluarea ca procedeu al metodei contabilităţii este de neconceput crearea unui raport între bunurile economice supuse evaluării şi ea însăşi,
atât în contabilitatea financiară cât şi în cea de gestiune. Nici o acţiune raport care ne arată puterea de cuprindere a acesteia. Această putere
nu poate fi întreprinsă, nici o decizie nu poate fi luată fără a efectua în de cuprindere în cazul acestei unităţi de măsură este extrem de flexibilă
prealabil o evaluare, ceea ce presupune că în această acţiune este deoarece este supusă unor fluctuaţii permanente.
necesară stabilirea unor noţiuni de referinţă şi anume obiectul evaluării Evaluarea ca procedeu al metodei contabilităţii are ca scop obţinerea
şi unitatea de măsură. unei imagini fidele asupra elementelor patrimoniale şi asupra întreprinderii
în ansamblul ei. Pentru a se realiza acest fapt este necesar ca fiecare
Obiectul evaluării poate fi extrem de d ivers. El trebuie interpretat
element patrimonial să se evalueze după criterii, tehnici, norme comune
şi utilizat în funcţie de locul din care privim patrimoniul. Dacă acesta este ceea ce face posibilă compararea în timp a acţiunilor de acelaşi fel.
privit din interior, evident că obiectul evaluării se va referi la toate structurile
patrimoniale respectiv bunurile economice în compunerea şi utilizarea 2. Metod e de evaluare a patrimoniului
lor şi resursele economice în ordinea lor de formare şi după destinaţia în funcţie de modul de efectuare în timp a evaluării şi de scopul
lor. în acest fel, prin evaluare se determină valoarea totală a bunurilor urmărit se disting două forme de evaluare: evaluarea curentă şi evaluarea
concomitent cu reflectarea puterii abstracte de dispunere asupra acestor periodică.
174 17 5
•LL'

Evaluarea curentă este practicată la înregistrarea operaţiunilor au constituit 550 lei, a serviciilor de consulting - 300 lei, iar a serviciilor
economice în contabilitate pe tot parcursul desfăşurării activităţii de evaluare a desenului industrial 250 lei.
operaţionale (de bază), de investiţii, financiare sau excepţionale. Evaluarea Să presupunem că cumpărătorul s-a achitat- în curs de 15 zile.
curentă se bazează pe datele înscrise în documentele justificative pri- Ţinând seama de cele menţionate, valoarea de intrare a activului
mite de la persoanele fizice sau juridice cu care întreprinderea se află în nematerial procurat se formează din:
raporturi permanente sau ocazionale. - valoarea de procurare (fără TVA) - 85 000;
Evaluarea curentă este acţiunea de evaluare a activelor, pasivelor, - rabatul acceptat (se scade) - (2 550)
cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor. - plata taxei stabilite 550;
Evaluarea curentă este legată de două momente: intrarea în - plata serviciilor de consulting - 300;
patrimoniu şi ieşirea din patrimoniu. - serviciile de evaluare a desenului industrial- 250
La intrarea în patrimoniu bunurile se evaluează şi se total valoarea de intrare 83 550 lei
înregistrează la valoarea de intrare, care se determină în funcţie de sursele • Valoarea venala se utilizează pentru evaluarea în cazul
de intrare a acestora: schimbului de bunuri între părţi. Valoarea venală reprezintă suma cu care
> Intrarea din afara întreprinderii în care se face evaluarea: un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile
• Costul de achiziţie se utilizează pentru evaluarea bunurilor independente. Evaluarea la valoarea venală se utilizează fie pentru
procurate de la terţi. Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul bunurile economice primite cu titlu de aport în natură la capitalul
său de cumpărare din factura furnizorului, la care se adaugă toate întreprinde rii, fie obţinute cu titlu gratuit, fie prin dona ţie.
cheltuielile din procesul aprovizionării: cheltuieli de încărcare, • Valoarea nominalU se utilizează pentru evaluarea creanţelor şi
transportare, descărcare, cheltuieli de asigurare pe timpul transportului, datoriilor. Valoarea nominală este valoarea înscrisă în documentele jus-
taxele şi comisioanele vamale pentru bunurile din import, cheltuieli
tificative în care se consemnează dreptul la creanţă sau datoriile, şi
necesare pentru punerea în funcţiune (montarea şi probele tehnologice)
reprezintă valoarea lichidităţilor care se vor încasa sau se vor plăti în
şi eventualele taxe nerecuperabile (accize etc). Nu se include în costul
contul lor.
de achiziţie impozitele care ulterior urmează a fi restituite întreprinderii
> Intrarea din producţia proprie ca urmare a transformării unor
de către organele fiscale (în RM - TVA), cât şi reducerile acordate.
valori materiale în alte le. Evaluarea în acest caz se fac e la costul de
Exemplu 1. întreprinderea a procurat contra 102 000, inclusiv
producn ie. Costul de producţie al unui bun cuprinde: consumurile directe
TVA, dreptul de folosire a unui desen industrial pe termen de 5 ani. La
de materiale (costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
achitarea în curs de 15 zile vânzătorul acordă întreprinderii un rabat în
consumate), consumurile directe privind retribuirea muncii (salarii per-
mărime de 3 % din valoarea de procurare (în acest caz rabatul va fi
sonal direct productiv, contribuţia la asigurări), precum şi consumurile
acceptat). Dacă, însă, întreprinderea nu se va achita în curs de 15 zile,
indirecte de producţie determinate de fabricarea bunului.
rabatul nu va fi acceptat. Cheltuielile pentru achitarea taxei stabilite au
Costul producţiei fabricate se determină după relaţia: Soldul
producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune +
I
176
17 7

consumurile perioadei de gestiune - soldul producţiei în curs de execuţie este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată
la sfârşitul perioadei. cu uzura (epuizarea) acumulată. Valoarea de bilanţ a terenurilor o
Exemplu 2. în luna iulie la întreprinderea „Noroc" au fost obţinute constituie valoarea de intrare sau reevaluată a acestora, iar valoarea de
următoarele date: bilanţ a activelor materiale în curs este egală cu suma cheltuielilor efective
1) Producţie în curs de execuţie la 30 iunie - 38 000 lei; sau cu valoarea reevaluată.
2) Consumuri de producţie materiale directe - 270 000 lei; Conform prevederilor SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale",
3) Consumuri directe privind retribuirea muncii - 150 000 lei; valoarea de bilanţ a activelor nemateriale reprezintă suma cu care activele
4) Contribuţii la asigurarea socială - ? ; nemateriale sunt evaluate la data întocmirii bilanţului şi este egală cu
5) Consumuri indirecte de producţie - 60 000 lei; valoarea de intra re cor ectată sau reevalu ată dim inua tă cu suma
6) Producţia în curs de execuţie la 31 iulie - 23 100 lei. amortizării acumulate.
Costul produselor fabricate va fi: 538 400 lei (38 000 + 270 000 + Conform prevederilor SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale",
150 000 + 43 500 + 60 000 - 23 100). valoarea de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, reprezintă
Ieşirea din patrimoniu reprezintă al doilea moment al evaluării valoarea de intrare (valoarea de achiziţie) a obiectelor de mică valoare şi
curente. Ieşirea trebuie înţeleasă fie ca trecere dintr-o stare de prezentare scurtă durată depozitate plus valoarea probabilă rămasă a obiectelor
(brută) în altă stare de prezentare (prelucrată, valoare nouă de puse în funcţiune Ia care se calculează uzura.
întrebuinţa re), fie ca ieşire propriu-zisă adică livrarea sau vânzarea Uzura mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă
elementelor patrimoniale către alte persoane fizice sau juridice conform durată, amortizarea activelor nemateriale, iepuizarea resurselor natu-
contractelor sau ca urmare a încheierii vieţii sociale a bunurilor rale se calculează de la valoarea uzurabilă, care reprezintă valoarea de
economice. La ieşirea din patrimoniu sau la eliberarea spre consum sau intrare a obiectului de m ijloace fixe, a obiectului de mică valoare şi scurtă
folosinţă, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea de durată, a activului nematerial, a resurselor naturale sau o altă sumă,
intrare. La ieşirea din patrimoniu a unui element de activ sau de pasiv e care substituie valoarea acestora în rapoartele financiare, diminuată cu
necesar, de asemenea, de anulat deprecierea acestuia, calculată până valoarea probabilă rămasă în momentul achiziţionării activului. Valoarea
la data ieşirii. De aceea pentru cuantificarea elementelor patrimoniale rămasă reprezintă suma netă (valoarea bunurilor materiale utilizabile),
ca: activele nemateriale, activele materiale pe termen lung şi a obiectelor pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare
de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară este mai mare a activului.
de 1/2 de plafonul stabilit de legislaţia în vigoare (1000 lei) în momentul Pentru stocurile de m ărfuri şi materiale, conform prevederilor SNC
ieşirii lor din patrimoniu se foloseşte valoarea de bilanţ. 2 „Stocuri de m ărfuri şi materiale" la ieşirea lor din patrimoniu se prevăd
Conform prevederilor SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale următoarele metode de evaluare:
pe termen lung", valoarea de bilanţ a ac tivelor materiale pe termen lung Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă
reprezintă suma cu care activele materiale pe termen lung sunt evaluate şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei
la data întocmirii bilanţului. La mijloacele fixe şi resursele naturale aceasta în curs de execuţie. Evaluarea stocurilor de produse conform metodei
178 179

costului normativ se utilizează de către întreprinderile cu activitatea de în stoc la începutu l perioad ei de gestiune şi cum păra te sau produse de
producţie şi de prestare a serviciilor. Costul normativ se determină, luând întreprindere în cursul ace stei perio ade. Conform prevederilor SNC 2
în considerare nivelul norm ativ al consum urilor materiale directe, „Stocuri de mărfuri şi materiale" metoda costului mediu ponderat poate fi
consumurilor directe privind retribuirea muncii şi al consumurilor de utilizată în două variante, şi anume:
producţie indirecte. Normele de consum se elaborează pentru o unitate Metoda costului mediu ponderat calculat pentru o perioadă anumită
de produs şi se adoptă de către conducerea întreprinderii la începutul de timp (lună), conform căreia bunurile materiale ieşite se evaluează
perioadei de gestiune. Consumurile efective de producţie la sfârşitul doar la sfârşitul perioadei de gestiune, deoarece această metodă ia în
perioadei de gestiune se prezintă de către contabilitatea de gestiune, calcul toate intrările din cursul perioadei, ponderând cantităţile intrate cu
unde pe parcursul perioadei se acumulează. Pentru luarea deciziilor de preţul de intrare. Costul mediu ponderat pentru o perioadă anumită de
gestiune pentru perioadele viitoare se determină abaterile dintre costul timp poate fi calculat prin relaţia:
normativ de producţie şi consumurile efective de producţie.
Valoarea iniţială + Valoarea tuturor intrărilor din cursul perio adei
Metoda vânzărilor cu amănuntul, se aplică, de regulă, în comerţ Cantitatea iniţială + Cantitatea tuturor intrărilor din cursul perioadei
pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ
Costul astfel obţinut se înmulţeşte cu cantitatea ieşită şi se obţine
egal în preţul vânzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. în
valoarea materialelo r ieşite. Această metodă se aplică în cazul combinării
contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se
evidenţei permanente cu evidenţa periodică a stocurilor. Dezavantajul
efectuează după metoda vânzărilor cu amănuntul la preţuri de vânzare,
cu evidenţierea adaosului, sau la valoarea de achiziţie! fiind faptul că nu permite evaluarea fiecărei ieşiri din stoc, ci numai
evaluarea lor globală la perioadele la care se efectuează inventarierile
Metoda identificării se utilizează pentru evaluarea stocurilor de
faptice. Multitudinea de calcule presupuse de acest procedeu impune
mărfuri şi materiale care, de obicei, nu sunt reciproc substituibile şi al
stocurilor de produse destinate unor proiecte speciale. Această metodă folosirea lui în condiţiile unei dotări tehnice corespunzătoare. Acest
prevede că bunul ieşit din patrimoniu se evaluează la acelaşi cost cu neajuns poate fi înlăturat la utilizarea următoarei variante.
care a fost achiziţionat. Această metodă este greu de aplicat în cazul Metoda costului mediu unitar ponderat calculat pe măsura intrării
unor mişcări frecvente şi a unui sortiment variat al stocurilor de mărfuri loturilor suplimentare de stocuri de mărfuri şi materiale (numit şi costul
şi materiale. mediu ponderat global sau costul mediu calculat după fiecare intrare),
în cazul unui sortiment variat al stocurilor de mărfuri şi materiale constă în faptul că după fiecare intrare în stoc se calculează costul mediu
reciproc substituibile costul acestora poate fi determinat prin următoarele unitar ponderat conform relaţiei:
metode: Valoa rea stoc ului preceden t + Valoarea ultim ei intrări
Metoda costului mediu ponderat, conform căreia costul stocurilor Cantitatea stocului precedent + Cantitatea ultimei intrări
de m ărfuri şi materiale ieşite şi rămase la sfârşitul perioadei de gestiune Costul astfel obţinut se înmulţeşte cu cantitatea ieşită şi se obţine
se determină în baza costului mediu ponderat al unităţilor similare, aflate valoarea materialelor ieşite.
Avantajul acestui procedeu constă în nivelarea variaţiilor d e preţuri
180 în c ondiţiile fluctuaţiei lor.
J 181

Pentru exemplificarea fiecărei variante se presupun următoarele Modul de calcul al costului mediu ponderat determinat lunar,
informaţii: la finele perioadei de gestiune, folosind datele expuse anterior:
1. Stocul mărfii "A" la 01.05 alcătuia 400 bucăţi a câte 120 lei
bucata. Tabelul 5.2
2. în perioada raportată intrările se caracterizează prin:
Data Expli- Canti- Intrări Ieşiri Stoc
• pe 04.05 - 3000 bucăţi a câte 172 lei caţii tatea preţ valoare Canti- preţ valoar e Canti- preţ valoare
tate tate
• pe 12.05 -180 bucăţi a câte 140 lei 01.05 Stoc
• pe 27.05 -150 bucăţi a câte 160 lei iniţial 40 0 120 48 000
04.05 Intrări 3 000 172 516 000
3. Ieşirile din stoc: 08.05 Ieşiri 600 164,4 98 640
12.05 Intrări 180 140 25 200
• pe 08.05 - 600 bucăţi 14.05 Ieşiri 400 164,4 65 760
• pe 1 4.05-400 bucăţi 27.05 Intrări 150 160 24 000
Total 3 730 164,40 613 200 1 000 164,4 164 400
3. Stocul final alcătuieşte 2730 b ucăţi. 31.05 Stoc 2 730 164,4 448 812
final
Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare: C.M.P. = 613200 l ei : 3730 bucăţi = 164,4 lei/bucată
Tabelul 5.1 Metoda FIFO („primul intrat- primul ieşit"), conform acestei metode
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc stocurile de mărfuri şi materiale intrate primele sunt şi primele ieşite, de
Canti- preţ valoare Canti- preţ valoare Canti- preţ valoare
tate tate tate aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează în
01.05 Stoc aceeaşi consecutivitate. în consecinţă, bunurile ieşite din gestiune se
iniţial 40 0 120 48 000 400 120,00 48 000
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 3 400 165,88 564 000 evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al primului lot intrat pe
08.05 Ieşiri 60 0 165,88 99 528 2 800 165,88 464 472
12.05 Intrări 180 140 25 200 2 980 164,32 489 672 măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul
14.05 Ieşiri 400 164,32 65 728 2 580 164,32 423 944
27.05 Intrări 150 160 24 000 2 730 164,08 447 944
de achiziţie (sau de producţie) al lotului următor, în ordine cronologică.
Total 3 730 164,4 613 200 1000 165,26 165 256 Costul soldului la sfârşitul perioadei de gestiune se determină conform
31.05 Stoc
final 2 730 164,08 447 944 valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi mate riale.
Metoda prezintă dezavantajul că în perioadele de inflaţie apare un profit
C.M.R/4.05 = (48000 + 516000): (400 + 3000) = 165,88 lei/bucată brut mai mare decât cel real şi întreprinderea va plăti un impozit pe p rofit
Trebuie de menţionat că în exemplul de faţă şi în continuare, din mai mare, iar avantajul ei constă că evaluarea stocului final se face în
cauza rotunjirii preţurilor, apar unele devieri la verificarea stocurilor fi- jurul valorii de piaţă.
nale, ca produsul dintre cantitate şi preţ mediu calculat.
182 183

Modul de calcul al costului la finele perioadei de gestiune, Modul de calcul al costului la finele perioadei de gestiune,
folosind metoda FIFO, în baza datelor expuse anterior: folosind metoda LIFO, în baza datelor expuse anterior:
Tabelul 5.3 Tabelul 5.4
Data Expli- Intrări Ieşiri Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii Canti- preţ valoare Canti- preţ valoare cantitate Stoc
preţ valoare caţii cantita preţ valoare cantita preţ valoare cantitate preţ valoare
tate tate te te
01.05 Stoc 40 0 120 48 00 0 120,0 48 000
40 0 01.05 Stoc 40 0 12 0 48 000 400 120,00 48 000
iniţial 0 iniţial
04.05 Intrări 3 000 172 51 6 0 00 400 12 0 48 000 04.05 Intrări 3 0 00 17 2 516 000 40 0 120,00 48 000
3 400 17 2 516 000 3 0 00 172,00 516 000
08.05 Ieşiri 40 0 12 0 48 000 08.05 Ieşiri 60 0 172 48 000 40 0 120,00 48 000
2 00 17 2 34 40 0 2 800 172 48 1 60 0 2 40 0 172,00 41 2 8 00
12.05 Intrări 180 140 25 20 0 2 80 0 17 2 48 1 60 0 12.05 Intrări 180 140 25 200 40 0 120,00 48 000
18 0 14 0 25 2 00 2 4 00 172,00 41 2 8 00
14.05 Ieşiri 400 172 68 80 0 2 40 0 17 2 41 2 80 0 18 0 140,00 25 20 0
18 0 14 0 25 300 14.05 Ieşiri 180 14 0 25 200 40 0 120,00 48 000
27.05 Intrări 150 160 24 00 0 2 400 172 41 2 800 22 0 17 2 37 840 2 18 0 172,00 37 4 9 60
18 0 14 0 25 20 0 27.05 Intrări 150 160 24 000 40 0 120,00 48 000
15 0 16 0 24 000 2 18 0 172,00 374 960
Total 3 730 150 160,00 24 000
31.05 Stoc Total 3 7 30 613 200 1 0 0 0 15 1 2 00
final 2 730 31.05 Stoc
46 2 00 0
final 2 730 446 960
Metoda LIFO („ultimul intrat - primul ieşit"), permisă spre utilizare
în RM începând cu data de 03.03.00 conform modificării şi completării Rezultă că fiecare metodă determină valoarea de intrare ale
nr.1 la SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale" aprobate prin ordinul nr.32 bunurilor ieşite şi respectiv ale stocurilor diferit, ca o consecinţă a esenţei
al Ministerului Finanţelor. Această metodă presupune că evaluarea sale şi evident rezultatele financiare vor fi corelate şi influenţate în sensul
ieşirilor din gestiune se face la costul de achiziţie (sau de producţie) al creşterii sau diminuării lor.
ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se Evaluarea periodică se efectuează în două momente:
evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior, în 1. la inventarierea elementelor patrimoniale - evaluarea de inventar;
ordine cronologică. Potrivit acestui procedeu ieşirile se evaluează la preţul 2. cu prilejul întocmirii rapoartelor financ iare-e valuarea bilanţieră.
cel mai nou, iar stocul la preţul cel mai vechi. Nu se recomandă în condiţii Precizăm că dacă orice încheiere a perioadei de gestiune (a anului)
de inflaţie, deoarece preţul cel mai nou este şi cel mai mare. Ca urmare trebuie să fie precedată de o inventariere, nu orice inventariere este
se majorează cheltuielile, diminuându-se profitul. Implicit scade impozitul urmată de un bilanţ.
pe venit (veniturile statului) şi dividendele cuvenite acţionarilor sau Evaluarea periodică efectuată la inventarierea patrimoniului, se face
asociaţiilor. cu prilejul verificării existenţei şi valorii activelor şi pasivelor patrimoniale.
Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea venală numită şi
184
185


Metoda reflectării investiţiilor la cea mai mică valoare din cele două
valoarea de piaţă. Valoarea venală este estimată în funcţie de preţul pieţei
prezentate prevede compararea valorii de intrare cu cea de piaţă, însă
adică preţul zilei sau la valoarea de utilitate care reprezintă preţul
pentru evaluare se alege cea mai mică valoare.
presupus că îl acceptă un client. Se mai poate defini şi ca preţ al bunului
Evaluarea investiţiilor pe termen scurt se face la cea mai mică
pe care l-ar obţine întreprinderea prin vânzarea lui la locul şi în starea în
valoare dintre valoarea de piaţă şi cea de intrare.
care se află. Pentru creanţe şi datorii valoarea venală se stabileşte în
Pentru evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale în rapoartele
funcţie de valoarea probabilă de încasat, respectiv de plătit.
financiare SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale" prevede reflectarea
Evaluarea în rapoartele financiare a elementelor patrimoniale
lor la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
constituie o acţiune complexă, care se efectuează la finele perioadei de
Costul stocurilor de mărfuri şi materiale cuprinde cheltuielile de
gestiune (anului), în vederea întocmirii rapoartelor financiare. Elementele
achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii
patrimoniale se reflectă în rapoartele financiare în mod diferit, în
stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării şi în starea de utilitate.
dependenţă de natura şi conţinutul său economic.
Valoarea realizabilă netă, reprezintă preţul probabil de vânzare a
Pentru evaluarea activelor nemateriale şi a activelor materiale pe
stocurilor în procesul activităţii economice ordinare, diminuat cu cheltuielile
termen lung se poate aplica una din următoarele metode:
accesorii pentru com ercializarea lor, cum sunt cheltuielile de transport,
• metoda recomandată de SNC 13 „Active nemateriale" şi de SNC
comisioane cedate, cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de
16 „Activele materiale pe termen lung". Conform căreia activul se
desfacere. Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă, se face când
evaluează la valoarea de bilanţ.
aceasta este mai mică decât costul, şi anume: la reducerea preţului de
• metoda alternativă admisibilă, care prevede de a evalua activele
vânzare a stocurilor; la deteriorarea parţială; în cazul uzurii parţiale sau
la valoarea de reevaluare. Aceasta prezintă valoarea venală a
integrale; la majorarea cheltuielilor rămase de efectuat pentru
activului respectiv diminuată cu suma uzurii calculate la data
comercializarea stocurilor.
întocmirii bilanţului.
Evaluarea consumurilor şi cheltuielilor are loc conform prevederilor
Pentru evaluarea investiţiilor pe termen lung în bilanţ, conform
SNC şi se reflectă la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente
prevederilor SNC 25 „Contabilitatea investiţiilor" sunt prevăzute
ieşite, a sumelor calculate pentru retribuirea muncii şi ale contribuţiilor de
următoarele metode şi anume: la valoarea de intrare, la valoarea
asigurări sociale, uzura mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi
reevaluată, la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea
scurtă durată, amortizării activelor nemateriale, rezervelor create,
de piaţă.
cheltuielilor şi plăţilor preliminate, corecţiilor la datoriile dubioase, etc.
Metoda valorii de intrare este considerată ca metodă de bază.
Evaluarea veniturilor are loc la valoarea venală, ce rezultă din
Esenţa ei constă în aceea că valoarea de intrare rămâne neschimbată
tranzacţii şi este negociată de vânzător şi cumpărător şi cuprinde suma
pe parcursul perioadei de gestiune.
mijloacelor băneşti primite sau de primit, sau sub altă formă de
Metoda valorii reevaluate se utilizează de întreprindere pentru a lua
compensare.
în consideraţie variaţia schimbării cursului lor la piaţa hârtiilor de valoare.
187
186

Deci alegerea metodei de evaluare a elementelor patrimoniale în contabilitate pot fi folosite mai m ulte feluri de calculaţii, care pot
are o importanţă deosebită pentru contabilitate. fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:
3. Calculaţia ca instrument al evaluării, tipurile ei 1. după momentul întocmirii calculaţiei se deosebesc:
> Calculaţii planificate (previzionale) sau anticalculaţiile se
Calculaţia este un procedeu al metodei contabilităţii ce reprezintă întocmesc înainte a efe ctu ării operaţiilor eco nom ice şi au ca scop
un ansamblu de operaţii matematice corelate între ele şi folosite în determinarea costului de plan a obiectelor contabile. Calculaţia de plan
conformitate cu prevederile metodologice prin care se determină mărimea are la bază normele de consum şi normele de producţie planificate. Ele
costurilor şi a rezultatelor. Calculaţia este folosită pentru determinarea pot fi de două feluri:
valorii elementelor patrimoniale, care stau la baza operaţiilor economice
• calculaţii de plan, în care se stabileşte suma prognozată a
consemnate în documentele primare, continuând cu calculul bunurilor
consumurilor pe o perioadă de gestiune (trimestru sau an). în aceste
economice consumate, calculul diferenţelor constatate în urma
calculaţii se prevede o reducere a consumurilor în urma micşorării
inventarierii, calculul costului de producţie şi a rezultatelor financiare
preţurilor;
stabilite la sfârşitul perioadei de gestiune. Calculaţia se utilizează în cadrul
procedeelor de generalizare ale metodei contabilităţii cum este balanţa • calculaţii normative, reflectă mărimea consumurilor pe o unitate
de verificare şi bilanţul contabil unde sunt calculate egalităţile respective. de produs calculată în baza normelor şi normativelor de consum aplicate
la întreprindere. Spre deosebire de calculaţiile de pla n, care sunt stabilite
La efectuarea calculaţiilor în prealabil se stabileşte obiectul de
pentru o perioadă îndelungată de timp, calculaţiile normative se schimbă
calculaţie şi unitatea de calculaţie. Ca obiect de calculaţie poate fi: un
în fiecare lună, în rezultatul modificărilor normelor şi normativelor de
produs finit, o grupă de produse omogene, o secţie, un atelier, o comandă,
consumuri.
o fază de fabricaţie, o lucrare, un serviciu, ş.a. Unitatea de calculaţie
reprezintă etalonul de evidenţă a obiectului de calculaţie. în practica > Calculaţii efective sau postcalculaţiile se întocmesc după
contabilă se folosesc următoarele feluri de unităţi de calculaţie: terminarea perioadei de gestiune şi au drept scop calcularea costurilor
efective a elementelor patrimoniale. Costul stabilit conform calculaţiilor
> Unităţi naturale, coincid cu unitatea de măsură a obiectului de
efective se compară cu costul planificat stabilit depistându-se astfel
calculaţie şi se exprimă în kilograme, metri, litri, m etri pătraţi, etc.
depăşirile sau economiile de consumuri sau cheltuieli.
> Unităţi comasate, se folosesc pentru exprimarea cantitativă a
2. după periodicitate calculaţiile pot fi:
obiectelor omogene (10 perechi de încălţăminte).
> periodice (lunare, trimestriale);
> Unităţi convenţional naturale. Servesc pentru calcularea costurilor
> anuale.
produselor asemănătoare dar care se deosebesc după conţinutul
substanţei utile (spre exemplu: borcane convenţionale). Acestea reflectă costurile elementelor patrimoniale pe perioada
> Unităţi valorice, se exprimă în lucrări executate. respectivă de gestiune.
> Unităţi mixte (maşină-oră, kilometru-oră, et c) . Deci, calculaţia reprezintă un element important pentru gestiunea
unei întreprinderi, deoarece permite evaluarea stocurilor aflate în diferite
188 189


stadii ale activităţii unei întreprinderi; aprovizionare, producţie,
Se solicită a se preciza costul produselor fabricate:
comercializare; comparaţia structurii costurilor bunurilor vândute între
a) 538 400; d) 511 600;
înt rep rin de ri cu activ ită ţi sim ilare şi determin are a aju ns uri lor şi
neajunsurilor faţă de concurenţi; stabilirea unui tarif pentru comercializarea b) 515 200; e) 530 200.
unui produs sau serviciu al cărui preţ nu este impus de către concurenţă. c) 455 200;
3. în luna august la întreprinderea „Steaua" au fost obţinute
Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul următoarele date:
corect pentru fiecare din următoarele întrebări: a) Producţie în curs de execuţie la 31 iulie - 38 000 lei;
1. Se prezintă următoarele consumuri şi cheltuieli: b) Consumuri materiale directe de producţie - 280 000 lei;
1) Valoarea de piaţă a computerului procurat c) Consumurile privind salariul muncitorilor -140 000 lei;
2) Salariul lucrătorului ce exploatează computerul d) Contribuţii sociale (29%) - ?;
3) Cheltuieli de transport la achiziţionarea computerului e) Cheltuieli comerciale -15 000 lei;
4) Taxa vamală la procurarea computerului f) Consumuri indirecte de producţie - 90 000 lei;
5) Uzura calculată la explorarea computerului g) Producţie în curs de execuţie la 31 august - 23 100 lei;
6) Cheltuieli de modernizare a computerului Se solicită a se preciza costul produselor fabricate:
7) Cheltuieli de reparaţie curentă a computerului
a) 470 200; d) 530 200;
8) Consum de energie electrică pentru funcţionarea computerului
b) 485 400; e) 565 500,
9) Servicii de consulting la procurarea computerului
10) Taxa pe valoare adăugată c) 512 600;
Alege ţi, care cheltuieli prezintă cheltuielile capitalizate: (ce se in- 4. în anul curent, întreprinderea „Crin" are următoarele solduri
clude în valoarea de intrare). pe conturile:
2. în luna iulie la întreprinderea „Noroc" au fost obţinute Conturile La începutul La sfârşitul
următoarele date: perioadei perioadei
a) Producţie în curs de execuţie la 31.07.02 - 38 000 lei; Materialele 55 000 65 000
b) Consumuri materiale directe de producţie - 270 000 lei; Producţia în curs de 96 000 80 000
c) Consumuri directe privind retribuirea muncii - 150 000 lei; execuţie
Produse finite 50 000 85 000
d) Contribuţii la asigurarea socială (29%) - ? ;
e) Cheltuieli comerciale - 17 000 lei; în perioada respectivă au avut loc următoarele opera ţii (lei) :
f) Consumuri indirecte de producţie - 60 000 lei;
1) Achiziţia de materiale - 400 000
g) Producţia în curs de execuţie la 30.06.02 - 23 100 lei;
2) Consumuri directe privind retribuirea muncii -220 000
190 3) Consumuri indirecte de producţie - 330 000
191


Costul producţiei fabricate în anul curent va fi:

7. La 13 aprilie SRL „Aliona" a procurat mărfuri de la furnizor
străin:
a) 921 000; c) 956 000;
> Preţul mărfii achiziţionate de la furnizori:
b) 966 000; d) 979 000.
Marfa A - 1 200 unităţi cu preţul 10 lei, fără TVA.
5. în luna martie anul curent întreprinderea „Astra" are
Marfa B - 270 cutii cu preţul 29 lei, fără TVA.
următoarea informaţie pe contul 216 "Produse finite":
> în legătură cu procesul de achiziţion are a mărfurilor
Soldul la începutul lunii - 20 100 lei
întreprinderea a supo rtat următoarele che ltuieli: Cheltuieli de transport
Producţia fabricată în cursul lunii martie - 9 900 lei
(transport propriu) - 500 lei; salariu calculat muncitorilor pentru
Soldul la sfârşitul lunii - 1 3 900 lei
descărcarea mărfii - 200 lei; contribuţii la asigurări sociale (29%) - ?;
Costul vânzărilor în luna martie va fi:
taxa vamală - 2 500 lei; taxa pe valoare adăugată - 4 300 lei.
a) 3 700;
Valoarea de intrare a mărfii „A" şi „B" respe ctiv vor f i:
b) 16 100;
1)12 000;7 830;
c) 24 100.
6. Beneficiind de următoarele date se solicită a se determina 2) 1 974; 1 288;
valoarea de intrare a mărfii „A" Şi >>B": 3) 13 972; 9 116;
>Preţul mărfii achiziţionate de la furnizori: 4) 15 063; 9 829;
Marfa „A" -1 300 unităţi cu preţul unitar 8 lei, fără TVA; 8. Firma „ABC" a procurat materialul „A": cantitatea - 1 000
Marfa „B" - 270 cutii cu preţul unitar 25 lei, fără TVA. unităţi; preţul unitar - 18 lei, inclusiv TVA- 3 lei, servicii prestate de
> în legătură cu procesul de achiziţionare a mărfurilor întreprinderea
organizaţia de transport - 1 200 lei, inclusiv TVA, taxe vamale - 20 lei.
a suportat următoarele cheltuieli: Valoa rea de intrare a materia lului „A" va fi :
• Cheltuieli ale activităţii auxiliare privind transportare a mărfurilor a) 19 020; c) 19 200;
- 4 0 0 lei b) 16 020; d) 19 220.
• Salarii calculate lucrătorilor pentru descărcarea mărfii -1 0 0 lei
9. Un material „X" a intrat în patrimoniu astfel:
• Contribuţii la asigurări sociale (29%) - ? 04.01-100 kg x 2000 lei;
• Taxa vamală - 2 800 lei 05.01-800 kg x 2100 lei;
• Taxa pe valoare adăugată - 3 430 lei 13.01-100 kg x 1800 lei.
Valoarea de intrare a mărfurilor A şi B respectiv va fi : Să dă în consum pe da ta de 08.01 .120 kg din respectivul material
a) 10 400; 6 750; d) 13 731; 10 081; „X". Care este preţul cu care se dă în consum materialul, dacă se aplică
b) 12 420; 5 439; e) 12 420; 9 411. metoda FIFO:
c) 14 500; 9 411; 1) 120 kg cu preţul de 2000 lei;
2) 100 kg cu preţul de 2000 lei şi 20 kg cu preţul de 2100 lei;
192 193


3) 100 kg cu preţul de 1800 lei şi 20 kg cu preţul de 2100 lei;
4) 120 kg cu preţul de 1966 lei. 14. După momentul întocmirii calculaţiei se deosebesc
10. Având în vedere datele referitoare la materialul „X": calculaţii periodice şi anuale.
a) Adevărat;
• valoarea stocului iniţial - 460 000 lei;
b) Fals.
• valoarea intrărilor - 70 000 lei;
• stocul iniţial -1 000 kg; PROBLEME:
• cantitatea intrată -1 6 0 kg. Problema 1. Date iniţiale privind procurarea materialului:
Se cere a se determina preţul mediu ponderat ce va fi avut în vedere - cantitatea -1 000 unităţi;
la înregistrarea dării în consum a materialului „X". - preţul -18 lei, inclusiv TVA;
a)433 ,80 lei; c) 456,89 lei; e) 186,50 lei. - servicii prestate de organizaţia de transport-1 000 lei, fără TVA;
b) 570,50 lei; d) 232,00 lei; - retribuţia muncitorilor ocupaţi cu descărcarea şi depozitarea
11. Un material „X" a intrat în unitate astfel: materialelor-500 lei;
04.01 -1 00 kg x 2 000 lei; - contribuţiile pentru asigurarea socială, aferente retribuţiei de mai
05.01 - 800 kg x 2 100 lei; sus -?
07.01 - 300 kg x 1 800 lei. De determinat valoarea de intrare a materialelor şi de contabilizat
Se dă în consum pe data de 08.01 - 80 kg. Cu ce preţ se dă în operaţiile privind procurarea acestora.
consum materialul, dacă se aplică metoda costului mediu ponderat
a) 2 089 lei; c) 1 966 lei; e) 2 017 lei. Problema 2. în luna curentă la întreprinderea "Steaua" există
următoarele date:
b) 2 100 lei; d) 2 000 lei,
1. Au fost procurate m ateriale la preţ de achiziţie:
12. Obiect de calculaţie poate fi:
• "A" - 200 unităţi - 20 000 lei;
a) Un produs finit, o grupă de produse omogene, o secţie, un ate- • "B" - 300 unităţi - 1 8 000 lei;
lier, o com andă; • "C" - 80 unităţi - 9 600 lei;
b) Etalonul de evidenţă a obiectului de calculaţie; total-47 600 lei;
c) Valoarea elementului patrimonial; TVA-20%-9 520 lei;
d) Calcularea costurilor efective. Total general - 57 120 lei.
13. Unitatea de calculaţie reprezintă: 2. A fost acceptată factura organizaţiei de transport pentru
a) Etalonul de evidenţă a obiectului de calculaţie; transportarea materialelor:
b) Valoarea elementului patrimonial; • valoarea serviciului - 5 000 lei;
c) Un produs finit, o grupă de produse omogene, o secţie, un ate- • TVA 20% -10 00 lei.
lier, o comandă; Tot al-6 000 lei.
d) Calcularea costurilor efective. 3. Au fost calculate salariile muncitorilor la descărcarea şi
încărcarea materialelor 7 000 lei;
194
195

fîazele teoretice ale contabilităţi

Bazele teoretice ale contabilitâ
4. S-au calculat contribuţiile privind asigurările sociale 29% - ? Problema 5. Există următoarele date Drivind mişcarea materialelor
5. S-a virat din contul de decontare furnizorului şi organizaţiei de A din luna curentă
transport (operaţiile 1 şi 2) Data, Operaţii Intrări Ieşiri Sold
E necesar de întocmit formulele contabile respective, de deschis luna de
mişcare cant. preţ suma cant. preţ suma cant preţ suma
contul sintetic "Materiale" şi conturile analitice aferente, de reflectat
formulele contabile în aceste conturi, de calculat costul efectiv al Sold 500 10 5 000
la
materialelor aprovizionate. 1.05
2.05 Intrări 1 000 11000
Problema 3. La SRL „Cocor" pentru sortimentul de materie primă 5.05 Consum 600
9.05 Intrări 1500 18 000
A se cunosc următoarele date corespunzătoare lunii aprilie a anului de 14.05 Consum 500
18.05 Intrări 1200 13 800
gestiune:
1 aprilie: Stoc iniţial 500 bucăţi a 10 lei bucata; 23.05 Intrări 1 600 20 800
7 aprilie: Recepţie, cumpărări 3 000 bucăţi a 11 lei bucata; 25.05 Consum 1700
28.05 Consum 1 300
10 aprilie: Consum în producere 2 300 bucă ţi;
20 aprilie: Recepţie, cumpărări 1 900 bucăţi a 14 lei bucata;
29 aprilie: Consum în producere 2 500 bucăţi. E necesar de calculat consumul de materiale conform metodelor
Se cere: costului mediu ponderat, FIFO şi LIFO.
1. Analizaţi operaţiile economice şi stabiliţi corespondenţa contului
211 „Materiale" Problema 6. Se prezintă următoarele informaţii cu privire la
2. înregistraţi operaţiile menţionate în contul sintetic 211 „Materiale". produsele finite şi produsele în curs de execuţie aferente perioadei de
3. Calculaţi rulajele şi stocul final al contului „Materiale". gestiune:
- Stoc iniţial de produse în curs de execuţie - 83 700 lei;
4. Aplicaţi selectiv procedeele FIFO, LIFO, CMP.
- Consumuri directe de materiale - 225 315 lei;
Problema 4. Având următoarele date aferente unui fel de materiale: - Consumuri directe privind retribuirea muncii - 1 3 500 lei;
- valoarea stocului iniţial -460 000 lei; - Contribuţii privind asigurările sociale - ?;
- valoarea consumului - 360 000 lei; - Costul efectiv al produselor fabricate predate la depozit - ? lei;
- valoarea stocului final - 400 000 lei; - Stoc final de produse în curs de execuţie - 63 450 lei.
- cantitatea stocului iniţial -1.000 kg; în timpul perioadei produsele fabricate au fo st vândute cu 379 000
- cantitatea intrată - 760 kg. lei, inclusiv TVA.
Se cere a se determina costul mediu ponderat, luat în considerare E necesar de întocmit formulele contabile respective şi de calculat
costul efectiv al produselor fabricate predate ia depozit şi rezultatul din vânzări.
la înregistrare a consumului materialului respectiv.
197
196


Bazele teoretice ale contabiIitâţii
în funcţie de conţinutul şi destinaţia lor rolul documentelor se
Documentaţia - procedeu al metodei manifestă pe multiple planuri. Astfel documentele îndeplinesc următoarele
contabilităţii funcţii:
a) funcţia de consemnare, letrică şi cifrică, cantitativă şi valorică a
1. Noţiuni privind documentele şi clasificarea acestora operaţiilor economice efectuate în cadrul întreprinderii;
Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situaţia b) funcţia de acte justificative care stau la baza înregistrării în
economico-financiară şi activitatea întreprinderilor. contabilitatea curentă a operaţiilor economice consemnate în ele;
Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un c) funcţia informativă întrucât datele conţinute de documente
procedeu corespunzător care să permită cunoaşterea fenomenelor şi constituie izvorul informaţiilor operative, contabile şi statistice;
proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate d) exercitarea controlului economic şi financiar pentru apărarea
caracteristicile pe care le comportă şi implicaţiile pe care le produc. integrităţii patrimoniului. Cu ajutorul documentelor se poate urmări
Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu acţiunea activitatea economică şi financiară a întreprinderii în cele mai mici detalii.
de consemnare şi de culegere a informaţiilor, a datelor despre patrimoniul Ele servesc la verificarea activităţilor desfăşurate, prin aceasta contribuie
întreprinderii. Contabilitatea se caracterizează prin fundamentarea şi la întărirea autonomiei economico-financiare a întreprinderilor, la controlul
justificarea datelor ei pe bază de acte scrise. Nici o operaţie economică respectării disciplinei financiare şi contractuale.
nu se poate înregistra în contabilitate fără un act scris în care să fie e) funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale, atât din punct de
consemnată operaţia respectivă. Documentul serveşte la formalizarea vedere al existenţei bunurilor economice, naşterii drepturilor şi obligaţiilor
în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care etc, cât şi din punct de vedere al responsabilităţii administrării
produc modificări ale patrimoniului. Documentul care consemnează patrimoniului.
producerea unor fapte se naşte în afara contabilităţii; contabilitatea se f) funcţia de calculaţie, ce permite calculul consumurilor de
serveşte de acest procedeu pentru a realiza obiectul său de activitate în producţie, costurilor, cheltuielilor şi veniturilor şi al rezultatelor financiare.
perimetrul întreprinderii. g) caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcţie
Documentaţia, ca procedeu al metodei contabilităţii, este acţiunea juridică, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile şi obligaţiile băneşti
de culegere şi consemnare în documente a datelor privitoare la operaţiile ale întreprinderilor. în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude etc. sunt
economice dintr-o întreprindere, în momentul şi la locul efectuării lor. folosite ca mijloace de probă în justiţie, pentru stabilirea adevărului şi
Documentele sunt acte scrise în care se consemnează cifric şi servesc ca bază în cercetarea organelor judiciare.
letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în momentul şi Documentele stau la baza organizării celor trei forme ale evidenţei
la locul înfăptuirii lor, operaţiile economico-financiare precum şi economice: evidenţa operativă, statistică şi contabilitatea. Pentru
evenimentele determinate de necesităţi organizatorice şi administrative, înregistrarea unor operaţii, cele trei forme ale evidenţei economice folosesc,
cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii acestor operaţii şi ca bază a în unele cazuri aceleaşi documente.
înregistrării lor în contabilitate.
199
198


înd eplin ire a ac estor funcţii este condiţionată de calit atea financiare respective în contabilitate, spre exemplu: factura, chitanţa,
documentelor, de operativitatea întocmirii lor şi circulaţiei până la locul
bonul de consum, etc.
înregistrării şi valorificării lor.
c) documente mixte sau combinate reunesc trăsăturile docu-
Ca o consecinţă a varietăţii documentelor şi diversităţii operaţiilor mentelor de dispoziţie şi a celor justificative. Ele cuprind date privind
economice, consemnate în ele, apare necesitatea clasificării lor. dispoziţia de executare a operaţiei dar şi dovada înfăptuirii ei. Aceste
Clasificarea documentelor este un fapt de care trebuie să se ţină seama documente sunt iniţial documente de dispoziţie, iar prin completarea lor
în mod obiectiv. Cunoaşterea acestei clasificări ne permite să folosim cu date referitoare la executarea operaţiilor respective, ele devin
documentul adecvat fiecărei operaţiuni patrimoniale. Clasificarea documente justificative, spre exemplu: cererea dispoziţie de plată, statul
documentelor se face după mai multe criterii, şi anume: de calcul-plată al salariului.
1. După natura operaţiilor la care se referă, documentele se împart 3. După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:
în: a) documente interne, se întocmesc în cadrul întreprinderii şi
a) documente privind activitatea financiar-contabilă. în această consemnează operaţii economice cu privire la activitatea acesteia. Unele
grupă se cuprind documentele privind activele pe termen lung, activele din aceste documente circulă fie numai în interiorul acesteia (bonul de
curente, salariile, pasivele, rezultatele financiare etc. consum, statele de salarii, etc), fie către exterior (facturile, dispoziţiile de
b) documente privind alte activităţi, care nu constituie acte justifi- plată, etc) .
b) documente externe, se întocmesc de alte persoane fizice şi
cative pentru înregistrările contabile: documente privind activitatea de
cercetare, proiectare, investiţii, programarea şi urmărirea producţiei, juridice cu care se află în raporturi contractuale, dar circulă în cadrul
întreprinderii primitoare, spre exemplu: fa ctura furnizorului, extrasul de
documente privind activitatea de control tehnic, calitate şi metrologie,
cont, etc.
personal, informatică, etc.
4. în raport de modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul
2. După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc documentele procesului informaţional economic, distingem:
se împart în: a) documente primare, ce consemnează operaţiile economico-
a) documente de dispoziţie sunt acele prin care se transmite financiare în momentul şi la locul producerii lor. Ele fac dovada executării
ordinul de a executa o operaţie economică, precum şi indicaţiile necesare acestor operaţii, îndeplinind rolul de documente justificative, spre exemplu:
pentru efectuarea ei, spre exemplu: dispoziţia de plată, dispoziţia de factura, chitanţa, bonul de consum, etc.
livrare, ordinul de plată, comanda. Aceste documente nu fac dovada b) documente ce ntralizatoare, se întocmesc pe baza documentelor
executării efective a operaţiei respective, şi, de aceea, nu pot servi ca primare sau concomitent cu acestea în scopul grupării şi cumulării
bază pentru înregistrarea lor în contabilitate. operaţiilor de acelaşi fel, dintr-o anumită perioadă.
b) documente justificative cuprind date cu privire la executarea 5. După forma de prezentare, se deosebesc:
operaţiilor economice. De aceea pot fi denumite şi documente de a) documente tipizate se întocmesc pe formulare tip, strict deter-
execuţie. Ele servesc ca bază pentru înregistrarea operaţiilor economico- minate. Ele au un text şi o formă prestabilită, fiind obligatorii pentru toate
categoriile de utilizatori din economia naţională.
200
201

b) Documente netipizate sunt reprezentate de documentele

specifice unor ramuri de activitate sau unor instituţii. Ele se întocmesc
fie pe formulare specifice fiecărei ramuri economice, fie pe hârtie simplă,
fără a avea un format tip stabilit.
6. După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la
întocmirea documentelor, se disting:
a) documente întocmite pe formulare cu regim special au un regim
deosebit de tipărire, numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare,
de exemplu: bonul de plată, delegaţia, factura de expediţie, etc. Pentru
aceste documente există dispoziţii legale cii precizări privind modul de
completare, circulaţie şi păstrare.
b) Documente fără regim special sau numite şi obişnuite sunt acele
care au regim de circulaţie şi înregistrare specifice fiecărei întreprinderi,
le putem numi ca având un regim intern de circulaţie şi utilizare.
7. După suportul care depozitează informaţia, se disting:
a) documente pe suport de hârtie, sau
b) pe suporturi magnetice (benzi, dischete).
8. După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind,
documentele se împart:
a) documente singulare conţin date privitoare la o singură operaţie
economică.
b) Documente cu multiple operaţii, conţin date privind mai multe
operaţii economice de acelaşi fel. De aceea, pe lângă datele obligatorii
comune tuturor categoriilor de documente, acestea conţin în plus, ca
date specifice: diferite totaluri cantitative şi valorice, numărul de ordine.
9. După tehnica întocmirii se deosebesc:
a) documente care se întocmesc manual.
b) documente care se întocmesc cu mijloace tehnice, computere.
202

2. Conţinutul şi modul de întocmire al documentelor Documentele se întocmesc la locul de muncă în cadrul căruia se
produce operaţia economică sau care participă la înfăptuirea ei.
Conţinutul documentelor diferă în funcţie de caracterul operaţiilor Mărimea, conţinutul şi formatul documentelor variază în funcţie de
consemnate. Conţinutul se concretizează în anumite elemente obligatorii, natura operaţiilor economice, de modul de întocm ire şi mijloacele utilizate
care trebuie să asigure reflectarea clară şi completă a operaţiilor pentru prelucrarea datelor pe care le conţin.
economice pentru care se întocmesc. Aceste elemente se concretizează Completarea documentelor se poate face manual sau cu mijloace
în anum ite exp rimă ri care perm it înţelegerea ope raţiilor economice pe tehnice. întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneală,
care le reflectă de către cei care le întocmesc, respectiv de către cei cu pastă sau creion chimic şi prezintă următoarele neajunsuri: necesită
care le utilizează. Dintre aceste elemente, unele au un caracter comun, un volum mare de m uncă, nu asigură garanţia exactităţii datelor şi nici o
adică se referă la toate categoriile de documente, iar altele au un caracter productivitate ridicată şi o calitate superioară. întocmirea documentelor
specific, regăsindu-se într-o anumită formă numai într-un document sau cu m ijloace tehnice elimină în m are măsură aceste neajunsuri, în schimb
impune anumite limite cu privire la mărimea, conţinutul şi formatul
numai în legătură cu o anumită operaţie economică.
documentelor, în funcţie de particularităţile tehnice ale echipamentelor
Caracterele comune se referă la: denumirea documentului (atribuirea utilizate. întocmirea documentelor se poate efectua cu maşini de scris,
unui nume); denumirea întreprinderii emitente, adresa sau compartimentul cu maşini de facturat sau de contabilizat şi cu calculatoare. Cu maşina
care a întocmit documentul; codul fiscal; identificarea în timp a operaţiei de scris şi cu celelalte tipuri de maşini documentele se întocmesc citeţ,
(numărul şi data); identificarea participanţilor la operaţia economică mai rapid, ordonat şi mai exact. în cazul completării documentelor cu
consemnată în document; conţinutul operaţiei economice reflectată în docu- ajutorul tehnicii de calcul, o dată cu scrierea documentelor, se efectuează
ment şi justificarea efectuării ei; datele cantitative şi / sau valorice aferente automat şi calculele nece sare, iar rezultatele sunt preluate concomitent
operaţiei economice efectuate; semnăturile persoanelor participante la pe anumiţi suporţi, care permit prelucrări ulterioare a datelor din
efectuarea operaţiei economice consemnate în document, a celor care au documente.
întocmit şi a persoanelo r care răspund pentru executarea, conţinutul, Pentru fiecare gen de operaţii se foloseşte câte un model de docu-
legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi realitatea operaţiei economice ment, care are o formă şi o aranjare a datelor corespunzătoare
respective; alte caractere menite să asigure consemnarea completă a specificului operaţiei econom ice respective.
La completarea documentelor ce se întocmesc în mai multe
operaţiilor în documentele justificative.
exemplare, toate exemplarele trebuie să poarte acelaşi număr de ordine.
Caracterele specifice diferă de la o categorie de documente la alta
în documentele de casă şi bancă datele cifrice trebuie repetate şi
şi asigură detalierea operaţiei consemnate, ele având un rol completativ în litere.
şi se referă la precizarea unor informaţii care se regăsesc numai în acel Greşelile făcute cu ocazia întocmirii documentelor pot fi corectate
document. numai cu respectarea anumitor reguli. în documente nu se admit
în de pl inirea func ţiilor me nţiona te de că tr e do cu me nte es te ştersături, răzuituri, etc. Corectarea documentelor trebuie să se facă în
condiţionată de calitatea şi operativitatea întocmirii lor, de viteza cu care aşa fel încât să se poată recunoaşte cu uşurinţă că ea a intervenit cu
circulă de la locul întocmirii şi până la locul înregistrării şi valorificării lor. 205
204


ocazia întocmirii documentului, nu mai târziu, iar cei care au întocmit documentelor. Circulaţia documentelor trebuie să se facă într-o anumită
documentul au cunoştinţă de corectarea respectivă. Rectificarea greşelilor ordine dinainte stabilită, nefiind permisă reţinerea documentelor în m od
în documente se face prin tăierea textului sau a sumei greşite cu o linie, nejustificat de către un compartiment sau altul. Necesitatea circulaţiei
în aşa fel , încât să se poată citi ceea ce a fost greşit, apoi se scrie de documentelor este determinată de faptul că date din acelaşi document
asupra textul sau suma corectă, făcându-se menţiune pe documentul sunt necesare mai multor compartimente şi persoane din întreprindere
rectificat asupra acestui fapt, care se confirmă prin semnăturile aceloraşi şi nu se poate asigura câte un exemplar pentru fiecare utilizator.
persoane care au semnat iniţial documentul. în documentele de casă şi
înainte de a se înregistra în contabilitate, documentele economice
de bancă nu se admit corectări. Dacă s-au făcut greşeli în aceste
trebuie să fie supuse unei verificări minuţioase, care are ca scop să
documente, ele se anulează prin tăierea cu o linie pe diagonală pe care
descopere eventualele erori, acţiunile ilegale sau incorecte, asigurându-
se scrie cuvântul „ANULAT", păstrându-se în continuare în exemplarele
se exactitatea datelor co ntabile. Deci, urmează verificarea documentelor
sale respective, fără a se detaşa şi se întocmesc apoi documentele
care se face sub trei aspecte şi anume: verificarea sub aspectul formei,
corecte. Erorile descoperite în documente cu ocazia verificării lor
verificarea aritmetică şi verificarea de fond .
ulterioare, de către serviciul de contabilitate, se aduc la cunoştinţa celor
care le-au întocmit, precum şi a părţilor interesate cu privire la operaţia Verificarea sub aspectul formei constă în controlul întocmirii
consemnată în documentul respectiv. documentelor pe formulare corespunzătoare naturii operaţiei econom ice,
completarea tuturor rubricilor, existenţa tuturor semnăturilor persoanelor
Prezintă o importanţă deosebită întocmirea clară şi completă a
împuternicite să vizeze, dacă nu au avut loc ştersături sau corecturi fă ră
documentelor, cu respectarea tuturor regulilor privitoare la conţinutul şi
a fi certificate etc.
forma lor. Ele condiţionează calitatea şi exactitatea informaţiilor contabile.
Verificarea aritmetică (cifrică) constă în controlul preluării corecte
Totodată este necesar ca documentele să fie întocmite la timp, pentru
a asigura operativitatea informaţiilor contabile, pentru conducerea în documente a datelor cifrice şi dacă s-au efectuat corect calculele
activităţilor economice. De aceea, între producerea operaţiilor economice aritmetice presupuse la întocmirea documentului.
şi întocmirea documentelor justificative trebuie să existe o deplină Verificarea de fond constă în controlul realităţii, necesităţii,
concordanţă. Toate operaţiile economice efectuate trebuie reflectate în oportunităţii, legalităţii şi economicităţii operaţiilor economice consemnate
documente. Documentele constituie baza înregistrărilor în contabilitate şi în documentul respectiv. Verificarea realităţii operaţiei economice are ca
influenţează nemijlocit exactitatea şi operativitatea informaţiilor contabile. scop să descopere dacă operaţia economică s-a efectuat la data, locul
şi condiţiile prevăzute în document, spre exemplu: se verifică suma plătită
3. Verificarea şi prelucrarea documentelor pentru procurarea unor mărfuri cu cantitatea de mărfuri recepţionată.
Drumul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau Necesitatea operaţiei economice constă în aprecierea dacă operaţia
intrării în întreprindere şi până la arhivare constituie circuitul documentelor. înscrisă în document este utilă a ctivităţii întreprinderii şi se justifică eco-
Pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a documentelor justifi- nomic, spre exemplu: se compară cantitatea de materiale prevăzută în
cative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate precum şi pentru contractele de aprovizionare cu cea din normele de consum. Pentru
ţinerea la zi a contabilităţii, se pot întocmi grafice de circulaţie a verificarea oportunită ţii se urm ăreşte dacă momentul ales şi locul stabilit
206 207

pentru executarea unei operaţii economice sunt eficiente pentru vederea obţinerii informaţiilor necesare. Clasarea documentelor în dosare
întreprindere, spre exemplu: angajăm o reparaţie capitală la un utilaj agricol se poate face după mai multe criterii, şi anume: criteriul cronologic constă
vara, în plină campanie, sau iarna, sezon mort pentru lucrări agricole. în gruparea documentelor în ordinea întocmirii lor; criteriul- alfabetic
Legalitatea operaţiei se apreciază prin raportarea ei la actele normative impune clasarea în acelaşi dosar a documentelor ţinând seama de
care reglementează genul respectiv de operaţii economice. Aceasta nu denumirea unităţii la care se referă documentele; criteriul geografic asigură
trebuie să contravină legislaţiei în vigoare. Economicitatea constă în gruparea documentelor după adresa sediului întreprinderii corespondente;
verificarea datelor prin contrapunere pentru a stabili dacă costul operaţiei criteriul după obiect sau pe grupe de operaţii economice constă în
avantajează sau nu întreprinderea. aranjarea documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, mijloace
Verifica rea docume ntelor, în general, se efec tuea ză de alte băneşti, etc). Cel mai frecvent se foloseşte o combinaţie între criteriul
persoane decât cele care le-au întocmit. Controlul operaţiilor înregistrate cronologic şi criteriul pe grupe de operaţii economice.
în contab ilitate se efe ctu ează de către persoanele care condu c Păstrarea documentelor trebuie să asigure integritatea acestora
contabilitatea, de cele care execută controlul financiar preventiv, controlul deoarece acestea servesc pentru controlul operaţiilor economice
financiar de gestiune sau alte persoane împuternicite de întreprindere. efectuate. Păstrarea documentelor presupune două aspecte: păstrarea
După completare şi verificare, documentele sunt supuse operaţiei curentă, păstrarea de durată.
de prelucrare. Aceasta constă în gruparea documentelor pe operaţii, Păstrarea curentă a docum entelor justificative constă în reţinerea
exprimarea valorică a mărimii operaţiei economico-financiare înregistrată documentelor la sfârşitul perioadei de gestiune de către compartimentul
în docum ent, cumularea unor documente primare şi obţinerea celor care Ie-a asigurat ultima prelucrare urmând să argumenteze operaţiunea
centralizatoare. economică sau financiară dispusă sau executată.
Documentele cu regim special vor fi înregistrate în mod obligatoriu Păstrarea curentă a documentelor se află în corelaţie cu arhivarea
în fişa documentelor special deschisă în acest scop pentru fiecare tip de curentă, iar păstrarea de durată arhivarea generală în cadrul unităţii sau
document de acest gen. Documentele obişnuite, precum şi cele cu regim la arhivele statului.
special, de regulă, nu vor fi puse spre utilizare, decât după justificarea La finele perioadei de gestiune documentele păstrate în cadrul
prealabilă a documentelor care au fost eliberate anterior, justificându-se compartimentelor se predau la arhiva unităţii. în cadrul arhivei
utilizarea integrală şi corectă. Acest fapt se poate asigura prin vizele ce documentele se păstrează grupate pe domenii şi în cadrul acestora,
trebuie acordate pentru punerea în circulaţie a acestor documente. cronologic. Termenele de păstrare a documentelor se stabilesc prin acte
în compartimentul financiar-contabil, documentele se contează, normative şi diferă în funcţie de natura şi importanţa documentului. După*
adică se înscrie pe document formula contabilă. în baza documentelor predarea documentelor la arhivă, acestea mai pot fi consultate numai în
contate se completează registrele contabile. condiţiile prevăzute în regulile de organizare şi funcţionare a arhivelor:
Faza finală a circulaţiei documentelor o constituie clasarea lor la după aprobarea prealabilă a conducătorului întreprinderii; după efectuarea
dosar, după rezolvarea completă şi definitivă a acestora. Prin clasare se unor copii, extrase etc; pe bază de procese verbale în cazul eliberării
înţelege aranjarea documentelor într-o anumită ordine, strict determinată, documentelor originale. După expirarea termenului de păstrare
în scopul asigurării păstrării lor în bune condiţii şi pentru a fi uşor găsite în documentele se scot din arhiva generală a unităţii şi se predau la arhiva
208 209

statului, dacă prezintă interes sau dacă nu mai prezintă importanţă atunci b) denumirea documentului (atribuirea unui nume); denumirea
sunt valorificate ca produse reziduale. întreprinderii emitente şi adresa sau compartimentul care a întocmit
în condiţiile dezvoltării sistemelor de prelucrare electronică a datelor documentul; identificarea în timp a operaţiei (numărul şi data); identificarea
apar tot mai multe probleme legate de arhivarea purtătorilor de informaţii, participanţilor la operaţia economică consemnată în document; conţinutul
respectiv a informaţiilor regăsite pe suporturi magnetice ca benzi operaţiei economice reflectată în document etc.
magnetice, dischete, etc. în unele cazuri se procedează la arhivarea 5) Verificarea documentelor nu se efectuează sub aspectul:
prin microfilm în condiţiile asigurării integrităţii acestor suporturi. a) formei;
b) verificarea aritmetică;
c) verificarea de fo nd;
Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul
d) realităţii;
e) veridicităţii;
1) Circuitul documentelor reprezintă mişcarea acestora de la f) nici un răspuns corect.
momentul întocmirii lor şi până la predarea în arhivă. 6) în dependenţă de caracterul şi funcţia lor documentele:
a) fals; b) corect. se clasifică în:
2) Alegeţi afirmaţiile corecte: a) interne şi externe;
a) Documentele îndeplinesc funcţia de acte justificate, exercitarea b) primare şi centralizatoare;
controlului economic şi financiar, pentru apărarea şi asigurarea integrităţii c) de dispoziţie, mixte şi justificative;
patrimoniului, funcţia de calculaţie ş.a. d) tipizate şi netipizate.
b) Documentele nu stau la baza organizării evidenţei contabile. 7) Circuitul documentelor constituie:
c) Documentaţia este un procedeu al metodei contabilităţii, de a) drumul parcurs de documente din momentul întocmirii lor până
culegere şi consemnare operaţiilor economice în registrele contabile. la lichidarea acestora;
d) Conţinutul documentelor se concretizează în elementele sale b) drumul parcurs de document din momentul întocmirii lor până
obligatorii comune şi specifice. la arhivare;
3) Mărimea conţinutului şi formatul documentelor nu variază c) calea parcursă de document în afara întreprinderii.
în funcţie de: 8) Termenele de păstrare a documentelor se stabileşte:
(a) natura operaţiilor economice; a) de sinestatător de întreprindere;
(b) modul de întocmire şi mijloacele utilizate pentru prelucrarea b) prin decizia întreprinderii;
datelor; c) conform actelor normative în vigoare.
(c) activitatea întreprinderii; 9) Datele din documente servesc ca bază:
(d) aprovizionarea întreprinderii cu documente. a) a înregistrărilor în registrele contabile;
4) Caracterele specifice se referă la: b) a prezentării informaţiei în rapoartele financiare.
a) asigurarea detalierii operaţiei consemnate având rol de
completare şi de precizare a unor informaţii. 211
210

10) Documentele justificative au următoarele caracteristici: Inventarierea - procedeu al metodei contabilităţii

(a) sunt înscrisuri care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
(b) angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat
şi aprobat, ori înregistrat în contabilitate; 1. Noţiunea, esenţa şi formele inventarierii
(c) consemnează toate operaţiunile ecoHomice şi financiare în
Inventarierea este un procedeu utilizat de către mai multe disci-
momentul şi la locul producerii lor.
pline economice, fiecare dintre acestea atribuindu-i un anumit înţeles
11) înregistrarea în contabilitate a operaţiilor economice se
face: (sens).
a) cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justifi- Inventarierea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii de
cative după data de intrare a lor în unitate; verificare faptică a existenţei şi stării mijloacelor economice, a creanţelor
b) cronologic, după data de intrare sau întocmire; şi datoriilor unei întreprinderi. Prin inventariere se realizează un control
c) invers cronologic, după data inversă a intrării în patrimoniu sau asupra integrităţii elementelor patrimoniale. Potrivit prevederilor
de întocmire; Regulamentului privind inventarierea nr.30 din 05.03.01, inventarierea
d) sistematic, în registrele deschise pentru conturile sintetice şi reprezintă un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa
analitice. tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric, după caz, în
patrimoniul sau gestiunea întreprinderii la data la care aceasta se
PROBLEME: efectuează.
Inventarierea se află într-o strânsă legătură cu celelalte procedee
Problema 1. întreprinderea "Ozon" SRL, codul fiscal 16554013, ale metodei contabilităţii. Astfel, toate operaţiunile economice se
oferă personal de pază pentru diferite evenimente (sportive, artistice etc). consemnează în documente corespunzătoare, datele din document se
Să se completeze dispoziţia de încasare prin casierie nr. 76 din 10 au- înregistrează în c onturi, exactitate a înregistrărilor din conturi se verifică
gust pentru primirea în numerar de la contul de decontare a 59 823 lei cu ajutorul balanţei de verificare, informaţiile din conturi se confruntă cu
destinaţi pentru achitarea salariului lucrătorilor întreprinderii pentru luna realitatea şi se pun de acord cu aceasta prin intermediul inventarierii, pe
iulie. Banii au fost primiţi de casierul Burduja B.
baza tuturor acestor lucrări se întocmeşte bilanţul contabil, raport financiar
de sinteză şi informare a utilizatorilor.
Problema 2. întreprinderea "Studio" SRL, codul fiscal 76544090,
Inventarierea, în calitatea sa de procedeu al metodei contabilităţii,
a deschis câteva studiouri fotografice şi oferă servicii de fotografiere.
Să se întocmească bonul de consum nr.54 în baza următoarelor date: la îndeplineşte mai multe funcţii (sarcini), dintre care cele mai semnificative sunt:
5 august din depozitul firmei "Studio", magazionerul Sârbu I. a eliberat > Stabilirea existenţe i efective a mijloacelor fixe, terenurilor,
lucrătorului Ignat U. peliculă pentru fotografiat "Fidji", cu 24 cadre, 30 activelor nemateriale, investiţiilor financiare, stocurilor de mărfuri şi
cutii la preţul de 36,00 lei cutia. materiale, m ijloacelor băneşti, volumului producţiei în curs de execuţie,
creanţelor şi datoriilor etc.
212 213

> Funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile furnizate • Unele comenzi de producţie în curs de execuţie sunt anulate
de contabilitate şi realitate. Oricât d e riguros este organizată activitatea datorită renunţărilor făcute de clienţi sau unele proiecte de cercetare şi
de recepţie, depozitare, gestionare şi eliberare din gestiune a bunurilor investiţii sunt abandonate;
economice, oricât de bine este organizată şi ţinută contabilitatea • La unele elemente patrimoniale se înregistrează calamităţi
elementelor patrimoniale, în anumite situaţii poţ să apară diferenţe dintre naturale, alte cazuri de forţă majoră.
soldurile scriptice şi realitate. De regulă, informaţiile furnizate de Prin compararea situaţiei faptice, stabilită prin inventariere, cu
contabilitate au un caracter relativ deoarece: situaţia scriptică din contabilitate se stabilesc plusurile şi minusurile de
• Bunurile economice, materiale şi băneşti, suferă pe timpul inventar şi se iau măsuri în vederea punerii de acord a soldurilor scriptice
transportului, manipulării şi depozitării anumite modificări cantitative şi cu realitatea, în vederea întăririi ordinii în gestionarea patrimoniului, în
calitative. Aceste modificări se datorează unor factori obiectivi şi subiectivi
vederea delimită rii răspunderilor.
pe care contabilitatea nu-i poate surprinde şi consemna în momentul
Cu ajutorul inventarierii se identifică bunurile inutile, comenzile
acţionării lor. Astfel, se înregistrează scăderi cantitative (perisabilităţi)
sistate, creanţele vechi şi neîncasate etc. Şi se iau pe această bază
datorită proprietăţilor fizico-chimice ale elementelor materiale care se
măsuri pentru preîntâmpinarea sau limitarea pagubelor, pentru creşterea
evaporă, se usucă, se oxidează, se scurg etc. Unele bunuri îşi pierd
vitezei de rotaţie şi sporirea eficienţei. Analizând cauzele care au dus la
parametrii calitativi datorită expirării termenului de garanţie (alimente,
neîncasarea sau neplata la termen a creanţelor şi obligaţiilor se iau măsuri
medicamente), depozitării necorespunzătoare, accidentelor etc. Alte
menite să ducă la întărirea disciplinei decontărilor.
bunuri, dimpotrivă, cresc în greutate cum este cazul animalelor tinere şi
> Verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a
animalelor la îngrăşat;
stocurilor de mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti, precum şi a regulilor
• în anumite gestiuni sau la unele sortimente de bunuri au loc de întreţinere şi exploatare a maşinilor, utilajelor şi a altor mijloace fixe.
sustrageri, furturi, risipă, proastă gospodărire; > Verificarea realităţii valorii de bilanţ a activelor pe termen lung,
• Unele date din documentele primare se omit cu ocazia stocurilor de mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti din casierie, din
înregistrării lor în contabilitate, se înregistrează de mai multe ori sau se conturi de la instituţiile financiare, datoriilor şi creanţelor, producţiei în
înregistrează eronat (la altă gestiune sau la alt sortime nt, unitate de curs de execuţie, cheltuielilor anticipate şi altor posturi de bilanţ.
măsură şi indici de calitate greşiţi); > Funcţia de stabilire a capitalului propriu. Prin inventariere se
• Personalul care gestionează, manipulează mişcarea acestor confirmă realitatea activelor patrimoniale şi a datoriilor, astfel asigurându-
bunuri dă dovadă de neglijenţă sau nepricepere (confuzii între sortimente se premisele determinării corecte a situaţiei nete (situaţia netă a
sau alte erori); patrimoniului = active (inventariate) - datorii (inventariate)).
• La unele sortimente s-au creat stocuri fără mişcare, greu de Inventarierea ca procedeu al metodei contabilităţii poate fi clasificată
comercializat sau de prisos;
după următoarele criterii:
214 21 5


1. După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se c) Inventarierea ocazională, aşa cum precizează şi denumirea,
deosebesc: se efectuează în cazuri speciale cum ar fi: predări-primiri de gestiune,
a) inventarieri generale, presupun cuprinderea în acţiunea de fuziunea unor întreprinderi, cazuri excepţionale (calamităţi, furturi, e tc ).
inventariere a tuturor elementelor patrimoniale aflate în patrimoniul unei d) Inventarierea inopinată presupune existenţa unui secret
întreprinderi. Pentru asigurarea imaginii fidele furnizate de către rapoartele privind declanşarea unei inventarieri. Gestionarul nu este informat de
financiare, inventarierile petrecute la sfârşitul perioadei de gestiune sunt această acţiune, însă participă la inventariere.
generale. 3. După modalitatea de efectuare, inventarierile sunt:
b) Inventarieri parţiale, presupun cuprinderea în acţiunea de a) inventariere totală, se extinde asupra tuturor sortimentelor
inventariere numai a unei părţi din patrimoniu sau numai unele elemente care formează un element patrimonial (sortimente de materiale,
patrimoniale (materiale, mărfuri) sau numai unele gestiuni din unitatea sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune,
respectivă (un depozit, o secţie). indiferent de natura lor (mijloace fixe, mărfuri, obiecte de inventar).
2. în funcţie de momentul în care se efectuează inventarierea se b) Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele sortimente
deosebesc: sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. Dacă la inventarierea prin sondaj
a) inventarierea anuală se realizează la sfârşitul perioadei de se constată nereguli semnificative, acestea se transformă în inventarieri
gestiune înainte de întocmirea rapoartelor financiare şi are rolul de a totale.
determina elementele patrimoniale care există în mod concret. Această 4. în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară, inventarierile sunt:
inventariere are un rol deosebit pentru a da garanţie datelor reprezentative a) inventarieri ordinare, au de regulă un caracter normai,
prin intermediul bilanţului contabil, contribuie la realizarea cerinţei de planificat.
exprimare fidelă a datelor din bilanţ. Inventarierile anuale sunt lucrări b) Inventarieri extraordinare, sunt impuse de anumite situaţii
complexe care necesită un volum mare de muncă, ele neputându-se de excepţie cum ar fi: ori de câte ori intervine predarea-primirea de
efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor şi elementelor patrimoniale gestiuni; la cererea organelor de control; cu ocazia modificărilor de preţuri;
dintr-o unitate. cu ocazia divizării sau comasării de gestiuni; în urma calamităţilor şi a
b) Inventarierea periodică se efectuează la anumite perioade altor cazuri de forţă majoră; când există indicii de plusuri în gestiuni.
de timp: lună, trimestru, sem estru, conform unei planificări proprii întocmită
de fiecare întreprindere. Frecvenţa acestor inventarieri se stabileşte în 2. Modul de efectuare şi înregistrare în contabilitate
funcţie de particularităţile fiecărei gestiuni şi de ritmul mişcării elementelor a rezultatelor inventarierii
patrimoniale. Conform prevederilor articolului 39 al Legii contabilităţii nr.426 Modul de petrecere a inventarierii are loc în conformitate cu
din 04.04.1995, agenţii economici sunt obligaţi să efectueze periodic prevederile Legii contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.1995 cu modificările
inventarierea patrimoniului. şi completările din 31.01.02 şi 25.07.02 şi a Regulamentului privind
inventarierea nr. 30 din 05.03.0 1.
216 21 7


• se verifică dacă aparatele de măsură necesare sunt în bună
Inventarierea este o lucrare complexă care presupune parcurgerea
mai multor etape, şi anume: stare de funcţionare.
Lucrările premergătoare ale inventarierii de natură contabilă cuprind:
1. Pregătirea inventarierii, este o etapă premergătoare
inventarierii propriu-zise, etapă de care depinde eficienţa tuturor lucrărilor • se asigură înregistrarea tuturor operaţiunilor în contabilitatea
ulterioare. în cadrul acestei etape se iau o serie de măsuri de natură sintetică şi analitică şi în evidenţa operativă condusă în cadrul gestiunilor
organizatorică şi se execută unele lucrări contabile. Printre lucrările de (magaziilor, depozitelor);
natură organizatorică se pot menţiona: • se verifică exactitatea înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor
• se constituie prin dispoziţie scrisă a conducătorului întreprinderii din contabilitate cu cele din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor
o comisie de inventariere şi în caz de necesitate m ai multe subcomisii în de verificare sintetice şi analitice;
funcţie de numărul de gestiuni ce urmează a fi inventariate. Comisia de • se ridică de la gestiuni toate evidenţele operative şi se vizează
inventariere este formată din conducătorii diferitelor compartimente şi în după ultima operaţiune.
cazul existenţei subcomisiilor are sarcini pe linia instruirii, supravegherii 2. Efectuarea propriu-zisă a inventarierii care presupune
şi controlului întregii activităţi de inventariere. Subcomisiile de inventariere constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii.
sunt formate din două şi mai multe persoane şi au sarcina să efectueze Inventarierea propriu-zisă a mijloacelor fixe, materiei prime, materialelor,
inventarierile propriu-zise şi să stabilească diferenţele; producţiei finite, mărfurilor, mijloacelor băneşti şi a altor bunuri se
• se sigilează căile de acces în gestiuni cu excepţia locului în efectuează pe fiecare loc de depozitare a acestora şi pe fiecare gestionar,
care începe inventarierea; în păstrarea căruia se află aceste bunuri şi pe deţinători de bunuri.
• se cere gestionarului o declaraţie scrisă, în care trebuie să Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor şi cantităţii lor se reflectă în
indice dacă are în gestiunea sa bunuri nerecepţionate sau bunuri care lista de inventariere, conform nomenclatorului şi în unităţile de măsură
nu aparţin gestiunii; dacă are documente de predare-primire a bunurilor primite în evidenţă. Lista de inventariere se completează în formularul
care nu au fost operate în evidenţa sa operativă sau nu au fost predate la tipizat INV-2. Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare,
contabilitate; dacă a primit sau a predat bunuri fără să se întocmească pe categorii de bunuri şi pe persoane responsabile de integritatea lor. De
documentele necesare; dacă are cunoştinţă de evidenţa unor plusuri asemenea, se întocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile
sau minusuri în gestiune; inventariate care nu aparţin gestiunii, dar au fost găsite în cadrul acesteia;
• se sistează operaţiunile de intrare-ieşire a bunurilor din gestiune; bunurile necorespunzătoare calitativ; bunurile fără mişcare şi de prisos,
• se identifică locurile în care ar putea fi depozitate bunurile ce se creanţe şi datorii incerte sau în litigiu.
inventariază; Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere cu
• se grupează bunurile ce urmează a se inventaria pe sortimente precizarea denumirii, codului, unităţii de măsură, indicilor calitativi, preţului
şi pe categorii de preţuri. Se aranjează separat bunurile degradate, unitar de evidenţă. Listele de inventariere se completează citeţ, fără
bunurile primite în custodie, spre reparare sau pentru păstrare; ştersături sau intercalări de rânduri. Spaţiile libere se barează, eventualele
219
218

corecturi se certifică de către persoanele care urmează să semneze constituirea şi regularizarea rezervelor, pentru scăderea din contabilitate
aceste liste. a unor pagube sau pentru imputarea lor.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, sau 3. Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a rezultatelor
calcule tehnice. Bunurile aflate în ambalaje originale se despachetează constatate la inventariere. Propunerile formulate de către comisiile de
şi se verifică prin sondaj. Stivele (mulţimile de obiecte de acelaşi fel) inventariere prin procesul - verbal de inventariere, după ce sunt aprobate,
formate din saci, lăzi, cutii, containere etc. se desfac şi se verifică separat. servesc compartimentului de contabilitate pentru punerea de acord a
Bunurile de volum mare (de masă) cum ar fi rezervoarele de benzină datelor din contabilitate cu realitatea constatată şi consemnată în listele
sau de vin se inventariază pe bază de calcule tehnice şi pe baza analizelor de inventar.
de laborator. Deci, după cum s-a menţionat diferenţele constatate cu ocazia
Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, a căror existenţă nu inventarierii pot fi sub formă de plusuri sau de minusuri.
poate fi constatată prin inventarieri fizice se verifică pe baza datelor din Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu
contabilitate. Acest procedeu se utilizează în cazul bunurilor aparţinând prin debitarea conturilor de activ corespunzătoare, şi majorarea veniturilor,
întreprinderii dar care sunt în afara acesteia (mijloace fixe date în arendă, astfel:
materiale lăsate în păstrarea furnizorului, bunurile trimise spre prelucrare > plusurile de active pe termen lung constatate cu ocazia
la terţi e tc ). Tot prin acest procedeu, al constatărilor indirecte, se verifică: inventarierii se evaluează la valoarea de bilanţ (determinată la preţ de
disponibilităţile băneşti din conturile bancare (reflectate în extrasele de piaţă) în momentul depistării şi se reflectă prin înregistrarea contabilă:
cont eliberate de bănci);creanţele şi datoriile întreprinderii în raport cu Debit 111 „Active nemateriale"
terţii (oglindite în contabilitatea analitică şi în extrasele de cont confirmate Debit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie"
de terţi). Debit 121 „Active materiale în curs de execuţie"
Rezultatele inventarierii se consemnează în balanţa de verificare Debit 123 „Mijloace fixe"
a rezultatelor inventarierii, ce se completează conform formularului tipizat Debit 125 „Resurse naturale"
INV-3 ce stă la baza efectuării regularizării rezultatelor inventarierii, adică Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii"
înregistrarea plusurilor şi a minusurilor în scopul punerii de acord cu datele > plusurile de active curente stabilite cu ocazia inventarierii se
cuprinse în contabilitate. Acesta cuprinde: perioada şi gestiunile
reflectă prin înregistrarea contabilă:
inventariate, persoanele care au participat la inventariere, plusurile şi Debit 211 „Materiale" - la valoarea materialelor
minusurile constatate, bunurile depreciate, creanţele şi datoriile incerte Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" - la valoarea
sau în litigiu. Pe baza acestor constatări se fac propuneri pentru OMVSD
compensarea plusurilor cu minusurile constatate la sortimentele Debit 215 „Producţia în curs de execuţie" - la costul producţiei
confundabile între ele datorită aspectului lor fizic (se pot compensa dacă neterminate
privesc aceeaşi gestiune şi aceeaşi perioadă de gestiune), pentru Debit 216 „Produse" - la costul produselor finite
220 221


Debit 217" Mărfuri" - la valoarea m ărfurilor Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" trebuie să fie compensate de către acestea. Conform prevederilor
> plusurile de mijloace băneşti şi documente băneşti stabilite în Regulamentului privind inventarierea, diferenţa lipsă stabilită în urma
casă în urma inventarierii se înregistrează: compensării şi aplicării tuturor cotelor (normelor) de perisabilitate naturală,
Debit 241 „Casa" care cauzează prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele
Debit 246 „Documente băneşti"
vinovate la valoarea venală la momentul depistării lipsurilor, în conformitate
Credit 612 „Alte venituri operaţionale"
cu legislaţia în vigoare. în ca zul când este stabilită persoana vinovată de
Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieşire din
producerea daunei (lipsurilor), iar suma daunei a fost recunoscută sau a
patrimoniu a elementelor respective de activ, prin creditarea conturilor
fost adjudecată de organele judiciare, în contabilitate se efectuează
corespunzătoare, şi se trec la cheltuieli astfel:
următoarele înregistrări:
•S lipsurile de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se
1. la suma daunei imputate persoanei vinovate:
reflectă prin înregistrarea contabilă:
a) în cazul când dauna este recunoscută şi va fi recuperată în
Debit 721 „Cheltuieli din activitatea de investiţii" - la valoarea de bilanţ
perioada de gestiune:
Debit 124 "Uzura mijloacelor fixe" - la suma uzurii calculate
Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"
Credit 123 „Mijloace fixe" - la valoarea de intrare a mijloacelor fixe
s lipsurile de materiale, mărfuri, obiecte de mică valoare şi scurtă
b) în cazul când dauna va fi recuperată în perioadele viitoare, dar
durată se reflectă prin înregistrarea contabilă:
pe o perioadă de până la un an, precum şi dacă persoana vinovată nu
recunoaşte suma daunei se intentează un proces judiciar şi până la
Credit 211 „Materiale" - la valoarea materialelor
anunţarea hotărârii judecăţii se întocmeşte:
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie" - la valoarea producţiei
Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"
în curs de execuţie
Credit 515 „Venituri anticipate curente"
Credit 216 „Produse" - la valoarea produselor finite
c) în cazul când dauna va fi compensată în perioadele viitoare, iar
Credit 217" Mărfuri" - la valoarea mărfurilor
termenul de recuperare se prevede să fie mai mare de un an, se va
Credit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" - la valoarea
OMVSD înregistra:
Debit 134 „Creanţe pe termen lung"
s lipsurile de mijloace băneşti şi documente băneşti depistate în
Credit 422 „Venituri anticipate pe termen lung"
casierie se înrejistrează prin formula contabilă:
2. la suma daunei recuperate se va întocmi înregistrarea contabilă:
a) a daunei recunoscute:
Credit 241 „Casa"
Debit 241 „Casa" - când se încasează în casierie;
Credit 246 „Documente băneşti"
222
223

Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - când b) concomitent se constată suma venitului:
se reţine din salariu; Debit 422 „Venituri anticipate pe termen lung"
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" Credit 515 „Venituri anticipate curente"
b) când se recuperează dauna aferentă perioadei viitoare, termenul
de achitare al căreia este de până la un an: Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol, alegând răspunsul
> la suma creanţei stinse: corect pentru fiecare din următoarele întrebări:
Debit 241 „Casa" - când se încasează în casierie; 1. Găsiţi criteriile de clasificare a inventarierii:
Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - când
a) momentul în care se efectuează;
se reţine din salariu;
b) modalitatea de efectuare;
Credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului".
c) gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale;
> la suma venitului constatat aferent perioadei curente:
d) datoria operaţiilor economice.
Debit 515 „Venituri anticipate curente"
2. După modalitatea de efectuare, inventarierile sunt:
a) totală şi prin sondaj;
c) când se recuperează dauna aferentă perioadei viitoare, termenul
de achitare al căreia este mai mare de un an: b) ocazională şi inopinată;
> la suma creanţei stinse: c) anuală şi periodică;
Debit 241 „Casa" - când se încasează în casierie d) generală şi parţială.
Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - când 3. Inventarierea anuală se efectuează:
se reţine din salariu a) la sfârşitul perioadei de gestiune pentru determinarea reală a
Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" elementelor patrimoniale şi reflectarea lor în bilanţul conta bil.
> la suma venitului constatat aferent perioadei curente: b) în decursul perioadei de gestiune, cu scopul verificării existenţei
Debit 422 „Venituri anticipate pe termen lung" ^^ anumitor categorii de elemente patrimoniale.
Credit 612 „Alte venituri operaţionale" c) La cererea organului de control sau atunci când există indicii că
3. Când termenul de achitare al creanţei pe termen lung privind sunt plusuri sau lipsuri în gestiune.
dauna produsă devine mai mic de un an se va reflecta înregistrarea 4. Cu ajutorul inventarierii se identifică:
contabilă: a) bunurile inutile, comenzile sistate, creanţele vechi şi neîncasate;
a) la suma creanţei pe termen lung termenul de achitare al căreia b) lipsurile şi surplusurile bunurilor inventariate;
este de până la un an: c) numărul personalului administrativ;
Debit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" d) relaţiile întreprinderii cu alţi agenţi economici.
Credit 134 "Creanţe pe termen lung" 5. Inventarierea ocazională nu se efectuează:
224 225


f) Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate
a) în cazul predării-primirii de gestiune;
b) fuziunea unor întreprinderi trebuie să fie compensate de către acesta.
c) calamităţi naturale. 9. Găsiţi formula contabilă care va înregistra lipsuri de
6. Inventarierea prin sondaj presupune: materiale în perioada de gestiune în limita perisabilităţii naturale:
a) cuprinderea în acţiunea de inventariere a tuturor elementelor a)Dt714 Ct134;
patrimoniale aflate în patrimoniul unei întreprinderi; b)Dt714 Ct211;
b) verificarea numai a unor sortimente sau numai a unor bunuri c)Dt227 Ct211.
dintr-o gestiune. 10. Precizaţi înregistrarea contabilă care reflectă rezultatul
c) extinderea inventarierii asupra tuturor sortimentelor care inventarierii la combustibil beneficiind de următoarele date:
formulează un element patrimonial, sau asupra tuturor bunurilor dintr-o • stoc faptic - 1600 lei
gestiune, indiferent de natura lor. • stoc stabilit în baza documentelor justificative. -1 8 00 lei
d) Cuprinderea în acţiunea de inventariere numai a unei părţi din
a)D t21 1 Ct 612 -2 00 lei;
patrimoniu.
b)Dt211 Ct 611 -20 0 lei;
7. Denumirea bunurilor inventariate şi cantităţii lor se reflectă în:
c)D t712 Ct 211 -20 0 lei;
a) listele de inventariere;
d)Dt 714 Ct 21 1-2 00 lei;
b) facturile fiscale;
c) balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii; e)Dt 333 Ct211 -2 00 lei.
d) Cartea Mare.
8. Găsiţi afirmaţiile corecte: PROBLEME:
a) Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu Problema 1. în urma inventarierii efectuate la întreprinderea
prin debitarea conturilor de activ corespunzătoare, şi majorarea capitalului constructoare de maşini s-au constatat:
statutar şi suplimentar Surplusuri:
b) Diferenţele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub forma de > vopsea neagră - 38 kg., preţul 1 kg. -12 lei;
plusuri sau minusuri. > instalaţie de transmisie - 5000 lei.
c) Plusurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu Lipsuri:
prin debitarea conturilor de activ corespunzătoare, şi majorarea veniturilor
> aluminiu - 120 kg., preţul 1 kg. - 10 lei;
d) Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare, pe
> ciocane, şurubelniţe în sumă de 600 lei;
categorii de bunuri, şi pe persoane responsabile de inventarierea lor.
e) Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, a căror existenţă > mijloace băneşti în casierie - 50 lei.
nu poate fi constatată prin inventarieri fizice, se verifică pe baza datelor La lipsurile menţionate persoana vinovată nu s-a stabilit.
din contabilitate. > Piese de schimb -1 5 lăzi, valoarea de intrare a unei lăzi fiind de 120
lei. Valoarea de piaţă a unei lăzi -1 50 lei. Lipsurile respective sunt trecute în
226
227

în contul gestionarului. S-a hotărât ca despăgubirea daunei materiale să fie Diferenţele constatate s-a hotărât de reglat în modul următor: lipsa
efectuată prin reţinere din salariul acestuia câte 200 lei lunar. de 9 kg de ulei fiert se consideră pierdere în limita normelor de
Se cere de întocmit formulele contabile privind înregistrarea perisabilitate naturală. Toate celelalte lipsuri de materiale sunt recunoscute
surplusurilor şi lipsurilor. fiind din vina gestionarului şi sunt reţinute din salariul acestuia la preţ de
piaţă.
Problema 2. în rezultatul inventarierii au fost depistate: Calculul rezultatelor inventarierii
- lipsuri de materiale în mărime de 100 kg;
Materiale Costul Preţul unitar Plusurile Lipsurile (lei)
- lipsuri de obiecte de mică valoare şi scurtă durată în sumă de - unitar de după care se evaluate la la preţ la preţ
1 000 lei evidentă despăgubeşte preţ de de de piaţă
(lei) dauna materială evidenţă evidentă
- plusuri de produse în mărime de 100 un. 1. Oţel corner
Norma de perisabilitate naturală a materialelor este de 80 kg. Costul 20x20
efectiv al 1 kg de materiale este de 50 lei, iar preţul de piaţă este de 75 2. Ulei fiert _^
3.0tel profilat
lei, fără TVA. Valoarea de piaţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă 4. Vopsea verde
durată este de 1 500 lei, fără TVA. Costul efectiv al produselor fabricate 5.Zinc linqouri
Total
constituie 160 lei pentru 1 un. Lipsurile de materiale au fost recuperate
de persoana gestionară în numerar, iar cele de obiecte de mică valoare
şi scurtă durată au fost trecute la pierderi. De calculat valoarea lipsurilor şi surplusurilor de materiale şi de
reflectat în conturile respective.
Problema 3. La depozitul uzinei de tractoare după inventariere
s-au constatat următoarele date:
Denumirea Costul Preţul Unitatea Soldurile stabilite

materialelor unitar unitar de de după datele
(lei) piaţă măsură Inventari- Contabili-
erii tăţii
1. Oţel comier 1500 1700 t 35 35
20x20
2. Ulei fiert 14 18 kg 1235 1245
3.0ţel profilat 1100 1400 t 31 33
4. Vopsea verde 12 15 kg 68 8 66 3
5.Zinc lingouri 8 10 kg 1545 1537
228 229


Registrele şi formele de contabilitate lor în timp. Ele servesc ca documente obligatorii de înregistrare
cronologică a mişcărilor patrimoniale, precum şi ca m ijloace de probă în
1. Caracteristica registrelor contabile şi clasificarea lor relaţiile cu organele fiscale sau în litigii.
Ciclul contabil de prelucrare a datelor impune un sistem de 2. Registre de contabilitate pentru înregistrări sistematice
formulare corelate între ele care servesc la înregistrarea, după anumite servesc la înregistrarea operaţiilor economice, grupate după conţinutul
reguli, a operaţiilor economico-financiare ce au avut loc într-o şi natura economică, respectând ordinea succesiunii în timp
întreprindere, pe o anumită perioadă de timp. în categoria formularelor După sfera de cuprindere a datelor contabile registrele contabile
contabile se cuprind documentele primare, registrele contabile, balanţa pot fi:
de verificare şi rapoartele financiare. a) Registre de evidenţă sintetică, care servesc la înregistrarea,
Registrele contabile reprezintă nişte foi volante sau fişe, care centralizarea şi generalizarea datelor contabile, privind întreaga activitate
au destinaţia de a acumula datele curente din documentele primare în a unităţii patrimoniale, necesare întocmirii şi prezentării rapoartelor
scopul generalizării acestora şi determinării indicatorilor respectivi. financiare. De exemplu, registrul jurnal-order (modelul se prezintă în
Teoria şi practica contabilă au generat o diversitate de forme privind tabelul 9.1 J, este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
conţinutul registrelor. Astfel, în raport cu forma pe care o pot avea registrele sub forma de articole contabile toate operaţiile patrimoniale, fie în ordinea
contabile pot fi: cronologică a întocmirii documentelor contabile, fie în ordinea intrării în
1. Registre sub formă de cărţi, numerotate, semnate şi parafate, întreprindere (în cazul docum entelor contabile provenite de la terţi),
pe a căror ultimă pagină se m enţionează destinaţia, numărul de file şi se înregistrările operaţiilor patrimoniale în Registrul Jurnal-Order cuprind
aplică semnătura persoanelor în drept. Prezintă avantajul că lucrările elemente cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ,
înregistrate în aceste registre sunt în siguranţă, dar sunt din ce în ce mai sumele parţiale şi toate operaţiile şi conturile debitoare şi creditoare
puţin utilizate, pentru că îngreunează diviziunea muncii, fiind înlocuite corespunzătoare operaţiilor efectuate.
odată cu introducerea evidenţei contabile pe calculator; Tabelul 9.1
2. Registre sub formă de fişe (foi volante, situaţii), înlătură Jurnal order
dezavantajele celor sub formă de cărţi, întâlnite de regulă sub forma Credit contul 242 "Cont de decontare"
fişelor volante, ce se păstrează pe parcursul utilizării în cartoteci sau
bibliografturi sub forma foilor volante cu liniatură şi rubricătură adecvată Nr. Conţinutul Rulaj creditor
necesităţilor de utilizare pentru înregistrarea prin transcopiere sau Documen- operaţiei In corespondenţă cu debitul conturilor
tului sau economice 241 243 521 522 Total
computerizată; data
După criteriul modului de înregistrare în conturi deosebim;
1. Registre de contabilitate pentru înregistrări cronologice,
care servesc la înregistrarea operaţiilor economice în ordinea succesiunii
230
231

Ca exemplu de registru sintetic serveşte şi registrul Cartea-Mare Ciclul contabil de prelucrare a datelor constituie totalitatea etapelor
al cărui model se prezintă în tabelul 9.2, este un registru sistematic de prelucrare a datelor în contabilitate. în scopul obţinerii de informaţii
contabil obligatoriu, utilizat pentru înscrierea lunară, directă sau prin privind situaţia patrimoniului şi rezultatele perioadei de gestiune ciclul
gruparea pe conturi corespondente, a înregistrărilor efectuate în jurnal- contabil se realizează prin implementarea unei forme de contabilitate.
ordere, stabilindu-se astfel, situaţia fiecărui element patrimonial la un Instrumentele de lucru ale formei de contabilitate sunt: documentele
moment dat, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi creditoare şi contabile (documente primare şi registre contabile); listele de inventariere;
soldul final. Registrul Cartea-Mare deţine un rol important în sistematizarea
balanţele de verificare; bilanţul contabil.
şi structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat, pe conturi corespondente.
Având în vedere conţinutul formei de contabilitate şi instrumentele
Este totodată, un instrument de verificare a înregistrărilor contabile
efectuate şi de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare de lucru ale acesteia, forma de contabilitate poate fi definită drept un
analizei bilanţului contabil. Registrul Cartea-Mare se utilizează de sistem de documente corelate între ele ce servesc la înregistrarea şi
asemenea pentru întocmirea balanţei de verificare lunară. Se arhivează prelucrarea, după anumite reguli, a stării şi mişcării elementelor
la unitatea patrimonială, alături de celelalte documente contabile. patrimoniale, ca urmare a operaţiilor economice.
Legea contabilităţii prevede că orice întreprindere are obligativitatea
Tabelul 9.2 de a-şi organiza şi conduce contabilitatea proprie asigurând:
Cartea Mare • întocmirea documentelor justificative în care să se consemneze
Contul 242 "Cont de decontare" la locul şi momentul producerii lor toate operaţiile care afectează
patrimoniul;
Luna Rulaj debitor Total Se>ld
în c oresp onden ţă cu cred itul contu rilor rulaj • Prelucrarea şi înregistrarea operaţiilor economico-financiare în
241 611 612 total creditor debit credit sistemul de conturi;
• Inventarierea anuală a patrimoniului unităţii;
• întocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilanţul
contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul
b) Registre de contabilitate analitică, care servesc la
înregistrarea şi urmărirea detaliată a diferitelor elemente patrimoniale, în capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi anexele la
etalon natural şi în etalon valoric. rapoartele financiare;
• Controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate;
2. Formele de contabilitate • Furnizarea, publicitatea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
Forma de contabilitate exprimă modul de organizare a ciclului situaţia patrimonială.
contabil de prelucrare a datelor în scopul obţinerii fondului de informaţii Un alt ele/nent, ce determină forma de contabilitate este cel al
care să caracterizeze în expresia valorică, starea şi mişcarea structurii înregistrării contabile. în acest sens se pot folosi două
patrimoniului. variante :
23 2 23 3

a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului şi creditului Forma de contabilitate jurnal-order (des.9.1.) se caracterizează
fiecărui cont; prin înregistrarea succesivă a informaţiilor contabile, mai întâi cronologic
b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului In documente primare şi apoi sistematic în registrele contabile.
fiecărui cont. Trăsătura esenţială a acestei forme de contabilitate este cea a
Formele de contabilitate folosite de întreprinderi sunt următoarele: dezvoltării creditului fiecărui cont în corespondenţă cu conturile debitoare
memorial-order; jurnal-order; automatizată; respective. Formularele principale sunt jumalele-ordere. Acestea se
Forma memorial-order prevede următoarele registre şi procedee deschid lunar pentru creditul conturilor şi oglindesc toate operaţiile din
în reflectare a operaţiilor econo mice din perioada de gestiune. în baza cursul lunii în creditul unui sau mai multor conturi, în corespondenţă cu
documentelor primare se întocmesc documente centralizatoare, în care conturile debitoare, respective. Debitul fiecărui cont desfăşurat pe conturi
datele sunt grupate şi totalizate după anumite criterii de grupare. De corespondente creditoare se obţine într-o formă centralizată la sfârşitul
exemplu după căile de intrare sau de ieşire. Conform datelor totalizate în fiecărei luni prin gruparea datelor din jurnale . în acest scop se întocmeşte
aceste documente centralizatoare, se întocmeşte un memorial-order. Cartea-Mare, în cadrul căreia se stabilesc lunar rulajele debitoare
desfăşurate pe conturi corespondente creditoare, rulajul creditor ca total
valoric şi soldul fiecăr ui cont, pentru unele conturi se întocmesc situaţii
Memorial-order Nr. pentru luna
speciale privind debitul în corespondenţă cu conturile creditoare.
Numărul Conţinutul Debit Credit Suma Formularele proprii acestei forme de contabilitate sunt: documentele
operaţiei economic justificative; jumalele-ordere pentru creditul conturilor; Cartea-Mare, pentru
debitul şi creditul conturilor; fişe sau situaţii pentru evidenţa analitică;
balanţa de verificare; listele de inventariere; bilanţul contabil şi anexa la
Acest memo rial order se întocmesc pe formulare tipizate, pentru
bilanţ;
fiecare grupă omogenă de operaţii, Deex. Pentru operaţiile de casă se
înregistrările în ju rna l, situaţii şi fişe se fac cronologic şi sistematic
întocmeşte memorialul order Nr. 1. pentru operaţiile de decontare -
direct din documentele justificative, contate anterior. La sfârşitul lunii prin
memorialul order Nr.2 ş.a.
centralizarea şi gruparea datelor din jurnalele-order se realizează
Evidenţa analitică se ţine în diferite fişe sau registre. Acestea sunt
înreg istrarea în Cartea -Mare ca instrum ent pentru evidenţa sintetică
completate în baza documentelor centralizatoare, sfârşitul lunii, în scopul
sistematică. La sfârşitul lunii se întocmesc balanţe de verificare a
verifică rii da telor analitice şi sintetic e. în baza registrului memorial-order
conturilor sintetice şi analitice.
se fac înregistrări în Cartea Mare. Aici se calculează soldurile la sfârşitul
lunii. După verificarea datelor prin intermediul balanţei de verificare a
conturilor analitice, şi a balanţei de verificare a conturilor sintetice, în
baza datelor din Cartea Mare se întocmeşte bilanţul contabil.
234 235

je contabilitate automatizată este în formă de programă. La rândul său ea

cuprinde mai multe compartimente sau subprograme: contabilitatea
materialelor; contabilitatea mijloacelor băneşti; contabilitatea consumurilor
şi cheltuielilor; contabilitatea decontărilor. Informaţia din documentele primare
în conformitate cu programa dinainte întocmită este inserată în memoria
calculatorului. Această inserare se face sub formă de dialog a operatorului
contabil cu calculatorul. După programul respectiv operatorul dă comandă
de a evalua datele, de a le grupa şi respectiv se întocmesc registrele
contabilităţii. îi i rezultatul acestor operaţii se obţin registre de evidenţă sintetică
şi analitică în formă de maşinograme. Operatorul poate obţine aceste
maşinograme în diferite forme în funcţie de necesităţile sale. în baza acestor
maşinograme se întocmeşte Cartea Mare. Dacă în programă este prevăzut
registrul Cartea Mare atunci acestea la fel se elaborează în mod automat. în
baza Cărţii Mari se întocmeşte bilanţul contabil.
Testaţi-va cunoştinţele din acest capitol, alegând rărpunsul

1. în raport cu forma pe care o pot avea registrele contabile se

clasifică în registre sub formă de cărţi şi registre de evidenţă
sintetică:
a) adevărat;
b) fals.
I BILANŢ CONTABIL I
Desenul 9.1 "Forma de contabilitate pe jurnale-ordere" 2. După modul de înregistrare în conturi, registrele contabile
Forma automatizată de contabilitate a adaptat formele de se împart în registre de contabilitate pentru înregistrări cronologice
contabilitate la utilizarea tehnicii de calcul electronic. Ciclul de prelucrare şi registre de contabilitate pentru înregistrări sistematice:
a datelor are la intrare în calculator formula contabilă. Pe baza ei, se a) adevărat;
clădeşte întregul sistem de stocare şi prelucrare a datelor. Pe baza datelor b) fals.
introduse în calculator se editează obligatoriu registrele contabile. în mod 3. Registrele de contabilitate reprezintă nişte foi sau fişe, care
obligatoriu sunt editate, lunar, balanţele de verificare ale conturilor. Forma au destinaţia de a acumula datele curente din documentele primare
236
237


în scopul generalizării acestora şi det erminarea indicatorilor d) evaluarea, calcularea, documentarea.
respectivi:
8. Forma de contabilitate jurnal-order se caracterizează prin:
a) adevărat;
a) dezvoltarea creditului fiecărui cont în corespondenţă cu conturile
b) fals.
debitoare respective;
4. Forma de contabilitate poate fi definită drept un sistem de b) întocmirea în baza documentelor primare a documentelor
documente corelate între ele ce servesc la înregistrarea şi centralizatoare în care datele sunt grupate şi totalizate după anumite
prelucrarea, după anumite reguli, a stării şi mişcării elementelor criterii de grupare;
patrimoniale, ca urmare a operaţiilor economice; c) adoptarea formelor de contabilitate la utilizarea tehnicii de calcul
a) adevărat; electronic;
b) fals. d) înregistrarea succesivă a informaţiilor contabile, mai întâi
5. Registrele de evidenţă sintetică reprezintă: cronologic, în documente primare şi apoi, sistematic în registrele
a) un raport financiar întocmit la sfârşitul perioadei de gestiune. contabile.
b) un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, sub 9. Ca instrumente de lucru ale formei de contabilitate nu se
formă de articole contabile, toate operaţiile patrimoniale în ordinea consideră:
cronologică a întocmirii documentelor; a) documentele primare;
c) registre care servesc la înregistrarea operaţiilor economice, b) registrele contabile;
grupate după conţinutul şi natura economică, respectând ordinea c) rapoartele contabile;
succesiunii în timp. d) evaluare, calculaţia, documentaţia.
6. Forma de contabilitate jurnal-order, se caracterizează prin:
PROBLEME:
a) dezvoltarea creditului fiecărui cont în corespondenţă cu conturile
debitoare respective; Problema 1 .
Pe baza datelor de mai jos se cere de întocmit jumalul-order nr.1
b) întocmirea în baza documentelor primare a documentelor
şi situaţia nr.1 pentru luna martie.
centralizatoare în care datele sunt grupate şi totalizate după anumite
Operaţiile efectuate în luna martie la contul 241 "Casa"
criterii de grupare;
c) adoptarea formelor de contabilitate la utilizarea tehnicii de calcul
electronic.
7. Elementele care determină forma de contabilitate sunt:
a) documentele primare;
b) registrele contabile;
c) rapoartele financiare;
239
238

(lei) Rapoartele financiare

şi semnificaţia lor în contabilitate
Data Conţinutul operaţiilor Suma
01.03 Sold iniţial ' 7 000
2.03 Din contul de decontare s-a ridicat în numerar 115 000 1. Noţiuni privind rapoartele financiare
pentru achitarea salariilor
3.03. Se plăteşte din casă expeditorului Petrache I. 160 Rapoartele financiare reprezintă un sistem de indicatori
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare interdependenţi, care caracterizează activitatea economică a
suportate
4.03 Se plăteşte din casă: întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de gestiune. Indicatorii din
a) salariul pentru luna februarie 95 000 rapoartele financiare se reflectă ca un ansamblu de date comparabile şi
b) salariul depus 3 200 veridice privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii, veniturile,
c) premii 5 100
d) ajutor material unitar 800 cheltuielile şi rezultatele activităţii acesteia, structura şi modificările în
6.03 S-a depus în contul de decontare suma salariului 9 400 capitalul propriu, fluxul mijloacelor băneşti. Această informaţie este
neplătit necesară unui cerc larg de utilizatori atât interni, cât şi externi, pentru
9.03 Se încasează de la cumpărători pentru produsele 12 000
vândute luarea deciziilor de gestiune, evaluarea rezultatelor activităţii desfăşurate
10.03 Se primeşte de la expeditorul Frumusache A. 50 în perioadele de gestiune precedentă şi curentă, analiza situaţiei financiare
suma avansului neutilizat
12.03 Se încasează de la persoana gestionară pentru 180 a întreprinderii.
compensarea daunei materiale Rapoartele financiare se întocmesc conform formularelor-tip
13.03 Se eliberează gestionarului un avans pentru 310 aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de
procurarea rechizitelor la birou
15.03 Din contul de decontare s-a ridicat în numerar 48 200 legislaţia Republicii Moldova şi cuprind "Bilanţul contabil" (formularul
avansul privind plata salariului pe prima jumătate nr.1), "Raportul privind rezultatele financiare" (formularul nr.2),
a lunii martie
16.03 Se plăteşte lucrătorilor avansul privind salariile pe 42 300 "Raportul privind fluxul capitalului propriu" (formularul nr.3),
prima jumătate a lunii martie "Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti" (formularul nr.4), nota
17.03 Se compensează gestionarului supraconsumul de 60 explicativă şi anexele respective.
mijloace băneşti pentru mărfurile procurate
18.03 S-a încasat în numerar creanţa din vânzarea 1 500 Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei, rapoartele financiare
hârtiilor de valoare pe termen scurt trebuie să corespundă unor cerinţe anumite, bazate pe principiile de
20.03 Din casierie s-au achitat cheltuielile de transport 310
legate de vânzarea produselor contabilitate, şi anume:
21.03 Se eliberează expeditorului avans pentru 150 • obligativitatea şi oportun itatea prezentării care influenţează
suportarea unor cheltuieli gospodăreşti asupra importanţei şi utilităţii informaţiei pentru luarea deciziilor de
27.03 în rezultatul inventarierii s-a constatat lipsă de 40
mijloace băneşti gestiune;
30.03 Se primeşte de la expeditor suma avansului 20
nefolosit
240 241

• veridicitatea informaţiei care trebuie să reflecte exact şi obiectiv în termene strict stabilite proprietarilor şi organelor teritoriale ale statisticii
activitatea economică şi situaţia financiară a întreprinderii, indiferent de de stat la locul de înregistrare, conform actelor de constituire, iar
interesele unui anumit cerc de persoane. Astfel, la nivel de stat acest întreprinderile de stat şi organelor împuternicite să gestioneze patrimoniul
lucru este garantat de reflectarea unei atare informaţii în conformitate cu de stat.
S.N.C., indiferent de regulile legislaţiei fiscale; Rapoartele financiare se întocmesc şi se aprobă în modul stabilit
• comparabilitatea indicatorilor prezentaţi în rapoartele financiare de actele de constituire. Toate formularele rapoartelor le semnează
trebuie să fie atât pe orizontală, adică în comparaţie cu datele furnizate conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii. Responsabilitatea pentru
de alte întreprinderi, cât şi în dinamică, în baza unei metodologii unice, veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea prezentării rapoartelor financiare
respectându-se prevederile S.N.C.; o poartă conducătorul întreprinderii.
• simplitatea, claritatea şi accesibilitatea sunt asigurate prin Rapoartele financiare anuale privind rezultatele activităţii economice,
dispunerea de către utilizatorii informaţiei a unor anumite cunoştinţe situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii pot fi date publicităţii pentru
despre regulile furnizării şi reflectării informaţiei de acest gen. Cerinţa utilizatorii cointeresaţi (burse, investitori, cumpărători, furnizori etc).
menţionată se realizează prin reglementarea contabilităţii, prin existenţa în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, întreprinderile publică
unor formulare unificate de rapoarte financiare şi a Planului de conturi
rapoartele financiare în curs de şase luni după sfârşitul perioadei de
contabile unic.
gestiune.
Pentru toate întreprinderile anul de gestiune cuprinde perioada de Autenticitatea rapoartelor financiare publicate este confirmată de
la 1 ianuarie până la 31 decembrie inclusiv. Prima perioadă de gestiune avizul experţilor-contabili în cazul când rapoartele financiare, în
pentru întreprinderea nou creată se consideră perioada de la data conformitate cu legislaţia, sunt supuse obligatoriu unui control de audit.
dobândirii de către aceasta a drepturilor persoanei juridice (ziua La prezentarea şi verificarea rapoartelor financiare se controlează
înregistrării de stata acesteia) până la 31 decembrie inclusiv. întreprinderile respectarea termenelor de prezentare, existenţa tuturor formularelor şi
lichidate (reorganizate) prezintă rapoartele financiare în cursul perioadei indicatorilor realizaţi în perioada curentă şi precedentă (S.N.C. 5
de la începutul anului până la m omentul lichidării (reorganizării). "Prezentarea rapoartelor financiare", paragraful 5), corectitudinea
Informaţia conţinută în rapoartele financiare se obţine în urma completării acestora, existenţa semnăturilor necesare, precum şi
prelucrării datelor furnizate de contabilitatea sintetică şi analitică şi trebuie corespunderea evaluării posturilor din bilanţ cu cerinţele standardelor
să corespundă integral cu aceasta. naţionale de contabilitate. La verificare trebuie să se stabilească dacă
Datele din bilanţul de la începutul perioadei de gestiune trebuie să datele de la începutul perioadei de gestiune sunt identice cu datele de la
corespundă datelor din bilanţul de închidere, aprobat pe perioada sfârşitul perioadei precedente. Este necesar să se determine, de
precedentă perioadei de gestiune. asemenea, cum se concordă indicatorii diferitelor formulare ale
în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, toate întreprinderile, rapoartelor şi indicatorii fiecărui formular aparte. De exemplu, postul
indiferent de formele organizatorico-juridice, prezintă rapoartele financiare 590 "Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune" din "Bilanţul
242 243


contabil" (formularul nr.1) va corespunde indicatorului similar din rândul ® verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor
150 "Profit net (pierdere netă)" al "Raportului privind rezultatele economice şi financiare efectuate în timpul anului sau în perioada pentru
financiare" (formularul nr.2). Rândul 120 "Profitul net (pierderea) al care se întocmeşte bilanţul;
perioad ei de gestiune" din "Raportul privind fluxul capitalului propriu" • întocmirea primei balanţe de verificare (a rulajelor şi a soldurilor),
(formularul nr.3) trebuie să se coreleze cu postul bilanţier respectiv, datele înaintea inventarierii;
privind capitalul statutar la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune • inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componente ale
prezentate în raport trebuie să fie echivalente cu datele din bilanţ. patrimoniului administrat, precum şi a resurselor de provenienţă a
Nota explicativă la raportul financiar anual, în conformitate cu capitalului, drepturilor de creanţă şi datoriilor;
S.N.C. 1 "Politica de contabilitate", trebuie să conţină, în primul rând, • verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi
date privind dezvăluirea politicii de contabilitate a întreprinderii, în care realitatea constatată la inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar;
sunt descrise metodele adoptate pentru evaluarea activelor şi datoriilor, • înregistrarea în conturi a diferenţelor constatate şi executarea
constatarea veniturilor şi cheltuielilor şi care sunt importante pentru tuturor regularizărilor: a amortizărilor, a delimitării în timp a cheltuielilor şi
prezentarea obiectivă a rapoartelor financiare. veniturilor;
în nota explicativă vor fi arătate, de asemenea, măsurile luate pentru • stabilirea rezultatelor financiare ale exerciţiului;
respectarea disciplinei de decontare şi plată şi soluţionarea altor probleme • întocmirea bilanţului contabil şi a anexelor la bilanţ.
privind ameliorarea ulterioară a activităţii întreprinderii. Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat
Anexele la rapoartele financiare anuale trebuie să conţină informaţii de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. în bilanţ se compară
care le completează şi le dezvăluie, precum şi date de analiză a rezultatele anului de gestiune precedent şi curent. Posturile din bilanţ
indicatorilor economici ai activităţii întreprinderii, indicându-se factorii sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între
principali care influenţează rezultatele economice şi financiare ale activităţii posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă
întreprinderii în anul de ge stiune. datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la
2. Caracteristica generală a rapoartelor financiare inventar. Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în
conformitate cu prevederile standardelor naţionale de contabilitate.
Bilanţul contabil (anexa 2) reprezintă un raport financiar în care
Potrivit prevederilor paragrafului 45 al Bazelor conceptuale privind
se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la
pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare, active sunt resursele
un moment dat. Bilanţul se întocmeşte la sfârşitul perioadei de gestiune.
controlate de întreprindere, rezultate din evenimentele anterioare care
Exigenţele conţinutului informaţional al bilanţului sunt foarte mari,
vor genera în viitor, după cum se prevede, un aflux de avantaje economice,
iar regulile de întocmire foarte precise, astfel că pentru finalizarea lui
şi cuprind următoarele elemente principale:
este obligatorie parcurgerea unor lucrări premergătoare a căror executare
a) active nemateriale;
se desfăşoară succesiv într-o ordine logică şi anume:
b) active materiale;
244
24 5

c) active financiare; Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 4) este unul

d) stocuri de mărfuri şi materiale; dintre formularele principale ale rapoartelor financiare, în care se reflectă
e) conturile debitorilor privind operaţiile de comerţ şi alte operaţii; toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din
i) investiţii financiare; punctul de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul
j) mijloace băneşti. perioadei de gestiune respective.
Una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor Necesitatea întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti
financiare, care prezintă un interes primordial atât pentru conducerea este generată de utilizarea principiului specializării exerciţiilor în baza
întreprinderii, cât şi pentru alţi utilizatori de informaţii se consideră raportul căruia se întocmesc a lte rapoarte financiare.
privind rezultatele financiare (anexa 3). Existenţa profitului la întreprindere încă nu înseamnă existentul de
Dacă bilanţul contabil reflectă situaţia financiară a întreprinderii la mijloace băneşti disponibile. Deseori conducătorul nu ştie unde s-au cheltuit
un anumit moment de timp, atunci raportul privind rezultatele financiare mijloacele băneşti ale întreprinderii. întrucât mijloacele băneşti constituie o
generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp resursă limitată a întreprinderilor în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă,
concret, numit perioadă de gestiune. succesul acestora este determinat, în majoritatea cazurilor, de capacitatea
în prezent raportul privind rezultatele financiare se întocm eşte conducătorului de a repartiza şi a utiliza raţional banii.
trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune. Din această cauză informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti în
în conformitate cu S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" condiţiile actuale devine deosebit de importantă, ceea ce condiţionează
raportul privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă necesitatea întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.
veniturile, cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul perioadei Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea
de gestiune şi perioadei corespunzătoare a anului precedent. Primii opt întreprinderii de a atrage şi a utiliza mijloacele băneşti, de a determina
indicatori componenţi ai raportului nominalizat caracterizează rezultatele necesităţile întreprinderii de mijloace băneşti în cursul unei perioade de-
din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de statutul acesteia. terminate.
Apoi, se reflectă rezultatul din activitatea de investiţii şi cea Cu ajutorul acestor date este posibilă compararea rapoartelor
financiară. în afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut privind activitatea întreprinderilor care utilizează diverse metode de
ca urmare a evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale. contabilizare a operaţiunilor şi evenimentelor similare. în baza acestora,
Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele financiare se fac previziuni şi analiza comparativă a fluxului mijloacelor băneşti ale
constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor diferitelor întreprinderi.
de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile, Datele din rapoartele privind fluxul mijloacelor băneşti ale perioadelor
în procesul completării raportului nominalizat, rezultatele financiare precedente se utilizează frecvent pentru a previziona volumele producţiei,
pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, întocmirea graficelor provizorii ale fluxului ulterior al mijloacelor băneşti.
iar cele negative (pierderile) - în paranteze. Acestea se utilizează, de asem enea , pentru aprecierea exa ctită ţii
246 247


Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 5) constituie
previziunilor precedente şi analiză corelaţiei dintre rentabilitatea întreprinderii
o parte componentă a rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea
şi fluxul net al numerarului, precum şi consecinţele modificării preţurilor. indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un formular separat este
Modul de întocmire a raportului privind fluxul mijloacelor băneşti legată de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori şi, în spe-
este reglementat de prevederile S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor cial, pentru proprietarii întreprinderii.
financiare" ş'\ S.N.C. 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti". Drepturile proprietarilor întreprinderii sunt multiple şi diverse, însă
Spre deosebire de alte formulare de rapoarte financiare, întocmite pentru contabilitate şi pentru întocmirea rapoartelor financiare un mai
în baza metodei specializării exerciţiilor, raportul privind fluxul m ijloacelor mare interes prezintă numai acele drepturi care vizează repartizarea
băneşti se întocmeşte în baza metodei de casă. Toate încasările şi plăţile activelor (în special, în cazul lichidării), precum şi drepturile de proprietate
mijloacelor băneşti şi a echivalentelor acestora se contabilizează în asupra întreprinderii în funcţiune, în cazul vânzării, întocmirii documentelor
sumele încasate efectiv în casierie sau înregistrate în conturile bancare. pentru gaj etc. Una dintre cele mai importante sarcini ale raportului privind
Plăţile mijloacelor băneşti se reflectă la sumele plătite efectiv din casierie fluxul capitalului propriu o constituie dezvăluirea acestor drepturi.
sau virate din conturile bancare. în atare schemă operaţiunile se consideră Sub aspect general, raportul în cauză caracterizează acea parte a
finalizate în ziua când au fost suportate cheltuielile efective sau au fost activelor care, constituie proprietatea întreprinderii. Aceasta reprezintă o
primite bani reali în casierii sau în conturi la bănci. garanţie pentru creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării
Fluxul mijloacelor băneşti se generalizează în raport în cadrul a întreprinderii. Anume la această parte a activelor au dreptul să pretindă
trei capitole principale corespunzătoare felurilor de activităţi ale proprietarii (acţionarii, asociaţii) după satisfacerea pretenţiilor patrimoniale
întreprinderii: ale creditorilor. Astfel, deşi proprietarii sunt expuşi unui risc maximal,
• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea specific activităţii întreprinderii, ei au dreptul la tot patrimoniul rămas.
şi care, în majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază; în conformitate cu prevederile S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor
• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vânzarea activelor financiare", raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole,
nemateriale, materiale şi financiare pe termen lung; care cuprind date privind modificările părţilor componente ale capitalului
• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:
activitate cu mijloace necesare. a) capitalul statutar şi suplimentar;
• Separat, se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti b) rezerve;
aferente situaţiilor excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
nefavorabile de curs valutar, rezultate din modificările în ratele de schimb d) capital secundar.
al valutei străine. Spre deosebire de bilanţul contabil, raportul privind fluxul capitalului
propriu conţine nu numai date la o dată anumită, ci şi informaţii referitoare
Gruparea fluxurilor de mijloace băneşti pe capitole, care
la fluxul (majorarea şi diminuarea) elementelor componente ale capitalului
corespund direcţiilor activităţii întreprinderii, permite reflectarea influenţei
propriu în cursul unui interval determinat de timp (perioadă de ge stiune).
fiecăreia d in ele asupra situaţiei mijloacelor băneşti.
249
248


Tehnica întocmirii raportului privind fluxul capitalului propriu constă f) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul
în completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile privind fluxul mijloacelor->băneşti;
clasei a 3-a a Planului de conturi contabile g) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul
privind fluxul mijloacelor băneşti,, raportul privind fluxul capitalului propriu,
Testaţi-vă cunoştinţele din acest capitol alegând răspunsul anexele la raportul financiar;
corect pentru fiecare din următoarele întrebări: h) Raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti, raportul privind fluxul capitalului prop riu, anexele la
1. Obiectivul rapoartelor financiare este: rapoartele financiar.
a) Furnizarea informaţiei către utilizatori; 5. Importanţa informaţiei înseamnă:
b) Reflectarea adecvată a situaţiei economice a întreprinderii; a) Constituirea unei baze sigure pentru aprecierea perspectivelor
c) Aprecierea activităţii întreprinderii. viitoare de lucru ale întreprind erii şi exactitatea prognozelor efectuate
2. Rapoartele financiare se prezintă: anterior;
a) Lunar; b) Accesibilitatea pentru o percepere mai rapidă a informaţiei de
b) Trimestrial; către utilizatori.
c) Anual; c) Relevanţa informaţiei.
d) Nici un răspuns corect. 6. Pentru toate întreprinderile anul de gestiune cuprinde
3. Rapoartele financiare trimestriale se compun din: perioada de la 1 ianuarie până la 31 decembrie inclusiv.
a) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul a) Corect;
privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind fluxul capitalului propriu; b) Fals.
b) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul 7. Raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4
privind fluxul mijloacelor băneşti; capitole, care cuprind date privind modificările părţilor componente
c) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul
privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind fluxul capitalului propriu, III al bilanţului contabil:
anexele la raportul financiar; a) Corect;
d) Raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul b) Fals.
mijloacelor băneşti, raportul privind fluxul capitalului propriu, anexele la
8. Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele
raportul financiar.
financiare constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor
4. Rapoartele financiare anuale includ: aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale
e) Bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul Planului de conturi contabile.
privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind fluxul capitalului propriu; a) Corect;
250
251

b) Fals. 7. Datorii faţă de bancă (credite pe termen lung) - 55 880 lei

9. Datele din raportul privind fluxul mijloacelor băneşti ale 8. Materiale la depozit - 50 000 lei
perioadelor precedente se utilizează pentru; 9. Mobilă nefinisată - 42 500 lei
a) a previziona volumele producţiei, întocmirea graficelor provizorii 10 împrumuturi pe termen-scurt- 115 500 lei
ale fluxului ulterior al mijloacelor băneşti; 11. Clădirea atelierului - 925 400 lei
b) aprecierea exactităţii previziunilor precedente şi analiză corelaţiei 12. Alte materiale - 35 340 lei
dintre rentabilitatea întreprinderii şi fluxul net al numerarului, precum şi 13. credite pe termen scurt - 120 800 lei
consecinţele modificării preţurilor; 14. Utilaj de producţie - 80 800 lei
c) aprecierea activităţii întreprinderii la momentul dat. 15. Mobilă pentru vânzare la depozit - 20 500 lei
Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei, rapoartele financiare 16. Computere în exploatare -12 800 lei
trebuie să corespundă unor cerinţe anumite, bazate pe principiile de 17. Disponibil la bancă -405 300 lei
contabilitate, şi anume: 18. Creanţe comerciale - 685 200 lei
10. Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei, rapoartele 19. Alte mijloace fixe -134 600 lei
financiare trebuie să corespundă unor cerinţe anumite, bazate pe 20. Diferenţe din reevaluare -10 000 lei
principiile de contabilitate, şi anume: 21 . Capital retras - 1 4 500 lei
a) Importanţa, obiectivitatea, prudenţa, comparabilitatea; 22. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată - 11 150 lei
b) simplitatea, claritatea, veridicitatea, oportunitatea; 23. Avansuri primite - 5 830 lei
c) simplitatea, importanţa, claritatea şi accesibilitatea, veridicitatea, 24. Uzura mijloacelor fixe -1 6 0 000
oportunitatea, obligativitatea 25. Creanţe privind decontările cu bugetul 15 900 lei
26. Datorii preliminare privind decontările cu bugetul 15 900 lei
PROBLEME: 27. Profitul perioadei de gestiune - 33 876 lei
28. Capital suplimentar - 237 680 lei
Problema 1. SRL „Bradu" desfăşoară activitate de tâmplărie într-
un atelier, confecţionează mobilă. La începutul trimestrului patru al anului
de gestiune prezintă următoarea situaţie patrimonială: Cheltuielile cu total cumulativ de la Veniturile cu total cumulativ de
începutul anului la începutul anului
1. Clădirea depozitului de materiale -150 000 lei „711"-1 21 000 lei „611"-288 000
2. Numerar în casă -100 lei „712 "-15 000 lei
„713 "-96 500 lei
3. Capital statu tar -1 230 800 lei „731" -15 900 lei
4. Profitul anilor precedenţi - 316 504 lei „71 4"- 5 724 lei
5. Datorii faţă de furnizori - 220 500 lei
6. Rezerve formate conform legislaţiei - 60 820 lei
252 253

• în cursul ultimului trimestru al anului de gestiune efectuează 1 2 3 4 5

14. Calculează salariul muncitorilor ocupaţi cu 1 230
următoarele operaţii economice aranjarea mobilei la domiciliul clienţilor
15. Se calculează salariul pe timpul concediului 1 567
de boală
Nr. Conţinutul operaţiei economice Suma Formula 16. Calculează defalcările la asigurarea socială ?
de contabilă Reţinerea impozitului din salariul calculat 16 230
rând 17.
D C 18. Reţinerea 1 % obligatoriu în fondul de 1 623
1 2 3 4 5 pensii
1. Conform extrasului de la contul de 567 342 19. Se transferă bugetului datoria privind ?
decontare şi a dispoziţiei de plată s-a impozitul pe venit reţinut din salariu
înre gist rat plata pent ru mob ila livr ată înreg istr ează o ame ndă dato rată buget ului 180
anterior 20.
de stat
2. S-au primit de la furnizori: ?
a) Materiale 21. Se transferă datoria privind asigurările
309 876 sociale
b) obiecte de mică valoare şi scurtă 45 786
durată ? 22. Primirea mijloacelor băneşti în casă pentru 165 000
c) TVA plata salariului
23. Ach itar ea salar iului din casă 144 447
3. Consumă pentru fabricarea mobilei materii 330 000
prime (scândura) şi materiale auxiliare 24. Se reflectă salariul depus ?
4. Efectuează reparaţia curentă a unui utilaj de 25. Se eliberează obiecte de mică valoare şi 4 543
700
producţie cu ajutorul unei întreprinderi scurtă durată cu valoarea unitară mai mare
specializate, ? de 500 lei în producţie (valoarea probabilă
TVA. rămasă - 657 lei)
5. Casarea soldului producţiei în curs de ? 26. Calculul uzurii obiectelor de mică valoare şi ?
execuţie la începutul perioadei de gestiune scurtă durată predate în folosinţă
6. Achiz iţion ează cu plata ulterio ară un stru ng 132 000 27. Primirea gratuită a materialelor, inclusiv 12 000
ce necesită montare. TVA
TV A ? 28. Se eliberează obiecte de mică valoare şi 2 150
7. înreg istr area cheltu ielilo r pentru mont area scurtă durată cu valoarea unitară mai mare
strungului: 78 de 500 lei pentru necesităţi gospodăreşti
a) materiale 143 (valoarea probabilă rămasă - 0 lei)
b) retribuirea muncii ? 29. Calculul uzurii obiectelor de mică valoare şi ?
c) contribuţii la asigurarea socială scurtă durată predate în folosinţă pentru
8. Strungul este pus în funcţiune ? necesităţi gospodăreşti
9. Se reflectă costul producţiei în curs de 12 096 30. Scoate din evidenţă o maşină de finisat
execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune lemn:
10. Calculează şi plăteşte dobânda băncii 3 900 Valo are a de bila nţ 7 00 0
pentru un împrumut pe termen scurt primit uzura acumulată 60 0 00
11. Se acceptă factura pentru serviciile 190 31 . Calculează şi plăteşte chiria pentru un ?
telefonice autocamion închiriat pentru transportarea
12. Achi tare a dator iilor faţă de f urni zor i d e la 170 300 produselor vândute în valoare de 74 400 lei,
contul de decontare inclusiv TVA, din care suma de 37 200 lei
13. Calculează salariile tâmplarilor în sumă de ? reprezintă chiria pentru primul trimestru al
52 800 lei pe lună, a contabilului - 1 300 lei anului următor
pe lună. 32. Plăteşte comisioane pentru operaţiunile 318
desfăşurate prin banca sa.
254 255

1 2 3 4 5 3. întreprinderea calculează şi plăteşte la buget impozitul pe venit,

33. înreg istre ază o pierd ere pentr u un sto c de 690
cherestea deteriorată din cauza unei plata pentru apă, impozit pe bunurile imobiliare, taxa pentru amenajarea
inundaţii în depozit.
34. înreg istr ează fact urile pentr u energi a elec- teritoriului
trică: 16 730 4. Conturile contabilităţii de gestiune la sfârşitul anului se închid
a) în atelier; 2 560
b) în oficiu. 5. De calculat costul efectiv al mobilei confecţionate, care se
35. Calculează uzura:
• utilajului de producţie şi a atelie- 21 300 compune din: producţia în curs de execuţie la începutul lunii + consumurile
rului; 12 345 curente - producţia în curs de execuţie la sfârşitul lunii. De trecut
• oficiului.
36. Donează un mobilier de bucătărie unei case 8 900 cheltuielile şi veniturile la rezultatul financiar.
de copii 6. De calculat impozitul pe venit al persoanelor juridice (25%),
37. Consumurile indirecte de producţie se ?
includ în costul producţiei luându-se în consideraţie că nu există diferenţe permanente şi temporare.
38. Se depozitează producţia finită la depozit la ? 7. De întocmit balanţa de verificare la sfârşitul anului.
cost efectiv
39. Se consumă materiale (carton) pentru 2 345 8. De întocmit Raportul privind rezultatele financiare la 31
ambalarea produselor finite la depozit
40. A livra t cum pără tori lor mob ilă la valoa rea de 456 987 decembrie.
vânzare 91 397 9. De întocmit bilanţul la 31 decembrie.
TVA
41 . Se casează costul efectiv al produselor
finite vândute
42. Calculează şi plăteşte prin transfer impozitul 146
pe bunurile imobiliare (clădirea atelierului)
43 . înreg istr ează veni tul din chiri e pentr u o 1 900
parte din depozitul său, predat în arenda
curentă
44 . încas ează la cont ul de decon tare plata
pentru chirie
45 . Vind e o maşin ă de fini sat lem n, scoa să din 8 500
evidentă, la preţul de vânzare, inclusiv TVA
46 . Calculează diferenţe favorabile de curs din 17 000
relaţiile cu furnizorii
47 . Calculul plătii pentru apă 567
48 . Calculul taxei pentru amenajarea teritoriului 786
49 . Achi tare a dato riei faţă de buget privi nd TVA ?
50. Calculul impozitului pe venit ?
Se cere:
1. De întocmit bilanţul la 1 octombrie.
2. De întocmit formulele contabile privind operaţiile economice din
trimestrul IV şi de făcut calculele respective.
25 6 25 7

Ane xa 1 1135 Amortizarea licenţelor

1136 Amortizarea programelor informatice
Planul de conturi contabile al activităţii economico- 1137 Amortizarea altor active nemateriale
financiare a întreprinderilor 1138 Amortizarea activelor nemateriale
arendate pe termen lung
Capitolul III. Nomenclatorul conturilor contabile
12 ACTIVE MATERIALE (IMOBILIZĂRI
CORPORALE) PE TERMEN LUNG
Simbo- Simbo- Simbo-
lul gru- Iul con- lul con- 121 Active materiale în curs de execuţie
pei de turilor turilor 1211 Construcţii în curs de execuţie
conturi de de 1212 Utilaj destinat instalării
gradul I gradul II 1213 Utilaj şi alte obiecte până la punerea în
funcţiunile
CLASA 1. ACTIVE PE TERMEN LUNG 1214 Investiţii capitale ulterioare
11 ACTIVE NEMATERIALE 12 2 Terenuri
(IMOBILIZĂRI NECORPORALE) 1221 Terenuri fără construcţii
111 Active nemateriale 1222 Terenuri cu construcţii
1111 Cheltuieli de constituire 1223 Terenuri cu zăcăminte
1112 Fond comercial (goodwill) 1224 Terenuri arendate pe termen lung
1113 Brevete
1114 Embleme comerciale 12 3 Mijloace fixe
1115 Licenţe 1231 Clădiri
1116 Programe informatice 1232 Construcţii speciale
1117 Alte active nemateriale 1233 Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie
1118 Active nemateriale arendate pe termen 1234 Mijloace de transport
lung 1235 Animale de muncă şi de producţie
1236 Plantaţii perene
112 Active nemateriale în curs de 1237 Alte mijloace fixe
execuţie 1238 Mijloace fixe arendate pe termen lung
113 Amortizarea activelor nemateriale 124 Uzura mijloacelor fixe

1131 Amortizarea cheltuielilor de constituire 1241 Uzura clădirilor
1132 Amortizarea fondului comercial 1242 Uzura construcţiilor speciale
(goodwill-ului) 1243 Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
1133 Amortizarea brevetelor de transmisie
1134 Amortizarea emblemelor comerciale 1244 Uzura mijloacelor de transport
25 8 259
lI L

1245 Uzura plantaţiilor perene 1342 Creanţe pe termen lung privind

1246 Uzura altor mijloace fixe dobânzile şi redevenţele calculate
1247 Uzura mijloacelor fixe arendate pe 1343 Cambii pe termen lung primite
termen lung 1344 Alte creanţe
125 Resurse naturale 135 Active amânate privind impozitul pe
venit
126 Epuizarea resurselor naturale
136 Avansuri pe termen lung acordate
13 ACTIVE FINANCIARE PE TERMEN
LUNG 14 ALTE ACTIVE PE TERMEN LUNG
131 Investiţii pe termen lung în părţi 141 Cheltuieli anticipate pe termen lung
nelegate
1311 Cote de participaţie şi acţiuni 142 Alte active pe termen lung
1312 Obligaţiuni
1313 împrumuturi acordate
1314 Alte investiţii pe termen lung
CLASA 2. ACTIVE CURENTE
132 Investiţii pe termen lung în părţi
legate 21 STOCURI DE MĂRFURI Şl
1321 Investiţii pe termen lung în MATERIALE
întreprinderi-fiice
1322 Investiţii pe termen lung în întreprinderi 211 Materiale
asociate 2111 Materii prime şi materiale de bază
1323 Investiţii pe termen lung în alte părţi 2112 Semifabricate cumpărate şi articole de
legate completate
2113 Combustibil
133 Modificarea valorii investiţiilor pe 2114 Ambalaje şi materiale pentru ambalat
termen lung 2115 Piese de schimb
1331 Majorarea valorii investiţiilor pe termen 2116 Alte materiale
lung 2117 Materiale transmise pentru prelucrare
1332 Diminuarea valorii investiţiilor pe 2118 Materiale de construcţie
termen lung 2119 Materiale cu destinaţie agricolă
212 Animale la creştere şi îngrăşat
134 Creanţe pe termen lung
1341 Creanţe pe termen lung privind arenda 213 Obiecte de mică valoare si scurtă
durată
260 261

2131 Obiecte de mică valoare şi scurtă 2231 Creanţe pe termen scurt ale .
durată în stoc întreprinderilor-fiice
2132 Obiecte de mică valoare şi scurtă 2232 Creanţe pe termen scurt ale
durată în exploatare întreprinderilor asociate
2133 Construcţii provizorii (neprevăzute în 2233 Creanţe pe termen scurt ale altor părţi
lista de titluri) legate
214 Uzura obiectelor de mică valoare şi 224 Avansuri pe termen scurt acordate
scurtă durată 2241 Avansuri pe termen scurt acordate în
2141 Uzura obiectelor de mică valoare şi ţară
scurtă durată 2242 Avansuri pe termen scurt acordate în
2142 Uzura construcţiilor provizorii străinătate
(neprevăzute în lista de titluri)
225 Creanţe pe termen scurt privind
215 Producţia în curs de execuţie decontările cu bugetul
2151 Produse în curs de execuţie 2251 Creanţe pe termen scurt privind
2152 Servicii în curs de execuţie impozitul pe venit
2252 Creanţe pe termen scurt privind alte
216 Produse impozite şi plăţi
2161 Produse finite
2162 Semifabricate din producţie proprie 226 Taxa pe valoarea adăugată de
2163 Produse secundare recuperat
217 Mărfuri 227 Creanţe pe termen scurt ale

personalului
22 CREANŢE PE TERMEN SCURT 2271 Creanţe pe termen scurt privind
• retribuirea muncii
221 Creanţe pe termen scurt aferente 2272 Creanţe pe termen scurt ale titularilor
facturilor comerciale de avans
2211 Facturi de primit din ţară 2273 Creanţe pe termen scurt privind
2212 Facturi de primit din străinătate mărfurile vândute în credit
2213 Cambii primite 2274 Creanţe pe termen scurt privind
recuperarea daunei materiale
222 Corecţii la datorii dubioase 2275 Creanţe pe termen scurt ale
personalului privind alte operaţii
223 Creanţe pe termen scurt ale părţilor 228 Creanţe pe termen scurt privind
legate veniturile calculate
2281 Creanţe pe termen scurt privind arenda
263
262


2282 Creanţe pe termen scurt privind 24 MIJLOACE BĂNEŞTI
dobânzile şi redevenţele calculate
2283 Creanţe pe termen scurt privind 241 Casa
dividendele calculate 2411 Casa în valută naţională
2284 Creanţe pe termen scurt privind alte 2412 Casa în valută străină
venituri 2413 lijloace băneşti în numerar legate
229 Alte creanţe pe termen scurt 242 Cont de decontare
2291 Creanţe pe termen scurt ale 2421 Mijloace băneşti nelegate
companiilor de asigurări 2422 Mijloace băneşti legate
2292 Creanţe pe termen scurt ale organelor
de asigurări sociale 243 Cont valutar
2293 Creanţe pe termen scurt privind 2431 Conturi valutare în ţară
pretenţiile înaintate şi recunoscute 2432 Conturi valutare în străinătate
2294 Creanţe pe termen scurt privind alte 2433 Mijloace valutare legate
operaţii
244 Conturi speciale la bănci
23 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 2441 Acreditive
2442 Carnete de cecuri cu limită de sumă
231 Investiţii pe termen scurt în părţi 2443 Mijloace pe cartele de credit şi
nelegate
2311 Obligaţiuni şi alte titluri de valoare magnetice
2312 Depozite 245
2313 Titluri de valoare cu lichiditate înaltă Transferuri băneşti în expediţie
2314 împrum uturi acordate 246
2315 Alte investiţii pe termen scurt în părţi Documente băneşti
nelegate 25
ALTE ACTIVE CURENTE
232 Investiţii pe termen scurt în părţi 251
legate Cheltuieli anticipate curente
2321 Investiţii pe termen scurt în 252
întreprinderi-fiice Alte active curente
2322 Investiţii pe termen scurt în
întreprinderi asociate
2333 Investiţii pe termen scurt în alte părţi CLASA 3. CAPITAL PROPRIU
legate
31 CAPITAL STATUTAR Şl
233 Diminuarea valorii investiţiilor pe SUPLIMENTAR
termen scurt
264
265

311 Capital statutar 332 Profit nerepartizat (pierdere

3111 Fond statutar neacoperită) al anilor precedenţi
3112 Acţiuni simple 3321 Profit nerepartizat al anilor precedenţi
3113 Acţiuni privilegiate 3322 Pierdere neacoperită a anilor
3114 Aporturi precedenţi
3115 Cote de participaţie
333 Profit net (pierdere) al perioadei de
312 Capital suplimentar gestiune
3121 Capital suplimentar vărsat 3331 Profit net al perioadei de gestiune
3122 Diferenţe de curs aferente aporturilor
valutare în capitalul statutar 3332 Pierdere netă a perioadei de gestiune
313 Capital nevărsat 334 Utilizarea profitului
314 Capital retras 34 CAPITAL SECUNDAR

341 Diferenţe din reevaluarea activelor
3141 Acţiuni simple răscumpărate pe termen lung
3142 Acţiuni privilegiate răscumpărate 3411 Diferenţe din reevaluarea activelor
nemateriale
3143 Aporturi şi cote de participaţie retrase 3412 Diferenţe din reevaluarea activelor
32 materiale pe termen lung
REZERVE 3413 Diferenţe din reevaluarea investiţiilor
pe termen lung
321 Rezerve stabilite de legislaţie
342 Subvenţii pentru întreprinderile de
322 Rezerve prevăzute de statut stat
323 Alte rezerve 35 REZULTAT FINANCIAR TOTAL

33 PROFIT NEREPARTIZAT
(PIERDERE NEACOPERITĂ) 351 Rezultat financiar total
331 Corectarea rezultatelor perioadelor CLASA 4. DATORII (OBLIGAŢII) PE TERMEN LUNG

precedente
41 DATORII FINANCIARE PE TERMEN
3311 Corectarea profitului perioadelor LUNG
precedente
3312 Corectarea pierderilor perioadelor 41 1 Credite bancare pe termen lung
precedente 4111 Credite bancare pe termen lung în
valută naţională
266 267

4112 Credite bancare pe termen lung în 4231 Finanţări cu destinaţie specială din
valută străină buget
4113 Credite bancare pe termen lung în 4232 încasări de mijloace cu destinaţie
valută naţională amânate specială de la alte întreprinderi
4114 Credite bancare pe termen lung în 4233 Alte finanţări şi încasări cu destinaţie
valută străină amânate specială
4115 Datorii convertibile privind creditele
bancare pe termen lung 42 4 Avansuri pe termen lung primite
41 2 Credite bancare pe termen lung 42 5 Datorii amânate privind impozitul pe
pentru salariaţi venit
413 împrumuturi pe termen lung 42 6 Alte datorii pe termen lung calculate
4131 împrumuturi pe termen lung din părţi
nelegate CLASA 5. DATORII PE TERMEN SCURT
4132 împrumuturi pe termen lung din părţi
legate 51 DATORII FINANCIARE PE TERMEN
4133 împrumuturi pe termen iung din SCURT
emisiunea de obligaţiuni
4134 împrumuturi pe termen lung de la 511 Credite bancare pe termen scurt
personalul întreprinderii 5111 Credite bancare pe termen scurt în
4135 Cambii financiare pe termen lung valută naţională
acordate 5112 Credite bancare pe termen scurt în
4136 Datorii convertibile privind valută străină
împrumuturile pe te rmen lung 5113 Credite bancare pe termen scurt în
valută naţională amânate
414 Alte datorii financiare pe termen 5114 Credite bancare pe termen scurt în
lung valută străină amânate
5115 Credite bancare pe termen scurt în
42 DATORII PE TERMEN LUNG valută naţională restante
CALCULATE 5116 Credite bancare pe termen scurt în
valută străină restante
421 Datorii de arendă pe termen lung 51 2 Credite bancare pe termen scurt
pentru salariaţi
422 Venituri anticipate pe termen lung
51 3 împrumuturi pe termen scurt
423 Finanţări şi încasări cu destinaţie 5131 împrum uturi pe termen scurt de la părţi
specială nelegate
268 269


5132 împrumuturi pe termen scurt de la părţi 53 DATORII PE TERMEN SCURT
legate CALCULATE
5133 împrumuturi pe termen scurt din
emisiunea de obligaţiuni 531 Datorii faţă de personal privind
5134 împrumuturi pe termen scurt de la retribuirea muncii
personalul întreprinderii 5311 Datorii privind retribuirea muncii
5135 Cambii financiare pe termen scurt 5312 Datorii faţă de deponenţi
emise
532 Datorii faţă de personal privind alte
51 4 Cota-parte curentă a datoriilor pe operaţii
termen lung 5321 Datorii faţă de titularii de avans
5322 Datorii faţă de personal privind alte
51 5 Venituri anticipate curente operaţii
51 6 Alte datorii financiare pe termen 533 Datorii privind asigurările
scurt 5331 Datorii faţă de Fondul social
5332 Datorii faţă de organele sindicale
52 DATORII COMERCIALE PE TERMEN privind contribuţiile la asigurările
SCURT sociale.
5333 Datorii privind asigurarea medicală
521 Datorii pe termen scurt privind 5334 Datorii privind asigurarea persoanelor
facturile comerciale 5335 Datorii privind asigurarea bunurilor
5211 Facturi de achitat în ţară
5212 Facturi de achitat în străinătate 534 Datorii privind decontările cu
5213 Cambii emise bugetul
5341 Datorii privind impozitul pe venit al
522 Datorii pe termen scurt faţă de persoanelor juridice
părţile legate 5342 Datorii privind taxa pe valoarea
5221 Datorii pe termen scurt faţă de adăugată
întreprinderile-fiice 5343 Datorii privind accizele, taxele
5222 Datorii pe termen scurt faţă de 5344 Datorii privind impozitul funciar
întreprinderile asociate 5345 Datorii privind impozitul pe bunurile
5223 Datorii pe termen scurt faţă de alte imobiliare
părţi legate 5346 Datorii privind impozitul pentru
utilizarea resurselor naturale
523 Avansuri pe termen scurt primite 5347 Datorii privind impozitul pe venit al
persoanelor fizice
270 271


5348 Datorii privind alte impozite şi taxe 6123 Venituri din amenzi, penalităţi şi
5349 Sancţiuni economice despăgubiri
6124 Venituri din modificarea metodelor de
53 5 Taxa pe valoarea adăugată şi accize evaluare a activelor curente
de încasat 6125 Venituri din recuperarea daunei
materiale
53 6 Datorii privind plăţile extrabugetare 6126 Alte venituri operaţionale
53 7 Datorii faţă de fondatori şi alţi 62 VENITURI DIN ACTIVITATEA
participanţi NEOPERAŢIONALĂ
538 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi 621 Venituri din activitatea de investiţii
preliminate 6211 Venituri din ieşirea activelor
nemateriale
539 Alte datorii pe termen scurt 6212 Venituri din ieşirea activelor materiale
5391 Datorii pe termen scurt privind arenda pe termen lung
curentă 6213 Venituri din ieşirea activelor financiare
5392 Datorii pe termen scurt privind pe termen lung
reclamaţiile 6214 Venituri din dividende
5393 Datorii pe termen scurt faţă de alţi 6215 Venituri din dobânzi
creditori 6216 Venituri din ecartul de reevaluare a
activelor pe termen lung ieşite
CLASA 6. VENITURI 6217 Venituri din participaţiile în alte
întreprinderi
61 VENITURI DIN ACTIVITATEA 6218 Venituri din operaţiile cu părţile legate
OPERAŢIONALĂ 6219 Alte venituri din activitatea de investiţii
61 1 Venituri din vânzări 622 Venituri din activitatea financiară
6111 Venituri din vânzarea produselor 6221 Venituri din redevenţe
6112 Venituri din vânzarea mărfurilor 6222 Venituri din arenda finanţată a activelor
6113 Venituri din servicii prestate materiale pe termen lung
6114 Venituri din contracte de construcţie 6223 Venituri din diferenţe de curs valutar
6224 Venituri din active intrate cu titlu gratuit
612 Alte venituri operaţionale 6225 Venituri din subvenţii de stat, prime,
6121 Venituri din realizarea altor active premii şi sume sponsorizate
curente 6226 Venituri din contracte de neantrenare
6122 Venituri din arenda curentă în concurenţă
6227 Alte venituri din activitatea financiară
272
273


623 Venituri excepţionale 7133 Cheltuieli de întreţinere a personalului

6231 Compensaţii primite pentru administrativ şi de conducere
recuperarea pierderilor din calamităţi 7134 Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia
naturale impozitului pe venit
6232 Alte venituri excepţionale 7135 Cheltuieli în scopuri de binefacere şi
sponsorizare
CLASA 7. CHELTUIELI 7136 Cheltuieli privind protecţia muncii
7137 Cheltuieli de reprezentare
71 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII 7138 Cheltuieli de deplasare
OPERAŢIONALE 7139 Alte cheltuieli generale şi administrative
711 Costul vânzărilor 71 4 Alte cheltuieli operaţionale

7111 Costul produselor finite vândute 7141 Cheltuieli privind realizarea altor active
7112 Costul mărfurilor vândute curente
7113 Costul serviciilor prestate, 7142 Cheltuieli privind arenda curentă
7143 Cheltuieli privind amenzile, penalităţile,
712 Cheltuieli comerciale despăgubirile
7121 . Cheltuieli privind operaţiile de 7144 Cheltuieli din modificarea metodelor de
marketing evaluare a activelor curente
7122 Cheltuieli privind ambalajele şi 7145 Cheltuieli privind dobânzile pentru
ambalarea produselor şi mărfurilor credite şi împrumuturi
7123 Cheltuieli de transport privind 7146 Cheltuieli de producţie indirecte
desfacerea nerepartizate
7124 Cheltuieli privind reclama 7147 Lipsuri şi pierderi din deteriorarea
7125 Cheltuieli privind reparaţiile garantate şi valorilor
deservirile cu garanţie 7148 Cheltuieli aferente producţiei rebutate
7126 Cheltuieli privind datoriile dubioase 7149 Alte cheltuieli operaţionale
7127 Cheltuieli privind returnarea şi
reducerea preţurilor la mărfurile 72 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII
vândute NEOPERAŢIONALE
7128 Alte cheltuieli comerciale
721 Cheltuieli ale activităţii de investiţii
713 Cheltuieli generale şi administrative 7211 Cheltuieli privind ieşirea activelor
7131 Cheltuieli privind uzura, repararea şi nemateriale
întreţinerea mijloacelor fixe cu 7212 Cheltuieli privind ieşirea activelor
destinaţie generală materiale pe termen lung
7132 Cheltuieli privind amortizarea activelor 7213 Cheltuieli privind ieşirea activelor
nemateriale financiare pe termen lung
275
274

7214 Cheltuieli din reevaluarea activelor pe 8114 Consumuri indirecte de producţie

termen lung la ieşirea acestora
7215 Cheltuieli aferente participaţiilor în alte 812 Activităţi auxiliare
întreprinderi 8121 Consumuri de materiale
7216 Cheltuieli privind operaţiile cu părţile 8122 Consumuri privind retribuirea muncii
legate 8123 Contribuţii pentru asigurările şi
7217 Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii protecţia socială
8124 Consumuri indirecte de producţie
722 Cheltuieli ale activităţii financiare
7221 Cheltuieli privind plata redevenţelor 813 Consumuri indirecte de producţie
7222 Cheltuieli privind arenda finanţată a 8131 Uzura şi cheltuieli privind repararea şi
activelor materiale pe termen lung întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în
7223 Cheltuieli privind diferenţele de curs producţie
valutar 8132 Amortizarea activelor nemateriale
7224 Alte cheltuieli ale activităţii financiare utilizate în producţie
8133 întreţinerea personalului administrativ
723 Pierderi excepţionale şi de deservire al subdiviziunilor de
7231 Pierderi din calamităţi naturale producţie
7232 Pierderi din perturbări politice 8134 Protecţia muncii şi tehnica securităţii
7233 Pierderi din modificarea legislaţiei ţării 8135 Pierderi din întreruperi în producţie
8136 întreţinerea pazei şi cheltuieli privind
73 CHELTUIELI (ECONOMII) PRIVIND asigurarea securităţii antiincendiare din
IMPOZITUL PE VENIT subdiviziunile de producţie
8137 Cheltuieli cu deplasările personalului
731 Cheltuieli (economii) privind de producţie
impozitul pe venit 8138 Alte consumuri indirecte de producţie
CLASA 8. CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE 82 ALTE CONTURI ALE

CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
81 CONTURI ALE CONSUMURILOR DE 821 Adaos comercial
PRODUCŢIE 822 Returnarea şi reducerea preţurilor la
mărfurile vândute
811 Producţia de bază
8111 Consumuri directe materiale CLASA 9. CONTURI EXTRABILANŢIERE
8112 Consumuri directe privind retribuirea
muncii 91 ACTIVE PE TERMEN LUNG
8113 Contribuţii pentru asigurările şi ARENDATE
protecţia socială
276 277

911 Active nemateriale arendate 94 3 Garantarea datoriilor şi plăţilor

acordate
912 Active materiale pe termen lung
arendate 944 Uzura fondului de locuinţe
92 VALORI ÎN MĂRFURI Şl MATERIALE 945 Pierderi fiscale nereclamate
CARE NU APARŢIN
ÎNTREPRINDERII ALTE MIJLOACE Şl DATORII
95
REFLECTATE ÎN CONTABILITATEA
92 1 Valori în mărfuri şi materiale primite EXTRABILANŢIERĂ
în custodie
922 Materiale primite spre prelucrare 95 1 Formulare cu regim special
923 Mărfuri primite în consignaţie Publicat în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 93-96 din 30
decembrie 1997.
924 Utilaj primit pentru montaj
93 TITLURI DE VALOARE CARE NU
APARŢIN ÎNTREPRINDERII
931 Titluri de valoare destinate vânzării Anexa 2
932 Titluri de valoare expediate pentru Aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
înregistrare pentru rapoartele anual şi trimestriale
933 Titluri de valoare primite de la

registrator
• . •
Bilanţul contabil
[ăyxrariTepcKMM 6anaHC
934 Titluri de valoare depuse la păstrare de la până la 200
în depozit c 1 siHBapa no 31 MapTa 1998 r.
94 DATORII Şl PLĂŢI CONVENŢIONALE
Formular nr. 1 Coduri
94 1 Datorii ale debitorilor insolvabili 0opiwa Ns 1 Koflbi
trecute la pierderi
94 2 Garantarea datoriilor şi plăţilor nitatea economică conform CRIO
primite nfinnni/mTi/ie no 0KF10
278 279

Codul La finele La finele

Nr. perioadei de anului de
rd.
c. s.
AC T I V gestiune curente gestiune
AK T HB Ha KOHeii precedent
Kofl TeKyuiero Ha Koneu
JV» OTHeTHOFO 1ipeflbiAywe-
p.n. CTp.
ro
OTHeTHOrO
nepHOfla roaa
5
1 2
4
1. \CTIVE PE TERMEN LUNG
IţOJirOCPOHHME AKTHBW
1.1 Activenemateriale
FleMaTepnajibHbie UKTHISI.1
Active nemateriale (111,112)
HeMaTepHaJibHMe aKTHBbi 010
Amortizarea activelor nemateriale
(113) 020
AMopTOBauH» HeinaTe pHajibHb ix
aKTHBOB
Valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale
(rd.010 - rd.020) 030
EaJiancoBan CTOHMOCTb
HeMaTepHaJIbHblX aKTHBOB
1.2 Active materiale pe termen lung
JţojirocpoHHbie MaTepnajibHbie aKTHBbi
Active materiale în curs de execuţie
(121) 040
He3aBepuieHHue MaTepHajitHwe
aKTHBU
Terenuri (122)
050
Mijloace fixe (123)
060
Resurse naturale (125)
ripHpo«Hbiepecypcbi 070
Uzura şi epuizarea activelor
materiale pe termen lung (124,126)
H3H0C H HCTOmeHHe flOJirOCpOHHHX
080
Valoarea de bilanţ a activelor materiale
pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)
E a j i a u c o B a n CTOHMOCTb aoJirocpoHHbix 090
M3TepHajIbHbIX aKTHBOB
280
281

Bazele teoretice alo contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

1 2 L 3 4 5 1 2 3 4 5
1.3 Active financiare pe termen iung Obiecte de mică valoare şi scurtă
.IţoJirocpoHHbie <})HHancoiJMC aKTHBbi durată (213-214)
Investiţii pe termen lung în părţi ManoueHHwe H 210
nelegate (131) 6bicTpoH3HaiinnBaiomnecsi
/],OJirocpoHHbie HHBecrauHH B 100 npeflMcrbi
HeCBÎBaHHhie CTOpOHH Producţia în curs de execuţie (215)
Investiţii pe termen lung în părţi He3aBepuieHHoe npoH3BoacTBO 220
legate (132) Produse (216)
/ţojirocpoHHbie HHBecTHUHH B 110 ripOflVKUHH 230
CBX3aHHbie CTOpOHH
Mărfuri (217)
Modificarea valorii investiţiilor pe ToBapbi ?40
termen lung (133) Total s. 2.1
H3MeHeHne CTOHMOCTH
(rd.l90+rd.200+rd.210+rd.220+rd.230+
flOJirOCpOHHblX HHBeCTHUHH 120 rd.240) 250
Creanţe pe termen lung (134) HToro no n. 2.1
flojrrocpoHHaa Ae6HT0pcKaa 130 2.2 Creanţe pe termen scurt
3aAOJl)KeHHOCTb
KpaTKoepoMHan aeSHTopcKan
Active amânate privind impozitul pe 3aflOilJKeHHOCTb
venit (135) 140 Creanţe aferente facturilor
OrcpoHeHHbie aKTHBbi no 260
comerciale (221)
nofloxoflHOiuy Hajiory
3aflonaceHHOCTb no ToproBMM
Avansuri acordate (136) cieraM
ABaHc u BbiaaHHbie 150 Corecţii la datorii dubioase (222)
Total s.1.3 FIonpaBKa na coMHHTenbHbie flojira 270
(rd.l00+rd.ll0+rd.l20+rd.l30+rd.l40+ Creanţe ale părţilor legate (223)
rd.150) 160 3a,UOJI>KeHHOCTb CBH3aHHMXCTOpOH 280
HToro no n.1.3
Avansuri acordate (224)
1.4 Alte activepe termenlung (141,142) ABaHc u BbiflaHHbie 290
fJpOHHe flOJirOCpOHHbie aKTHBbi 170 Creanţe privind decontările cu
Total capitolul 1 bugetul (225) 300
(rd.030+rd.090+rd.l60+rd.l70) 180 3aflOJBKeHHOCTb no pacneraM c
HTOFO no pa3Aejiy 1 6iofl»ceTOM
2. ACTIVECURENTE Taxa pe valoarea adăugată de
TEKyiIJHE AKTHBbi recuperat (226)
2.1 Stocuri de mărfuri şi materiale Hajior Ha flo6aBneHHVK> CTOHMOCTb 310
ToBapHO-MaTepHajibHue îa na cu K B03MemeHHK>
Materiale (211) Creanţe ale personalului (227)
MaTepHanbi 190 3aww«KeHHOCTb nepcoHana 320
Animale la creştere şi îngrăşat (212) Creanţe privind veniturile calculate
)KnBOTHbie Ha BbipaiIIHBaHHH H 200 (228) 330
OTKOpMe 3afloji5KeHH0CTb no HaiHcneHHbiM
«oxoflaM
282
1 !
1 1
283

1 2 3 4 Nr. Codul La finele

5
rd. perioadei de anului de
Alte cre anţe pe term en scur t (22 9) c. s.
P A S I V gestiune gestiune
FIpoHaa KpaTKOcpoHHaa
curente precedent
a e 6 H T o p c K a a 3 a # c n> K e H H 0 CT b 34 0 Ns nACCMB HaKOHeu. HaKOHeu
p.n. KOA
Total s. 2.2 (rd.260- TeKymero npeAtifly-
CTp.
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+r OTMeTHoro mero
d.320+ + rd.330 + rd.340)
nepuoAa OTMeTHOrO
HTorono n.2.2 35 0
roAa
2.3 Investiţii pe termen scurt
KpaTKOCpOHHbie HHBeCTHUHH CAPITAL PROPRIU
Investiţii pe termen scurt în părţi COBCTBEHHblfl KAHHTAJI
nelegate (231) 3.1 Capital statutar şi suplimentar
KpaTKOC pOHHbie HHBeCTHUHH B 36 0 ycTaBHbiii H floSaBOHHbiJi KanHTaji
HeCBH3aHHbie CTOpOHbl Capital statutar (311)
Investiţii pe termen scurt în părţi ycTaBH biii Kar imun 48 0
legate (232) Capital suplimentar (312)
KpaTKOCpOMH bie HHBeCTHUHH B 37 0 JIo6aBOiHbiH KanHTaji 49 0
CBJUaHHbie CTOpOHbl Capital nevărsat (313)
Diminuarea valorii investiţiilor pe HeonjiaieHHbiH KanHTaji 500
termen scurt (233) Capital retras (314)
YMeHbuieHHe CTOHMOCTH H3bSTbiH KanHTaji 510
KpaTKOCpOMHUX HHBeCTHUHH 380 Total s. 3.1(rd.480+rd.490-rd.500-
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370-rd.380) rd.510) 52 0
HTOFO no n. 2.3 39 0 HTorono n. 3.1
2.4 Mijloace băneşti 3.2 Rezerve
J(eHe>KHbie cpeacTBa Pe3epBbi
Casa (241) Rezervestabilite delegislaţie (321)
II Kacca 40 0 530
Pe3epBbi , y c T a H O B J i e H H u e
Cont de decontare (242) 3aKOHOflaTejIbCTBOM
PacieTHbiH cneT 41 0 Rezerve prevăzute de statut (322)
Cont valutar (243) Pe3epBbi, npeaycinoTpeHHbie yCTasoM 540
BanioTHbiH cneT 42 0 Alte rezerve (323)
Alte mijl oace băne şti (24 4, 24 5, FlpoHHepe3epBW 550
246) 43 0 Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550)
IlpoHHe aeHeîKHbie cpe/rcTBa HToro no n. 3.2 56 0
Total s. 2.4 3.3 Profit nerepartizat (pierdere
(rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 44 0 neacoperită)
HToro no n.2.4 HepacnpeaeJieHHan npH5biJib
2.5 Alte active pe termenscurt (251,252) (HenoKpbiTwii ySbiTOK)
IIpOHHe KpaTKOCpOHHbie aKTHBbl 450 Corectarea rezultatelor perioadelor
TOTAL capitolul 2 precedente (331) .
(rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+rd.450) 46 0 IIonpaBKH pe3yjibTaTOB 57 0
HTOrO no pa3aejiy 2
TOTALGENERAL-ACTIV
(rd.l80+rd.460) 470
BCErO- AKTHB
285
28 4

1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Profitul nerepartizat (pierderea rotai s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680)
neacoperită) al anilor precedenţi tlroro no n. 4.1 690
(332) 4.2 )atorii pe termen lung calculate
HepacnpeflejieHHaji npH6biJib 580 ţţo.irocpoHHbie Ha«mcJieHHbie
(HenoKpbiTbrâ ySbiTOK) npoumwx i6H3aTejibCTBa
iier Datorii de arendă pe termen lung 700
Profitul net (pierderea) al anului de (421)
gestiune (333) JţoJirocpoHHbie apeHflHbie
590 o6»3aTeJibCTBa
^HCTaa npnGbiJib (y5biT0K)
OTneTHoro nepnofla Venituri anticipate pe termen lung
Profit utilizat al anului de gestiune (422) 710
(334) 600 /JoJirocpoHHbie Aoxoaw6yaymHx
.ZjHBRueimbi, BwnJianeHHbie nepnoAOB
aBaHCOM Finanţări şi încasări cu destinaţie
Total s. 3.3 (rd.±570±rd.580+rd.590- specială (423) 720
rd.600) 610 Lţene Bbie (j)HHaHCHpoBaHHn H
HToro no n. 3.3 nocTyruieHHH
3.4 Capital secundar Avansuri primite (424)
HeocHOBHoii KaiiHTaji ABaHcw nojrvHeHHbie 730
Diferenţe din reevaluarea activelor Datorii amânate privind impozitul pe
pe termen lung (341) venit (425)
Pa3HHirbi OT nepeoueHKH 620 OrcpoHeHHbie o6H3aTejibCTBa no 740
flOJITOCpOIHUX aKTHBOB nofloxoflHOMy Hanory
Subvenţii (342) Alte datorii pe termen lung calculate
Cy6cn«HH 630 (426) 750
Total s. 3.4 (rd.±620+rd.630) FIpoHHe AOjirocpoHHbie
HToro no n. 3 .4 640 HaHHCJieHHbie o6a3aTenbCTBa
TOTAL capitolul 3 Total s. 4.2
(rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 650 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+
HTOrO no pa3Aejiy 3 rd.750) 760
4. DATORII PE TERMEN LUNG HToro no n. 4.2
flOJirOCPOrHWE Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)
OBH3ATEJII.CTBA HToro no pa3AeJiy 4 770
4.1 Datorii financiare pe termen lung 5. DATORII PE TERMEN SCURT
JţoJirocpoHHbie (JxmaHCOBbie KPATKOCPOHHME
o6H3aTejibCTBa 5.1 OEJBATEJIbCTBA
Credite bancare pe termen lung Datorii financiare pe termen scurt
(411,412) 660 KpaTKO cpoi Hbie 4>HHaHCOBbie
flojirocpoiHbie Kpe^HTbi 6aHKOB o6n3aTeJibCTBa
împrumuturi pe termen lung (413) Credite bancare pe termen scurt
flOJITOCpOHHbie 3aHMbI 670 (511,512) 780
KpaTKOCpOHHbie KpeflHTbl 6aHKOB
Alte datorii financiare pe termen
lung (414) împrumuturi pe termenscurt (513)
npoine aojirocpoHHue KpaTKOCpOHHbie 3aHMH 790
680
(J)HHaHCOBbie o6a3aTejii>CTBa
286 287


Datorii privind plăţile extrabugetare
1 2 3 4 5 920
Cota curentă a datoriilor pe termen (536)
O6H38
lung (514) 800 njiaTexcaM
TeKymaa nona AOJirocpoHHtix Datorii faţă de fondatori şi alţi
o6a3aTejibCTB participanţi (537)
Alte datorii financiare pe termen OGmaTeJibCTBa ynpeaHTejiHM H 930
scurt (515,516) flpyrHM yqacTHHKaM
Il pO lH e KpaTKOCpOHHbie 810 Rezerve privind cheltuieli şi plăţi
(J)HHaHCOBbie o6a3aTejibCTBa
preliminate (538)
Total s. 5.1 Pe3epBu npeacToauiHx pacxoaoB H 940
(rd.780+rd.790+rd.800+rd810) 820 ruiaTeaceft
HToro no n. 5.1 Alte datorii pe termen scurt (539)
5.2 Datorii comerciale pe termen scurt 950
KpaTKOcpoHHbie ToproBbie
o6a3aTeJibCTBa
Total s. 5.3
Datorii privind facturile comerciale (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+
(521) 830 rd.920+rd.930+ rd.94O+rd.95O)
OCsoaTejibCTBa no ToproBbiM 960
HToro no n. 5.3
CHeTaM
TOTAL capitolul 5
Datorii faţă de părţile legate (522) (rd.820+rd.860+rd.960) 970
O6a3aTejibCTBa cBjraaHHMM 840 HTOrO no pa3qeJiy 5
CTOpOHaM
TOTAL GENERAL-PASIV
Avansuri primite (523) (rd.650+rd.770+rd.970) 980
ABaHCH nojiyHeHHbie 850 BCEfO - IIACCHB
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850)
HToro no n. 5.2 860
5.3 Datorii pe termen scurt calculate Conducătoail unităţii
KpaTKOcpoHHbie HaHHCJieHHbie
o6si3aTejibCTBa
Datorii privind retribuirea muncii 870
(531)
O6fl3aTejn>CTBa no onnaTe Tpyâ Contabil-şef
Datorii faţă de personal privind alte
operaţii (532) 880 Syxrajrrep
O6a3aTejibCTBa nepcoHany no
npoHHM onepaiiHHM
Datorii privind asigurările (533)
O6«aTejibCTBa no CTpaxoBaHHio 890
Datorii privind decontările cu
bugetul (534) 900
O6a3aTejibCTBa no pacieraM c
SioâceTOM
Taxa pe valoarea adăugată calculată
şi accize (535)
HanHCjieHHMH Hanor Ha ,ao6a-
BJieHHyK) CTOHMOCTb H aidlH3bI 910
28 9
288

Cod Perioada Perioada cores-

Ane xa 3 Indicatori rd . de gestiune punzătoare a anului
precedent
Aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii noKaîaTe^H
Koa. OxMeTHblH CoOTBeTCTByiOIUHH
Moldova pentru rapoartele anual şi trimestriale CTP.
nepnoa
ncpnoji
npeflbiaymero roaa
4
Raportul privind rezultatele financiare 3
Vânzări nete (611)
Ornei o (JjMHaHCOBbix pe3y/ibTaTax 010
de la până la 200 Costul vânzărilor (711)
020
no 200 Profit brut (pierdere globală) (rd.010-rd.020)
030
Formular nr.2 Alte venituri operaţionale (612)
Coduri 040
cpopivia No 2 Cheltuieli comerciale (712)
050
Cheltuieli generale şi administrative (713)
Unitatea economică _conform CRIO 060
no OKnO Alte cheltuieli operaţionale (714)
070
Raionul (oraşul) _ conform SOATO Rezultatul din activitatea operaţională: profit
PaifoH (ropoA) (pierdere) (rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
noCOATO Pesy.ibTaT OT onepauHOHHoii flenxejibHOCTH:
Ramura (tipul de activitate) npuSwjib (y6wT0K) 080
conform CAEM Rezultatul din activitatea de investiţii: profit
Chpac/ib ( no (pierdere) (621-721) 090
Organul de administrare economică conform COCM
Pe3yjibTaT OT HHBecTHUHOHHOH flesn-ejibHOCTH:
OpraH xo3fliiCTBeHHoro ynpaB/iewifl no KOYM Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)
(622-722) 100
Forma de proprietate conform CFP Pe3ynbTaT OT 4>HHaHcoBOH aeHTenbHOCTH: npH6b inb
CO6CTBeHHOCTM noK0C Rezultatul din activitatea economico-financiară:
Unitatea de măs ură: lei proHt (pierdere) (rd.±080±rd.090±rd.l00)
EAHHMua M3MepeHMfi: Pe3yJIbTaT OT (|)HHaHCOBO-XO3SIHCTBeHHOH
110
Cod fiscal conform declaraţiei Rezultatul excepţional: profit (pierdere)
(623-723) 120
CpMCKa/lbHblîî KOA no
Suma de control ProHtul (pierderea) perioadei de gestiune până la
impozitare (rd.±110±rd.l20)
KoHTpo/ibHaH cyMMa IIpuGbiJib (ySbiTOK) OTneTHoro nepuona ao 130
Adresa _Data expedierii Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
Aa pe c (731) 140
Data primirii
Profit net (pierdere netă) (rd.±130±rd.l40)
HncTan npuobijib (y6biTOK) 150
y Termenu de prezentare
Termenul
numele, prenumele, telefonul contabilului-şef CpoK
O.M.O., HOMep Teêc|5OHa rnaBHoro 6yxrajiTepa
290 291

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilitâtii
Fluxul mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi Codul rândului 1 'erioada de gestiune

Conducătorul unităţii ^.BHxceHHc aeuejKHbix cpeacTB no ena-aM aearejibuocTH Koa CTPOKH O T HeTHblH llCpHOa
2 3
Contabil-şef
Activitatea operaţională
Syxra/iTep
încasări băneşti din vânzări
Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor

Ane xa 4
Aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova Plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii pentru
pentru rapoartele anual şi trimestriale asigurările sociale
fleHeacHbie BbînnaTbi nepcoHairy H OTHHCJieHHa Ha
RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI Plata dobânzilor

OTMeT O ABMXCeHMM AeHO KHblX Plata impozitului pe venit
de la până la_ 200 Alte încasă ri ale mijloacelor băneşti

no 200 Alte plăţi ale m ijloacelor băneşti
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea

Formular nr. 4 Coduri operaţională
Ne 4 (rd.010-rd.020-rd.030-rd.040-rd.050+rd.060-rd.070)
HncToe nocTyruieHHe (BwSuTHe) fleHe*Hbix cpeacTB
Unitatea economică conform CRIO Activitatea de investiţii

no 0KF10
încasăr i băneşti din ieşirea activelor pe termen lung
Raionul (oraşul) _conform SOATO 3,eHe>KHbie nocTyrmeHH H O T Bbi6biTH5i
PaiîoH (ropofl) no COATO Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen
Ramura (tipul de activitate) conform CAEM lung
,ZJeHe>KHbie BbmnaTbi Ha npHo6pereHHe
OTpaC/Ib no lOflM
Organul de administrare economică conform COCM Dobânzi încasate
OpraH xo38MCTBeHHoro no KOVM Dividende încasate
Forma de proprietate conform CFP JţHBHfleHflbi nojiyHeHHbie
CO6CTBeHHOCTM noKOC
Unitatea de măsură: lei
29 3
292


1 2 3
Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor băneşti
Прочие поступления (выбытия) денежных
средств
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea de
investiţii
(rd.090-rd. 100+rd. 110+rd. 120+rd. 130)
Чистое поступление (выбытие) денежных средств
от инвестиционной деятельности
Activitatea financiara Conducătorul unităţii
Финансовая деятельность
încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi Руководитель предприятия
Денежные поступления в виде кредитов и займов
Plăţi băneşti privind creditele şi împrumuturile
Денежные выплаты по кредитам и займам Contabil-şef
Plata dividendelor
Выплата дивидендов
Главный бухгалтер
încasări băneşti din emisiunea de acţiuni proprii
Денежные поступления от эмиссии собственных
акций
Plăţi băneşti la răscumpărarea acţiunilor proprii
Денежные выплаты при выкупе собственных
акций Anexa 5
Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor băneşti
Прочие поступления (выбытие) денежных Aprobat de Ministerul Finanţelor
средств al Republicii Moldova pentru raportul anual
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea
financiară
(rd. 150-rd. 160-rd. 170+rd. 180-rd. 190±rd.200)
Чистое поступление (выбытие) денежных средств
RAPORTUL PRIVIND FLUXUL CAPITALULUI PROPRIU
от финансовой деятельности ОТЧЕТ О ДВИЖЕНИИ СОБСТВЕННОГО КАПИТАЛА
Fluxul net din activitatea economico-financiară până
Ia articolele excepţionale (±rd.080±rd.l40±rd.210)
Чистое поступление (выбытие) денежных средств până la 200
до чрезвычайных статей de la.
încasări (plăţi) excepţionale ale mijloacelor băneşti no 200
с
Чрезвычайное поступление (выбытие) денежных
средств
Fluxul net total (±rd.220±rd.230) Formular nr. 3 Coduri
Чистоепоступление (выбытие) денежных средств Коды
Форма №3
Diferenţe de curs favorabile (nefavorabile)
Положительные (отрицательные) курсовые разницы
conform CRIO
Unitatea economică
поОКПО
Предприятие
295
294

Raionul (oraşul) Cod La finele încasat iConsumat

conform SOATO rd. anului (calculat) (virat) perioadei
Район (город) de gestiune
по СОАТО precedent
curente
Ramura (tipul de activitate) _ conform CAEM INDICATORI
№ ПОКАЗАТЕЛИ Код. На конец Поступи- Израсхо-
Отрасль (вид деятельности) СТР' преды- ло довано На конец
по КЭДМ дущего (начисле- (пере- текущего
Organul de administrare economică _ conform COCM
отчетного но) числено) отчетного
года периода
Орган хозяйственного управления по КОУМ 1 2 3 4
Forma de proprietate. CAPITAL PROPRIU
conform CFP СОБСТВЕННЫЙ
Форма собственности поКФС 1 КАПИТАЛ
Capital statutar şi
Unitatea de măsură: lei suplimentar
Уставный и добавочный 010
Единица измерения: леи
капитал
Cod fiscal Capital statutar (311)
conform declaraţiei
Фискальный код по декларации Capital suplimentar (312)
020
Suma de control Capital nevărsat (313)
03 0
Контрольная сумма
Capital retras (314)
040
Adres a Data expedierii Total s. 1
Адр ес (rd.010+rd.020-rd.030-rd.040)
Дата высылки 05 0
Data primirii 2 Rezerve

Резервы
Дата получения Rezerve stabilite de
legislaţie(321)
Termenul de prezentare Резервы, установленные 060
numele, prenumele, telefonul contabilului-şef Срок представления Rezerve prevăzute de

Ф.И.О., номер телефона главного бухгалтера statut (322)
Резервы, 070
предусмотренные
Alte rezerve (323)

080
Total s. 2
(rd.060+rd.070+rd.080) 09 0
Итого по п. 2
296
29 7

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilitutyi
1 2 3 4 5 6 7 Bibliografie:
3 Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită)
Нераспределенная прибыль
(непокрытый убыток) Ac te le gi sl at iv e şi normative
Corectarea rezultatelor
perioadelor precedente (331) 1. Legea contabilităţii Nr. 476-Xlll // Monitorul oficial, nr. 28 din 25.05.95
Поправки результатов 100
предыдущих периодов cu m odificările şi comple tările din 31.01.02 şi 25.07.02.
Profitul nerepartizat
(pierderea neacoperită) al
2. Standardele Naţionale de Contabilitate // Contabilitate şi audit, nr. 1,
anilor 1998, nr.5, 1999, nr.3, 2000 şi nr.5, 200 1.
precedenţi (332)
Нераспределенная прибыль 3. Plănui de conturi contabile şi normele de aplicare a lor //
(непокрытый убыток) по
прошлых лет Contabilitate şi audit, nr. 2 şi nr. 3,1 998.
Profitul net (pierderea) al
perioadei de gestiune (333)
4. Codul Fiscal al Repub licii Moldova // Conta bilitate şi audit, nr.9,
Чистая прибыль (убыток) 1997 şi nr.10,2000.
отчетного периода 120
Profit (334)
Дивиденды, выплаченные 130
Manuale, monografii, cărţi, broşuri
авансом
Total s. 3. 5. Badicu G., Caraman S. Bazele cotabilităţii., Note de curs, Chişinău,
(rd.±100±rd.H0±rd.l20-rd.l30)
Итого по п. 3 140 2001.
4 Capital secundar 6. Bojian Octavian. Bazele contabilităţii, Editura Adona i, Bucureşti,
Неосновной капитал
Diferenţe din reevaluarea 1994.
activelor pe termen lung
Разницы от переоценки 7. Bojian Octav ian. Contabilitate generală , Editura Eficient, Bucureşti,
долгосрочн ых активов (341) 150
Subvenţii (342) 1998.
Субсидии 160 8. Călin Oprea, Ristea Mihai, Neamţu Horia. Bazele contabilităţii.
Total s. 4 (rd.±150+rd.l60)
Итого по п. 4 170 Editura didactică şi pedagog ică, R.A., Bucureşti, 1995.
TOTAL GENERAL
(rd.050+rd.090±rd.l40rd.±170)
9. Contabilitate financiară, Nederiţă A. ş. a., ACAP, Chişinău, 1999.
ВСЕГО 180 10. Negescu Ion. Bazele contabilităţii, Editura didactică şi pedagogică,
R.A., Bucureşti, 1998.
Conducătorul unităţii 11. Oprea Călin, Ristea Mihai. Bazele contabilităţii. Editura didactică
Руководитель предприятия şi pedagogică R.A., Bucureşti, 2000.
12. Opriţescu Marin ş. a., Finanţe şi contabilitate, Editura Universitaria,
Contabil-şef
Craiova, 1999.
Главный бухгалтер
299
29 8

13. Needles В. E., Anderson H. R., Caldwell J. C, Principiile de bază

ale contabilităţii, Editura ARC, Chişinău, 20 00.
14. Talaghir Gh., Negoiescu Gh. Contabilitatea pe înţelesul tuturor,
Editura ALL, Bucureşti, 1998.
15. Кузнецова В., Теория бухгалтерского учёта, М., Финансы и
статистика, 1998.
16. Палий В.Ф., Теория бухгалтерского учёта, М., Финансы и
статистика, 1998.

Dokumen - Tips Grigoroi-Contabilitatea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Grigoroi-Contabilitatea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AGENŢIA DE STAT PENTRU PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

Lilia GRIGO ROI Lilia na LAZARI

BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITĂŢII

O 60 Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Lucrarea «Bazele teoretice ale contabilităţii» este un important

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

are o funcţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie

3. Contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

1 2 3 Principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

Din această relaţie se poate determina patrimoniul propriu şi cel străin:

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

francizele - drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

• profit nerepartizat; rezerve statutare, ce reprezintă acele fonduri a căror constituire

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau

Bazele teoretice ale contabilităţii

execuţie în sumă totală, indiferent de nivelul utilizării efective a

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii

Analiza. Ca procedeu ştiinţific de cercetare a unui fenomen,

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

n) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

22 . Subvenţii 5 400 23. Producţie în curs de execuţie 1 900

Autom obile 1. Capital statutar 540 760

Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţi

Bilanţul contabil - procedeu de bază Activ Suma Pasiv Suma

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţi

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii

(lei) • c) intermediar, anual

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii

Procurarea contra mijloace băneşti a Sistemul de conturi şi dubla înregistrare

Bazele teoretice ale contabilităţii Bazele teoretice ale contabilităţii