TEMA 1. Conceptul și funcțiile finanțelor publice.

Mecanismul
financiar

Subiectele de studiu
1. Conceptul de finanţe: esenţa şi structura
2. Funcţiile finanţelor publice şi rolul lor în economia modernă
3. Mecanism financiar. Structura şi metode de funcţionare
4. Metodele administrative de gestiune financiară
 BIBLIOGRAFIE:

- Constituţia Republicii Moldova aprobată la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, nr.1 din 12.08.1994.

- Hîncu R. „Finanţe publice”, Editura ASEM, Chişinău, 1999.

- Manole T. „Finanţe publice” teorie şi aplicaţii, Editura Cartier Chişinău, 1998.

- Ulian G., Doga-Mîrzac M., Rotaru L. Finanţe publice, CEP USM, Chişinău, 2012.

- Văcărel I.. ş.a. “Finanţe publice”, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2002.
 1.Conceptul de finanţe: esenţa şi structura

• FINANŢELE sunt relaţii economice ce ţin de formarea, distribuirea şi

utilizarea fondurilor băneşti pe baza produsului intern brut.
• Necesitatea apariției finanțelor se poate caracteriza în felul următor
(schema1):
• Finanţele reprezintă procese economice şi relaţii sociale, tehnici specifice
de procurare şi utilizare a resurselor băneşti pentru satisfacerea nevoilor
privind activitatea persoanelor fizice, juridice, inclusiv a statului.
• Deci, finanţele sunt niște relaţii economice ce ţin de formarea,
distribuirea şi utilizarea fondurilor băneşti pe baza produsului intern brut.
 Necesitatea finanțelor
Necesitatea economică:
- repartiţia PIB între sferele
de activitate umană

Condiţii economice: Circumstanţe:

- producţia-marfă - crearea obiectului
 - apariţia banilor de repartiţie (PIB)
 - folosirea banilor
FINANȚE - existenţa
pentru transferarea subiectelor
valorii repartiţiei (statul,
persoane fizice şi
La o anumită etapă de dezvoltare a societăţii umane juridice)
– după apariţia banilor şi organizarea societăţii în
formă de stat – relaţiile de producţie s-au completat
cu o formă nouă – relaţiile financiare
 Obiectul de studiu

– Obiectul de studiu al disciplinei Finanţe publice vizează omul,

trebuinţele şi preferinţele lui, determinările sociale la care este supus;
– cheltuielile publice pentru furnizarea de bunuri şi servicii şi realizarea
transferurilor cu scop social;
– veniturile publice care au ca sursă principală impozitarea;
– împrumuturile publice şi datoriile publice.
 Componentele finanțelor

1. Finanţele private – această categorie financiară se caracterizează,

în principal, prin faptul că subiecţii acestor relaţii şi procese sunt
persoane fizice sau juridice a căror activitate se bazează pe
proprietatea privată. Fondurile de resurse băneşti ce se
administrează la nivelul acestor participanţi sunt destinate
satisfacerii nevoilor proprii ale persoanelor respective. Capitalul
întreprinderilor private serveşte la desfăşurarea activităţii respective şi
realizarea obiectivelor proprii.
2. Finanţele publice se caracterizează prin participarea directă la procesele
generale financiare ale statului ca beneficiar al resurselor băneşti acumulate
şi în calitate de utilizator al resurselor respective.
• Finanţele publice cuprind mai multe categorii financiare:
- bugetul de stat;
- asigurările sociale;
- asigurările medicale;
- creditul.
 2. Funcţiile finanţelor publice şi rolul lor în economia modernă

•Finanţele publice sînt destinate pentru realizarea unor obiective

concrete, care nu pot fi realizate pe altă cale sau cu alte mijloace.
Finanţele publice au următoarele funcţii sociale:
– funcţia de repartiţie;
– funcţia de control.
Funcțiile FP
 Funcția de repartiție

 Funcţia de repartiţie are două faze: constituirea fondurilor băneşti şi

distribuirea acestora.

• Prima fază a funcţiei de repartiţie se înfăptuieşte prin prelevarea de către

agenţii economici a impozitelor, taxelor, contribuţiilor pentru asigurarea
socială, a amenzilor, penalităţilor, chiriilor şi veniturilor întreprinderilor
publice, veniturilor din realizarea mijloacelor fixe ale statului, ajutoare,
donaţii, împrumuturi etc.
• Cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie o reprezintă distribuirea
fondurilor. Repartizarea mijloacelor băneşti din fondurile publice
trebuie să se facă după anumite criterii, pe baza anumitelor tehnici, în
dependenţă de importanţa obiectivelor ce trebuie finanţate, deoarece
cererea de resurse financiare este, de regulă, mai mare decât oferta.
 Funcția de control

 Funcţia de control a finanţelor publice. Necesitatea funcţiei de

control a finanţelor publice reiese din faptul că fondurile de resurse
financiare puse la dispoziţia statului aparţin întregii societăţi, care
este interesată în asigurarea resurselor financiare necesare pentru
nevoile obşteşti.
 funcţia de control se referă la modul de constituire a fondurilor în economie,
la repartiţia acestora pe beneficiari şi la eficienţa cu care unităţile economice
cu capital de stat şi instituţiile publice utilizează resursele de care dispun.
 Controlul financiar

•Controlul financiar se efectuează în fazele repartiţiei, producţiei,

schimbului şi consumului.
• Controlul financiar public este exercitat de organe specializate: Ministerul
Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei, Trezorerie, Serviciul Fiscal de Stat,
Curtea de Conturi, direcţiile de finanţe ale administraţiilor publice locale,
Parlament, Guvern, organe specializate ale ministerelor, departamentelor,
întreprinderilor de stat etc.
 3. Mecanism financiar. Structura şi metode de funcţionare

•Mecanismul financiar este o componentă de structură funcţională a

mecanismului economic.
•Mecanismul economic reprezintă un ansamblu de procese, tehnici
şi instrumente de reglare a activităţii economico-sociale.
•Mecanismul financiar concentrează procesele, tehnicile şi
instrumentele de reglare a activităţii financiare care se concretizează
prin operaţiuni şi fluxuri financiar-monetare ce se derulează în
contextul activităţii economico-sociale de ansamblu.
 Elementele mecanismului financiar

•Pentru mecanismul financiar elementul fundamental reprezintă planul

financiar şi formele specifice de planificare financiară în particular: planificarea
fluxurilor de constituire a fondurilor, de distribuire şi de utilizare a lor.
• Ansamblul relațiilor financiare este format din mai multe grupe de relații in
funcție de metodele folosite la mobilizarea si repartizarea fondurilor bănești si
destinațiile pe care acestea le primesc. Totalitatea relațiilor financiare îndeplinesc
condițiile unui sistem denumit sistemul relațiilor financiare sau sistemul financiar.
 Structura mecanismului financiar

• Mecanismul financiar are o structura complexa care cuprinde:

 sistemul financiar;

 pârghiile financiare utilizate de stat pentru influențarea activității economice;

 metodele administrative de conducere folosite in domeniul finanțelor;

 cadrul instituțional alcătuit din instituții si organe cu atribuții in domeniul finanțelor;

 cadrul juridic, format de legi, hotărâri, ordonanțe si alte reglementari cu caracter

normativ in domeniul finanțelor.
 Componența sistemului financiar

• Astfel, sistemul financiar, privit ca relații economice, este alcătuit din:

• 1) relațiile care se reflecta in bugetul de stat si in bugetele locale;
• 2) relațiile care se reflecta in bugetul asigurărilor sociale de stat, in bugetul
asigurărilor pentru sănătate si in bugetele altor acțiuni ce țin de domeniul asigurărilor
sociale;
• 3) relațiile generate de constituirea si repartizarea fondurilor speciale extrabugetare;
• 4) relațiile de credit bancar;
• 5) relațiile de asigurări si reasigurări de bunuri, persoane si răspundere civila;
• 6) relațiile generate de constituirea fondurilor la dispozitiva întreprinderilor.
 Sistemul financiar

• Componentele 1, 2 si 3, luate împreuna, formează sistemul financiar

public,
• iar 4, 5 si 6 alcătuiesc sistemul financiar privat.
          Verigile sistemului financiar sunt:
 finanțele agenților economici;
 bugetul de stat;
 asigurările sociale;
 asigurările de bunuri, persoane si răspundere civila;
creditul
 Pârghiile financiare

 Pârghiile financiare reprezintă expresia valorica generalizata a unor relații economice prin
intermediul cărora are loc repartizarea si utilizarea cu titlu definitiv a venitului național.
• Pârghiile financiare reprezintă relații financiare prin intermediul cărora se realizează încasarea
veniturilor publice sau efectuarea cheltuielilor publice precum si îndeplinirea unor scopuri
economice bine determinate.
• Pârghiile financiare prin efectele pe care le produc fracționează următoarele direcții:
• -   pentru stimularea sau restrângerea unor activități:
• -   pentru încurajarea activităților unor categorii sociale sau a unor categorii de agenți economici;
• -   pentru ocuparea forței de munca;
• -   pentru corectarea anumitor fenomene ce se produc in cadrul ciclului de producție
 cadrul instituțional și juridic

 cadrul instituțional, este format din organe cu atribuții si răspunderi

in domeniul finanțelor publice, respectiv:
 organe democratic alese (Parlament, Consiliile raionale si locale
etc.);
 organe ale administrației de stat centrale si locale (Guvern, ministere
prefecturi etc.);
 organe specializate ale statului in domeniul financiar (Ministerul
Finanțelor, Administrații Financiare publice  etc.)
 cadrul juridic, include norme juridice referitoare la finanțele publice
 Componentele mecanismului financiar în RM

• Mecanismul financiar al tarii noastre are următoarele componente:

 sistemul de structuri si forme de funcționare a repartiției financiare si de
credit;
 sistemul de principii, metode si instrumente de condiții a activității financiare;
 sistemul de metode si tehnici de măsurare, urmărire si stimulare a eficientei
economico-sociale.
CONCLUZIE:

• Deci, mecanismul financiar reprezintă modul de organizare a fluxurilor

financiar-monetare şi mod de constituire, distribuire, utilizare a fondurilor
băneşti financiare.
 4. Metodele administrative de gestiune financiară

•Metodele administrative de gestiune financiară includ:

Previziunea financiară reprezintă activitatea de elaborare a planurilor
financiare prin determinarea volumului resurselor financiare, formelor
şi metodelor de mobilizare a lor, stabilirea indicatorilor financiari,
proporţiilor şi mărimii fondurilor de mijloace băneşti, surselor de
formare a lor şi obiectivelor de utilizare.
 Metode de previziune financiară :

•metoda de balanţă – întocmirea planului financiar sub formă de

bilanţ în care sînt reflectate veniturile şi cheltuielile.
 metoda bazată pe normative reprezintă determinarea cheltuielilor
reieşind din normele şi normativele de cheltuieli.
Instrumentele de previziune financiară: proiecte tehnice, norme de stoc,
 norme de amortizare, norme de asigurare,
 norme de cheltuieli etc.
 Pârghia economico-financiară

 Pârghia economico-financiară este un instrument de natură

economică sau financiară a statului care acţionează asupra economiei
unei colectivităţi determinate sau a membrilor ei luaţi în mod
individual pentru realizarea unui obiectiv anumit sau stimulând
evoluţia în direcţiile dorite .
•Pârghiile financiare pot fi:
• Pârghii financiare ce se bazează pe categoriile specifice finanţelor
publice.
• Pârghiile ce se manifestă la nivelul entităților
 Instituții și organe cu atribuții în sfera activității financiare

• Instituții și organe cu atribuții în sfera activității financiare reprezintă o altă componentă

structurală a mecanismului financiar denumit în practică aparat financiar bancar.
• Instituţiile pot fi divizate în două mari categorii:
 Nespecializate: - legislative: parlamentul, consiliile municipale judeţene, săteşti.
- executive: preşedintele, guvernul, diferite ministere, primăriile.
 Specializate: - la nivel macroeconomic: BNM, BC, companii de asigurare. Ministerul finanţelor
cu toate elementele structurale la nivel central şi în plan teritorial, organe de control financiar -
Curtea de Conturi, Inspectoratele fiscale, Centru Național Anticorupție (CNA).
- la nivel microeconomic: compartimentele financiare din structura organizatorică a
întreprinderilor şi instituţiilor private şi de stat.
 Tema pentru acasă :

 Referate: 1. Finanțele publice și rolul lor în economia modernă

• 2. Metode administrative ca parte componentă a mecanismului financiar
• 3. Pârghiile financiare ca metodă de gestiune financiară
• 4. Controlul financiar, ca metodă de gestiune financiară

 De alcătuit integrame cu cuvintele cheie:

• pl. 22 - impozite, penalitate, profit, rentabilitate, repartiție,

• pl. 23 - buget, dobândă, amortizare, finanțe, control

 ÎNTREBĂRI???

• MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE