Tema 2.

Conținutul economic al finanțelor publice

1. Finanțe publice versus finanțele private.

2. Funcțiile finanțelor publice și rolul lor în economia modernă.

La categoria generală de finanțe se include mai multe componente:

1. Finanțele private – această categorie financiară se caracterizează, în principal, prin faptul că
participanții la aceste relații și procese sunt persoane fizice sau juridice a căror activitate se bazează
pe proprietatea privată. Fondurile de resurse bănești ce se administrează la nivelul acestor
participanți sunt destinate satisfacerii de nevoi proprii ale persoanelor respective. Capitalul
întreprinderilor private servește desfășurării activității respective și realizării obiectivelor proprii.
2. Finanțele publice – se caracterizează prin participarea directă la procesele generale financiare ale
statului ca beneficiar al resurselor bănești acumulate și în calitate de utilizator al resurselor
respective.

Finanțele publice :
-         se confrunta cu probleme de echilibru financiar
-         operează cu categorii financiare de bază: moneda , credit
-         resursele se procură in cea mai mare parte prin măsuri luate de autoritățile publice și într-o mica măsura
pe baze contractuale
-         finanțele publice urmăresc satisfacerea nevoilor generale ale societății
-         gestiunea finanțelor publice este supusa dreptului public
-         sunt asociate cu statul , unitățile administrativ-teritoriale și alte instituții de drept public vizând
veniturile cheltuielile, creanțele și datoriile acestora
-         sunt acea parte a finanțelor care planează în jurul problemei principale privind alocarea resurselor
suspusa constrângerilor bugetare ale guvernului sau utilităților publice .

Finanțele private :
-         se confrunta cu probleme de echilibru financiar
-         cuprind întreprinderile economice, băncile și societățile de asigurări private
-         resursele se procura pe baze contractuale prin confruntarea cererii si ofertei de capital de împrumut
-         împotriva sectorului privat se pot aplica masuri de executare silită atunci când acesta nu și-a îndeplinit
obligațiile sociale sau nu si-a onorat angajamentele contractuale
-         finanțele private au ca obiectiv realizarea de profit
-         gestiunea financiara a întreprinderilor private urmează regulile dreptului comercial

2. Funcțiile finanțelor publice și rolul lor în economia modernă.

Finanțele publice au apărut și există pentru realizarea unor obiective concrete, care nu pot fi
realizate pe altă cale sau cu alte mijloace. Finanțele publice își îndeplinesc destinația socială prin funcțiile
care le exercită:
1. funcția de repartiție;
2. funcția de control.

1. Funcția de repartiție are două faze: constituirea fondurilor bănești și distribuirea acestora.
Constituirea fondurilor financiare, prima fază a funcției de repartiție, se înfăptuiește prin
prelevarea de către agenții economici a impozitelor, taxelor, contribuțiilor pentru asigurarea socială, a
amenzilor, penalităților, chiriilor și veniturilor întreprinderilor publice, veniturilor din realizarea
mijloacelor fixe ale statului, ajutoare, donații, împrumuturi etc. La construirea fondurilor financiare
participă practic toți agenții economici rezidenți, precum și persoane nerezidente: întreprinderile cu
capital de stat, întreprinderile cu capital privat sau mixt, instituții publice, populația etc. Cea mai mare
parte a resurselor financiare își au izvorul în PIB și într-o măsură mai mică în avuția națională sau în
1
transferuri primite din străinătate. De asemeni la constituirea fondurilor financiare cea mai mare parte
revine resurselor cu titlu nerambursabil, obligator și fără contraprestații. O parte mai mică din aceste
fonduri e completată de resursele împrumutate atât din interior cât și din exteriorul țării. De fapt, în timp
ce are loc constituirea fondurilor de mijloace financiare la dispoziția statului, concomitent are loc
distribuirea fondurilor bănești la diverse persoane juridice și persoane fizice.
Cea de-a doua fază a funcției de repartiție o reprezintă distribuirea fondurilor. Repartizarea
mijloacelor bănești din fondurile publice trebuie să se facă după anumite criterii, pe baza anumitor tehnici
în dependență de importanța obiectivelor ce trebuiesc finanțate, deoarece cererea de resurse financiare
este, de regulă, mai mare ca oferta.
Distribuția resurselor financiare se face în scopul acoperirii cheltuielilor privind: învățământul,
sănătatea, cultura, asigurările sociale, gospodăria comunală și locuințe, apărarea națională, menținerea
ordinii publice, datoria publică. Această repartiție se face pe beneficiari, obiective și acțiuni. Repartiția
sau distribuția fondurilor se face în scopul acoperirii cheltuielilor privind: plata salariilor, procurării de
materiale, plata serviciilor, acordarea subvențiilor, transferuri către persoanele fizice (pensii, alocații,
burse, ajutoare), investiții capitale etc.
Redistribuirea mijloacelor prin funcția de repartiție are consecințe cu caracter economic și social.
Prin repartiție se redistribuie o parte din venitul național sectorului neproductiv zonelor geografice
defavorizate, persoanelor socialmente vulnerabile etc. Funcția de repartiție a finanțelor contribuie la
înlăturarea inegalității existente între diferite categorii de cetățeni. Ca și finanțele publice, funcția de
repartiție a acesteia are caracter obiectiv, pe când procesul propriu – zis de redistribuire are un caracter
subiectiv, ce depinde de capacitatea factorilor de răspundere, de a lua decizii adecvate, de situația social –
economică din țară, de orientarea forțelor politice etc.
2. Funcția de control a finanțelor publice.
Necesitatea funcției de control a finanțelor publice decurge din faptul că fondurile de resurse
financiare constituite la dispoziția statului aparțin întregii societăți. Societatea este interesată în asigurarea
resurselor financiare necesare nevoilor obștești, dirijarea resurselor respective, luând în considerație
prioritățile stabilite de organele competitive, maximizarea eficienței utilizării resurselor financiare etc.
Fondurile publice reprezintă o bună parte din venitul național, de aceia apare necesitatea pentru
organizarea unui control riguros asupra modului de constituire, repartiției și utilizare a acestor fonduri.
Funcția dată presupune și controlul riguros asupra păstrării și utilizării gospodărești a bunurilor
proprietate de stat. Pentru a împiedica folosirea nerațională a resurselor materiale, de muncă, financiare
pentru a preveni risipa și chiar însușirea ilicită a activelor publice, este necesar ca statul să exercite un
control sistematic și organizat asupra sectorului public al economiei.
Deci, funcția de control se referă la modul de constituire a fondurilor în economie, la repartiția
acestora pe beneficiari și la eficiența cu care unitățile economice cu capital de stat și instituțiile publice
utilizează resursele de care dispun. Funcția de control este legată de funcția de repartiție, dar are o sferă
de manifestare mai largă decât aceasta, deoarece vizează și modul de utilizare a resurselor.
Controlul financiar public se exercită de organele specializate: Ministerul Finanțelor, Banca
Națională a Moldovei, Trezoreriei, Serviciul Fiscal de Stat, Curtea de Conturi, Direcțiile de finanțe ale
administrațiilor publice locale, Parlament, Guvern organe specializate ale ministerelor, departamentelor,
întreprinderilor de stat, etc.