GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr.

din
Chișinău

Cu privire la aprobarea Strategiei militare şi a Planului

de acţiuni pentru implementarea acesteia pentru anii 2018-2022
----------------------------------------------------

În temeiul art.4 lit.k) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), precum și al
art.27 și 366 din Legea nr.345/2003 cu privire la apărarea naţională (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 200-203, art.775), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:
1) Strategia militară, conform anexei nr. 1;
2) Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei militare pentru anii
2018-2022, conform anexei nr. 2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale responsabile vor

prezenta Ministerului Apărării, anual, pînă la data de 15 a lunii ianuarie,
informaţia privind acţiunile întreprinse în vederea implementării Planului de
acţiuni nominalizat pe anul precedent.

3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni menționat se va

efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele
autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina

Ministerului Apărării care, anual, pînă la data de 10 februarie, va prezenta
Guvernului raportul de monitorizare privind realizarea Planului de acţiuni
nominalizat pe anul precedent.

Y:\006\ANUL 2018\HOTARIRI\16764\16764-redactat-ro.docx
 2

5. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul apărării Eugeniu Sturza

Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan

Ministrul finanţelor Octavian Armaşu

 4

Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.

Strategia Militară

1. Strategia militară (în continuare – Strategia) este documentul de

politici care descrie mediul de securitate, amenințările cu caracter militar la
adresa Republicii Moldova, precum şi riscurile asociate acestora, defineşte
misiunile Forțelor Armate stabilite de legislația națională în vigoare, identifică
capabilitățile militare necesare, stabileşte cerințele necesare pentru finanțare și
realizare a obiectivelor militare strategice.

Capitolul I
DESCRIEREA SITUAȚIEI

2. Mediul internațional de securitate este caracterizat de evoluția unei

întregi suite de riscuri şi amenințări, în care persistă și aspectul militar. Ca
rezultat, în lume apar conflicte, tensiuni, focare de instabilitate şi criză care
afectează direct sau indirect securitatea regională inclusiv și a Republicii
Moldova. În pofida statutului său declarat de neutralitate permanentă, Republica
Moldova trebuie să facă fața riscurilor și amenințărilor asociate aflate în
permanentă schimbare.
3. În contextul celor menționate, sistemul de securitate şi apărare al
Republicii Moldova se află într-un proces de transformare care derivă din nevoia
de a se adapta, pe de o parte, la evoluția mediului de securitate, precum şi, pe de
altă parte, la necesitatea de a echilibra într-o manieră cât mai eficientă nevoile de
securitate şi apărare ale statului cu resursele disponibile.
4. Prezenta Strategie este documentul de politici în domeniul apărării
naționale, prin care, alături de prevederile Programului de Guvernare, se
stabilesc vectorii de orientare pentru dezvoltarea organismului militar (Forțelor
Armate) în vederea atingerii obiectivelor de referință cuprinse în Strategia
securității naționale şi Strategia națională de apărare. Potrivit Cărții Organizației
Națiilor Unite, care stipulează dreptului inerent de autoapărare individuală sau
colectivă, Strategia militară poartă un caracter excluziv defensive.

5. În vederea atingerii obiectivelor propuse, s-a ținut cont de următorii

factori:
1) Păstrarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude,
ci determină necesitatea propriilor forțe militare de apărare, care astăzi în
principal sunt Forțele Armate ale Republicii Moldova. De asemenea, păstrarea
statutului de neutralitate al țării nu împiedică Republica Moldova, în calitate de
stat cu drepturi depline în comunitatea internațională, să participe împreună cu
alte state şi organizații internaționale la asigurarea păcii şi securității în lume.
 5
Totodată, acest statut nu poate să constituie un impediment pentru studierea şi
asimilarea
experienței din domeniul militar a altor organizații internaționale, state sau
armate, precum şi pentru cooperarea cu toate acestea pentru dezvoltarea
capabilităților militare ale statului.
2) Mediul de securitate al Republicii Moldova continuă să fie instabil,
având în vedere prezența riscurilor asociate și ameninţărilor de natură
militară. Acest lucru impune necesitatea adaptării rapide a forțelor sistemului
național de securitate şi apărare la complexitatea provocărilor de orice natură, ce
pot afecta suveranitatea, independența şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova.
3) Procesul de transformare a Forțelor Armate va fi susținut de
autoritățile şi societatea Republicii Moldova. Domeniul apărării al Republicii
Moldova a fost unul dintre sectoarele de interes public insuficient finanțate, fiind
compensate alte domenii și sectoare ale statului. Evoluția mediului de securitate
însă determină conştientizarea faptului că domeniile de dezvoltare socială şi
economică ale societății sunt strâns interconectate cu cel al securității şi apărării
naționale, condiționându-se reciproc. Asigurarea condițiilor pentru un trai mai
bun nu se poate face în detrimentul securității şi apărării naționale, aşa cum şi
efortul pentru asigurarea securității şi apărării nu trebuie să consume resursele
necesare pentru buna dezvoltare a societății. În acest sens, reieşind din situația
economică a țării, nivelul de finanțare a domeniului apărării naționale va crește
treptat, fără a pune în pericolul sub-finanțării alte domenii de dezvoltare
importante ale societății. Nivelul de acceptabilitate a necesității unor cheltuieli
militare sporite va creşte în măsură ce vor fi puse în aplicare acțiunile desfăşurate
la nivel de politică de stat privind dezvoltarea unei culturi suficiente de securitate
şi apărare națională în cadrul societății moldoveneşti.

Capitolul al II-lea
DEFINIREA PROBLEMEI

Secțiunea 1
Mediul de securitate al Republicii Moldova

6. Mediul global de securitate este într-o continuă transformare şi este

caracterizat de riscuri și amenințări complexe (hibride), determinate de evoluții
ale unor fenomene ce însoțesc procesul de globalizare precum şi prezența
incertitudinii cauzate de schimbările rapide a climei şi limitarea resurselor
naturale mondiale.
7. Pe agenda securității a statelor lumii persistă amenințările asimetrice,
inclusiv hibride. Cu toate acestea, amenințările militare convenționale nu şi-au
pierdut din importanță, devenind mai puțin pronunțate şi interconectate cu alte
amenințări. Importanța componentei militare rămâne să fie actuală atât din cauza
că posibilitatea izbucnirii unui conflict armat convențional continuă să existe, cât
şi din cauza că aceasta este chemată să contracareze tacticile şi metodele
asimetrice, folosite de unii actori statali şi non-statali.
8. Privit la nivel global, într-un orizont de timp mediu şi lung, mediul de
securitate va continua să fie marcat de concurența diverşilor actori statali şi/sau
non-statali. Această competiție îmbracă un caracter multidimensional, în care
predomină instrumentele puterii economice, militare, diplomatice şi
informaționale. În acest context, unii actori importanți îşi vor păstra şi consolida
pozițiile astăzi deținute, pe când în cazul altora există probabilitatea de decădere.
În perioada apariției şi desfăşurării scenariilor din urmă nu se poate exclude
posibilitatea izbucnirii unor conflicte, inclusiv cu caracter militar care vor pune
în pericol securitatea internațională și regională.
9. La nivel regional, persistă tensiuni între unii actori din regiunea Mării
Negre, care tind să readucă pe continentul european practica utilizării forței
armate (sau a amenințărilor cu utilizarea acesteia) ca metodă de soluționare a
diferendelor internaționale. Este probabil ca aceste tensiuni să se desfăşoare pe
fonul unei posibile scăderi a credibilității şi capacității de soluționare a
conflictelor cu caracter internațional de către principalele organizații globale şi
regionale de securitate.

Secțiunea a 2-a
Amenințările şi riscurile cu caracter militar

10. Mediul actual de securitate este caracterizat prin existența diverselor

riscuri și amenințări, dar dintre acestea prezintă importanță pentru prezenta
Strategie cele ce vizează aspectele preponderent militare. Identificarea
corespunzătoare a amenințărilor și riscuri cu caracter militar este important
pentru apărarea națională deoarece contribuie la evitarea consecințelor nefaste
pentru Republica Moldova.
11. În contextul celor expuse, prezenta Strategie identifică următoarele
amenințări și riscuri cu caracter militar la adresa Republicii Moldova:
1) Posibilitatea întrebuințării ostile a forțelor militare şi para-militare
ale regimului din stânga Nistrului.
Forțele militare și para-militare ale regimului din stânga Nistrului,
reprezintă un potențial militar ilegal în regiunea transnistreană a Republici
Moldova, ce asigură perpetuarea politică a regimului dat. Posibilitatea
întrebuințării acestor forțe cu scopul promovării și realizării obiectivelor
strategice, prin stimularea, proliferarea şi suscitarea unor stări şi tendințe
conflictuale de natură interetnică, istorică, religioasă, societală etc., pentru a
destabiliza societatea moldovenească şi de a contesta exercitarea atribuțiunilor
autorităților constituționale, reprezintă o amenințare majoră cu caracter militar la
adresa securității Republicii Moldova. Nu se exclude că într-un anumit context
internațional, aceste forțe pot fi utilizate pentru destabilizarea situației din
regiune.
2) Prezența Grupului operativ de trupe ruse (GOTR) şi a infrastructurii
militare pe teritoriul Republicii Moldova
GOTR reprezintă o grupare de forțe militare de nivel operativ-tactic a
Federației Ruse, dislocată ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, astfel,
încălcând statutul de neutralitate al țării. Prezența GOTR pe teritoriul țării
alimentează potențialul militar din regiunea transnistreană, reprezentând un
factor de destabilizare care încalcă Constituția Republicii Moldova. Staționarea
ilegală a
trupelor ruse pe teritoriul țării constituie o demonstrație de sprijin militar pentru
regimul din stânga Nistrului şi o încălcare flagrantă a Acordului cu privire la
principiile reglementării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană
a Republicii Moldova din 21.07.1992, prin care armata a 14-a a Federației Ruse
urma să respecte neutralitatea. De asemenea, GOTR poate reprezenta un factor
nociv de destabilizare regională, având în vedere contextul relațiilor tensionate
dintre Federația Rusă şi Ucraina. În gestiunea GOTR pe teritoriul Republicii
Moldova se află un şir de obiecte de infrastructură militară, care amplifică
riscurile la adresa securității militare şi celei ecologice a țării deopotrivă, de
vreme ce acestea stochează, în condiții şi în cantități necunoscute, arsenal militar
necontabilizat care nu poate fi controlat sau verificat de autoritățile Republicii
Moldova sau de comunitatea internațională. De asemenea, GOTR posedă
potențial care pot pune în pericol comunicațiile electronice şi securitatea
infrastructurii informaționale a țării.
Pe lângă GOTR, în baza acordului moldo-rus din 21 Iulie 1992, în stânga
Nistrului este prezent contingentul rus din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a
Păcii. Prezenta Strategie se face diferența dintre aceste două formațiuni militare.
3) Posibilitatea extinderii către frontiera Republicii Moldova a
conflictului din Ucraina
Conflictul militar din Estul Ucrainei reprezintă o sursă de amenințări cu
caracter militar la adresa securității Republicii Moldova. Există riscul de
extindere a zonei de instabilitate din Ucraina spre hotarele Republicii Moldova.
Anumite elemente şi grupuri sociale cu orientări extremiste, din ţară şi din afară,
inclusiv forțele militare ilegale din stânga Nistrului, pot fi încurajate să iniţieze
acţiuni caracteristice războiului hibrid pe teritoriul Republicii Moldova.
4) Atacurile (operațiile) informaționale
Acest tip de amenințări și riscuri au devenit în ultima perioadă tot mai
frecvente, deoarece se pot constitui ca parte componentă ale unor acțiuni/operații
cu caracter ofensiv mai largi („cu caracter hibrid”). Atacurile (operațiile)
informaționale pot fi desfăşurate atât de actori non-statali, cât şi statali, mai ales
că sunt indicii că unii dintre aceştia din urmă îşi dezvoltă capabilitățile respective
ca parte componentă a sistemului propriu de securitate şi apărare.
Cu privire la sistemul național de apărare, riscurile asociate acestor
amenințări se referă în primul rând la denaturarea deliberată a informației precum
şi cultivarea mesajului în societatea autohtonă precum că statutul de neutralitate
permanentă al țării nu implică dezvoltarea Forțelor Armate, ci din contra –
reducerea sau dizolvarea lor.
5) Atacurile cibernetice
Acest tip de amenințări și riscuri sunt complexe. Atacurile cibernetice pot
fi efectuate atât de actori statali, cât şi non-statali și pot avea drept țintă nu numai
sistemele computerizate, rețelele de calculatoare ori datele sau programele
stocate ale Forțelor Armate, dar şi cele ale altor structuri/instituții naționale.
Blocarea sau distrugerea acestora pot afecta şi capacitatea Forțelor Armate de
îndeplinire a misiunilor stabilite.
6) Atacurile teroriste
 Actualmente acest tip de amenințări au un risc limitat de influență asupra
securității militare şi o probabilitate scăzută de a se petrece pe teritoriul
Republicii Moldova. Însă, acestea pot afecta (atrage în mişcările extremiste)
personalul Forțelor Armate sau să fie îndreptate împotriva obiectelor de
infrastructură militară.
De asemenea, având în vedere evenimentele petrecute în ultimii ani în
cadrul unor state din regiunea Mării Negre, nu pot fi neglijate riscurile asociate
acestei amenințări rezultate de pe urma activității unor grupuri consolidate de
foşti şi actuali militari, ori persoane cu apartenență neafişată la formațiuni
militare, paramilitare ori militare private.
7) Traficul ilicit de armament
Această activitate reprezintă o amenințare atât pentru securitatea militară a
Republicii Moldova, cât şi pentru cea regională, datorită existenței în regiunea
transnistreană a țării a unor importante stocuri de armament şi muniții care nu se
află sub controlul autorităților constituționale. Situația curentă din regiunea
transnistreană ar facilita proliferarea armamentului și posibilitatea aprovizionării
cu armament şi muniții din aceste stocuri a diferitor mişcări subversive de pe
teritoriul Republicii Moldova şi din afara țării.
8) Proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi a traficului cu
componente ale acestora
Această activitate reprezintă mai degrabă o amenințare militară indirectă,
asociată cu eventualele consecințe pentru Republica Moldova de pe urma
folosirii de către un actor non-statal (grup terorist) a armei de distrugere în masă
pe continentul european. Cel mai probabil aspect al acestei amenințări este
reprezentat de eventualitatea folosirii teritoriului Republicii Moldova pentru
traficul componentelor folosite la crearea de arme de distrugere în masă, precum
și de riscurile ce apar în timpul tranzitului acestora pe teritoriul național.
9) Migrația ilegală
Pentru Republica Moldova migrația ilegală reprezintă o amenințare,
inclusiv şi cu caracter militar, deoarece există probabilitatea de pătrundere pe
teritoriul național a unor elemente radicale sau teroriste, ce, în corelație cu alți
factori, pot pune în pericol securitatea națională. Sporirea fluxului imigraționist
ilegal poate afecta capacitatea Forțelor Armate de asigurare a apărării naționale
datorită implicării componentelor sale în sprijinul autorităților civile pentru
gestionarea problemelor apărute în urma tranzitării şi/sau staționării imigranților
ilegali pe teritoriul național. Tot în acest context, rezerva de resurse umane
pentru completarea Forțelor Armate poate fi afectată de emigrația populației din
țară.

12. Posibilele amenințări și riscuri cu caracter militar identificate la adresa

securității Republicii Moldova sunt complexe şi interdependente. Există
probabilitatea ca unele dintre acestea să fie desfăşurate concomitent sau
consecutiv în cadrul unui scenariu unic de atentare asupra suveranității,
independenței şi unității, integrității teritoriale şi a democrației constituționale a
țării. În perspectivă scurtă şi medie de timp, nu vom fi martorii unei agresiuni
armate convenționale împotriva Republicii Moldova, ci a unor acțiuni
desfășurate la granița legalității.
 Capitolul al III-lea
PREVEDERI GENERALE

13. Actuala Strategie, este elaborată în baza prevederilor Legii nr. 345 din
25 iulie 2003 cu privire la apărarea națională, care stabileşte arhitectura
documentelor de politici în baza cărora se realizează planificarea apărării
naționale.
14. Strategia militară se subscrie spectrului larg de eforturi naționale,
orientat spre consolidarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului național de
securitate și apărare. Programul „Armata Profesionistă 2018-2021” este parte
integrantă a acestor eforturi şi mecanism guvernamental pentru implementarea
fazei inițiale a reformei militare. Programul în cauză abordează domeniile
prioritate de dezvoltare ale Armatei Naționale, în corespundere cu mecanismul
de alocare a resurselor şi obiectivele pe termen mediu ale Strategiei naționale de
apărare şi prezentei Strategii. Prin urmare, interdependența documentelor
strategice menționate va sta la baza procesului de dezvoltare a capabilităților
militare.
15. Fiind un document cu referire directă la Armata Națională şi Trupele
de carabinieri, ca părți componente ale Forțelor Armate, Strategia contribuie la
îndeplinirea obiectivelor apărării naționale, inclusiv şi prin implicarea altor
autorități publice centrale la implementarea prevederilor sale.
16. Strategia este elaborată de Ministerul Apărării, în comun cu
Ministerului Afacerilor Interne și alte instituții ale statului, pentru perioada anilor
2018- 2022.Aplicabilitatea prevederilor sale poate fi extinsă sau, din contra,
restrânsă, în funcție de evoluția mediului de securitate şi/sau gradul de
îndeplinire a prevederilor sale.

Secțiunea 1
Noțiuni principale

17. Pentru textul şi înțelesul prezentei Strategii se definesc următoarele

noțiuni principale:
amenințare asimetrică - acea amenințare din partea unui actor statal sau
non-statal, care utilizează metode şi mijloace neconvenționale ce presupun
costuri mici în raport cu impactul major pe care îl pot produce, exploatează
vulnerabilitățile unui stat şi evită confruntarea directă cu forțele acestuia,
considerate superioare;
amenințare cu caracter militar - tip de amenințări la adresa securității
naționale ce reprezintă un pericol potențial, exprimat prin acțiuni sau intenții
ostile cu caracter militar ce pot avea ca finalități agresiuni militare interne şi/sau
externe, manifestate inclusiv şi prin atacuri militare convenționale, acțiuni
separatiste, terorist-diversioniste (sabotaje, blocări ale obiectivelor civile şi
militare), acțiuni violente de destabilizare a statului de drept şi a democrației
constituționale, presiuni militare, blocade, etc.;
 atacuri cibernetice - orice tip de acțiune ofensivă care vizează sistemele
de informare pe calculator, infrastructurile, rețelele informatice şi/sau terminalele
digitale personale prin diferite mijloace ale unor acțiuni răuvoitoare cu intenția
de a fura, a modifica sau a distruge un anumit obiectiv;
atacuri (operații) informaționale - acțiuni mediatice/informaționale ostile,
efectuate de actori interni şi/sau externi, care au drept scop periclitarea capacității
sistemului național de apărare de a reacționa adecvat la evoluția amenințărilor cu
caracter militar, prin destabilizarea situației politice din țară, negarea dreptului la
apărare militară a țării, negarea legitimității sau micşorarea credibilității
întregului sistem de apărare sau a unor componente ale acestuia;
capacitate de apărare - totalitatea posibilităților economice, umane,
tehnico-ştiințifice, moral-politice, militare şi de altă natură, de care dispune
statul, pentru a-şi asigura apărarea intereselor sale fundamentale prin mobilizarea
şi utilizarea cărora se asigură forța necesară şi capabilă de a da o ripostă adecvată
oricărui agresor;
concepție manevrieră - o abordare prin care se urmăreşte înfrângerea
voinței adversarului de a lupta şi dezorientarea acestuia prin crearea schimbărilor
rapide de situații, prin surprindere şi decepționare, precum şi prin concentrarea
puterii de luptă împotriva punctelor slabe ale adversarului. Prezenta concepție
urmăreşte dezorganizarea dispozitivului forțelor adverse asigurând concomitent
libertatea de acțiune a forțelor proprii;
situație de criză - eveniment cu caracter excepțional, ce a apărut (sau este
pe cale să apară) din cauza unor factori interni sau externi de natură socială,
politică, economică, naturală sau tehnogenă, ce afectează stabilitatea și
securitatea societății (sau a unei părți a acesteia) şi impune necesitatea adoptării
de către autoritățile statului a unor acțiuni specifice, care pot include şi
declararea stărilor de urgență, asediu sau de război;
interacțiunea între forțele sistemului național de securitate şi apărare -
activitățile sau acțiunile prin care se asigură conlucrarea tuturor
instituțiilor/forțelor din cadrul sistemului național de securitate şi apărare, pe
baza unui plan unic şi/sau a unei concepții unitare, în scopul asigurării securității
şi apărării Republicii Moldova;
amenințare și risc cu caracter militar - concept folosit pentru
definitivarea acțiunilor militare ce reprezintă o primejdie, un posibil eveniment,
fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri cu urmări grave la
adresa apărării naționale;
risc militar - posibilitatea de a avea de înfruntat o acțiune militară la
adresa apărării naționale. Riscul militar poate fi mare, mediu, scăzut sau nul. În
cazul creșterii probabilității acestuia de a se realiza, riscul poate deveni o
amenințare.
securitatea militară - presupune protecţia statului şi societăţii de
amenințări și riscuri cu caracter militar, prin realizarea măsurilor şi acţiunilor ce
ar asigura posibilitatea de a preîntâmpina şi riposta o eventuală agresiune armată;
ar preveni, localiza şi lichida conflictele militare de orice gen; ar asigura apărarea
antiaeriană a statului, a forţelor (trupelor) și ar condiţiona susţinerea altor aspecte
ale securităţii naţionale. Securitatea militară a Republicii Moldova este asigurată
de către Forţele Armate, care, prin metode legale, contribuie la crearea condiţiilor
de promovare a intereselor statului pe plan intern şi extern.

Secțiunea a 2-a
Principiile strategice

18. Modalitatea de realizare a prevederilor prezentei Strategii se va baza

pe următoarele principii strategice, care au fost stabilite ținând cont de
amenințările cu caracter militar identificate, prevederile legale privind apărarea
țării, precum şi de normele dreptului internațional umanitar:
1) Principiul controlului democratic al Forțelor Armate
Respectarea principiului controlului democratic al Forțelor Armate
reprezintă ideea de bază care legitimează acțiunile întreprinse de autoritățile
statului, prin intermediul Forțelor Armate, pentru apărarea militară a Republicii
Moldova. Prin controlul democratic al Forțelor Armate se subînțelege că toate
deciziile privind politica de apărare şi construcția Forțelor Armate sunt făcute în
mod transparent, fiind controlate de autorități civile, alese sau numite în mod
democratic.
2) Principiul transparenței politicii de apărare
Republica Moldova, în vederea respectării principiului fundamental
proclamat în Carta Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind reglementarea
paşnică a diferendelor dintre state, tinde spre relații paşnice, bazate pe respect
reciproc, cu alte state şi nu urmăreşte ca vreun eventual diferend care ar putea
apărea cu acestea să fie rezolvat prin forța armelor. Prin urmare, măsurile de
dezvoltare a capacității sale de apărare poartă un caracter deschis şi transparent
față de comunitatea internațională, context în care Republica Moldova susține
implementarea şi respectarea inițiativelor internaționale privind controlul
armelor şi înarmărilor.
3) Principiul neagresiunii
În procesul de construcție a relațiile sale externe, Republica Moldova se
abține de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei, atât împotriva
integrității teritoriale ori independentei politice a vreunui alt stat, cât şi în oricare
alt mod incompatibil cu spiritul şi scopurile ONU.
4) Principiul legitimității
Caracterul legitim al apărării militare a Republicii Moldova se datorează
faptului că apărarea națională este una din cele mai importante funcții ale statului
şi constituie cauza întregului popor. Totodată, în ansamblul de măsuri şi activități
adoptate şi desfăşurate de autoritățile statului utilizarea forței, în condițiile unei
agresiuni armate sau a altei acțiuni militare cu caracter ostil (inclusiv hibrid), în
desfăşurare sau iminente, poartă un caracter legitim. Totuşi, utilizarea forței va fi
efectuată cu respectarea normelor legale, morale, etice, politice şi diplomatice,
asigurând doar îndeplinirea misiunilor şi obiectivelor de asigurare a suveranității,
independenței şi unității, a integrității teritoriale şi a democrației constituționale a
țării.
5) Principiul neutralității
 Republica Moldova este un stat care şi-a proclamat neutralitatea sa
permanentă. Prin prisma acestei abordări a statutului său, Republica Moldova
este obligată să îşi dezvolte în deplină măsură capacitățile de apărare pentru a
putea face față singură unei eventuale agresiuni militare externe sau a altei
acțiuni militare cu caracter ostil (inclusiv hibrid). Totodată, acest statut nu
constituie un impediment pentru întreținerea relațiilor de cooperare în domeniul
militar cu alte state sau organizații internaționale atât timp cât acestea sunt
orientate doar spre întărirea capacității naționale de apărare, asigurarea păcii şi
stabilității internaționale şi nu impun anumite obligativități de ordin militar față
de un stat sau grup de state.
6) Principiul dreptului la apărare militară necondiționată
Caracterul necondiționat al apărării militare a Republicii Moldova reiese
din aceea că acest drept este inalienabil şi nu poate fi supus niciunui fel de
condiționări sau cedări. Nimeni nu are dreptul să interzică sau să limiteze dreptul
poporului (reprezentat prin organele de stat), precum şi a cetățenilor Republicii
Moldova de a opune rezistență unui agresor, care amenință cu forța
suveranitatea, independența şi unitatea, integritatea teritorială şi democrația
constituțională a țării.
7) Principiul efortului național conjugat
Aplicarea acestui principiu se datorează faptului că Republica Moldova şi-
a declarat prin Constituție neutralitatea permanentă. Prin urmare, Republica
Moldova este obligată să fie gata să facă față singură agresiunii armate şi/sau
altei acțiuni militare cu caracter ostil (inclusiv hibrid). În cazul iminenței sau
desfăşurării unui act militar ostil, a altor acte ce conțin aspecte militare (inclusiv,
hibride) care pun în pericol în măsură deplină suveranitatea, independența şi
unitatea, integritatea teritorială şi democrația constituțională a Republicii
Moldova, Forțele Armate, alte componente ale sistemului național de securitate
şi apărare, instituțiile statului, precum şi toate resursele țării, se vor concentra
exclusiv spre apărarea militară a țării. Datoria sfântă a fiecărui cetățean este să
sprijine şi să participe la eforturile autorităților statului de apărare militară a țării,
ori de câte ori va fi chemat să o facă.
8) Principiul economiei resurselor şi suficienței pentru apărare
Planificarea şi managementul apărării pe timp de pace se realizează prin
gestionarea profesională şi strictă a banilor contribuabililor alocați pentru Forțele
Armate numai în scopurile pentru care au fost prevăzuți.

Secțiunea a 3-a
Conceptele de întrebuințare a Forțelor Armate

19. Întrebuințarea Forțelor Armate se efectuează în temeiul unor concepte,

elaborate în baza analizei mediului de securitate al Republicii Moldova, cu
respectarea normelor naționale și internaționale cu privire la aplicarea forței
armate pentru garantarea suveranității, independenței, unității şi integrității
teritoriale a țării şi democrației constituționale.
20. Conceptele de întrebuințare a Forțelor Armate sunt stabilite în vederea
asigurării proporționalității, sinergiei, surprinderii, descurajării, fermității,
flexibilității, a pierderilor minime, precum și a transparenței maxim posibile în
condițiile aplicării forței militare.
21. În toate tipurile de agresiune cu caracter militar (inclusiv hibrid) care
pot fi desfășurate împotriva Republicii Moldova, conceptele de utilizare a
Forțelor Armate vor fi orientate spre garantarea suveranității, independenței,
unității şi integrității teritoriale a țării şi democrației constituționale a Republicii
Moldova și încetarea ostilităților în condiții care nu contravin intereselor
naționale ale Republicii Moldova.
22. Având în vedere natura diferitor tipuri de amenințări și riscuri militare
la adresa Republicii Moldova, obiectivele conceptelor de întrebuințare a Forțelor
Armate sunt orientate pentru asigurarea securității militare a statului, îndeplinirea
misiunilor pentru care acestea se pregătesc și se referă la:
1) respingerea agresiunii militare și/sau impunerea agresorului la
demararea tratativelor de pace sub auspiciile ONU, în cazul unei agresiuni
armate convenționale din partea unui alt stat (sau grup de state);
2) acordarea suportului necesar la neutralizarea formațiunilor militare și
para-militare ilegale, în cazul apariției acestora pe teritoriul țării. Aceste acțiuni
se vor face numai prin respectarea prevederilor cadrului legal național și
internațional şi doar cu scopul creării unor condiții favorabile pentru rezolvarea
situațiilor de criză sau conflictelor;
3) acordarea suportului necesar la reținerea sau anihilarea grupărilor para-
militare și/sau a persoanelor, recunoscute ca fiind teroriste, în cazul unor atacuri
teroriste pe teritoriul țării sau în afara hotarelor ei;
4) acordarea suportului necesar la identificarea sursei, anihilarea
amenințărilor, precum colectarea probelor (dovezilor) ce impută implicarea unor
actori-statali sau non-statali în activități conjugate convenționale și
neconvenționale împotriva securității militare a Republicii Moldova, în cazul
unor acțiuni/atacuri „hibride”;
5) participarea la acțiunile cu caracter militar și/sau umanitar ale
comunității internaționale, desfăşurate sub mandatul ONU, în vederea atingerii
scopului de asigurare a păcii şi securității internaționale, respectării drepturilor
omului, consolidării capacităților instituționale, precum şi în vederea acordării
altor tipuri de asistență necesară pentru asigurarea păcii, în cazul misiunilor și
operațiilor internaționale.

Secțiunea a 4-a
Misiunile Forțelor Armate

23. Forțele Armate sunt subordonate exclusiv voinței poporului pentru

garantarea suveranității, independenței, unității şi integrității teritoriale a țării
şi democrației constituționale. În vederea îndeplinirii acestui deziderat se
stabilesc pentru Forțele Armate o serie de misiuni, care derivă atât din
Constituția țării şi legislația națională în vigoare, cât şi din Strategia securității
naționale, Strategia națională de apărare şi tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte. Acestea sunt:
 1) Asigurarea apărării naționale prin prevenirea, contracararea şi
respingerea amenințărilor şi agresiunilor cu caracter militar îndreptate
împotriva Republicii Moldova.
2) Asigurarea participării în misiuni/operații internaționale.
3) Sprijinirea autorităților civile în situații de criză.

Capitolul al IV-lea
OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE, PRECUM ȘI
SARCINILE FORȚELOR ARMATE PENTRU REALIZAREA
STRATEGIEI

Secțiunea 1
Obiectivele generale

24. În vederea asigurării îndeplinirii misiunilor stabilite pentru Forțele

Armate, prezenta Strategie identifică următoarele obiective generale:
1) Crearea capacității optime de răspuns a Forțelor Armate la
provocările militare şi hibride ale mediului de securitate.
2) Consolidarea credibilității Forțelor Armate de îndeplinire a
obligațiunilor asumate de Republica Moldova în domeniul păcii şi securității
internaționale.
3) Asigurarea capacității de participare a Forțelor Armate în sprijinul
autorităților civile la gestionarea situațiilor de criză.

Secțiunea a 2-a
Obiectivele specifice şi sarcinile stabilite pentru Forțele Armate

25. Misiunile Forțelor Armate şi obiectivele generale determinate vor fi

realizate prin intermediul obiectivelor specifice şi a acțiunilor ce derivă din
acestea.
26. Pentru Obiectivul general nr.1 Crearea capacității optime de răspuns
a Forțelor Armate la provocările militare şi hibride ale mediului de securitate,
sunt stabilite următoarele obiective specifice:
1) Dezvoltarea capacității de luptă ale Forțelor Armate, ce se va realiza
prin:
(a) consolidarea cadrului normativ;
(b) reorganizarea structurii de forțe a Forțelor Armate;
(c) dezvoltarea pe termen lung a Forțelor Armate;
(d) dezvoltarea sistemului de asigurare logistică şi a infrastructurii militare;
(e) asigurarea stocurilor militare;
(f) dezvoltarea capabilităților de avertizare timpurie a Forțelor Armate;
(g) dezvoltarea sistemului de comandă, control, comunicații şi informatică
a Forțelor Armate;
(h) dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică a Forțelor Armate;
 (j) dezvoltarea capabilităților de supraveghere şi control a spațiului aerian
național;
(k) extinderea cooperării cu partenerii externi pentru dezvoltarea
capabilităților de luptă a Forțelor Armate.

2) Creşterea nivelului de profesionalizare a Forțelor Armate, ce se va

realiza prin:
(a) consolidarea sistemului de recrutare şi îmbunătățirea procesului de
selecție în rândurile Forțelor Armate;
(b) dezvoltarea şi modernizare a sistemului de învățământ în domeniul
milităriei;
(c) perfecționarea procesului de instruire;
(d) modernizarea infrastructurii de instruire a Forțelor Armate;
(e) creşterea nivelului de interacțiune a componentelor Forțelor Armate;
(f) implementarea conceptelor moderne de standardizare la nivelul
Forțelor Armate;
(g) sporirea protecției sociale a militarilor şi membrilor familiilor lor.
27. Pentru obiectivul general nr.2 Consolidarea credibilității Forțelor
Armate de îndeplinire a obligațiunilor asumate de Republica Moldova în
domeniul păcii şi securității internaționale, sunt stabilite următoarele obiective
specifice:
1) Dezvoltarea nivelului de interoperabilitate cu forțele armate ale altor
state, ce se va realiza prin:
(a) creşterea nivelului de cunoaştere a limbilor de circulație internațională
la toate nivelele ierarhice;
(b) participarea activă la desfăşurarea exercițiilor militare şi activităților
internaționale.
2) Creşterea nivelului de participare la misiuni şi operații internaționale
de menținere a păcii şi consolidare a securității şi stabilității, ce se va realiza
prin:
(a) participarea la misiuni şi operații internaționale de menținere a păcii şi
consolidare a securității şi stabilității.
28. Pentru obiectivul general nr.3 Asigurarea capacității de participare a
Forțelor Armate în sprijinul autorităților civile la gestionarea situațiilor de
criză, sunt stabilite următoarele obiective specifice:
1) Dezvoltarea nivelului de interacțiune a Forțelor Armate la
managementul situațiilor de criză, ce se va realiza prin:
(a) interacțiunea cu autorități publice centrale şi locale în situații de criză;
29. Realizarea sarcinilor trasate pentru atingerea obiectivelor specifice şi a
obiectivelor militare strategice identificate va permite dezvoltarea şi menținerea
pachetului de capabilități militare necesare pentru asigurarea îndeplinirii
misiunilor principale ale Forțelor Armate.
 Capitolul al V-lea
STRUCTURA FORȚELOR ARMATE

30. Pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor stabilite, Forțele Armate în

primul rând vor trebui să dispună de o structură viabilă, în măsură să asigure
desfăşurarea procesului de dezvoltare a capabilităților militare ale componentelor
sale într-un cadru unitar, în condițiile menținerii permanente a capacității de
asigurare a apărării naționale. Îndeplinirea acestui deziderat va fi asigurată prin
implementarea unui nou model de organizare şi pregătire a forțelor, bazat pe o
structură compactă, modulară şi agilă, aliniată la standarde de instruire şi dotată
cu armament şi echipament modern. Toate acestea vor permite Forțelor Armate
creşterea substanțială a capacității de executare a misiunilor de apărare militară a
țării, participarea activă la misiunile/operațiile internaționale, precum şi sprijinul
efectiv al autorităților civile în situații de criză.

Secțiunea 1
Conducerea (comanda) Forțelor Armate

31. Deciziile privind politica de apărare a Republicii Moldova şi

întrebuințarea Forțelor Armate (sau a componentelor sale în parte) sunt în
competența autorităților constituționale ale statului şi se realizează de către
Parlament, Preşedintele Republicii Moldova (Comandantul Suprem al Forțelor
Armate), Consiliul Suprem de Securitate/Consiliul Suprem de Apărare, Guvern
(la nivel politic), Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne (la nivel
politico-militar), Marele Stat Major/Statul Major General şi Departamentul
trupelor de carabinieri (la nivel militar), în limitele şi în condițiile prevăzute de
Constituția țării şi alte acte legislative în vigoare.
32. Actul de conducere (comandă) a Forțelor Armate va continua să fie
realizat prin mecanismele instituite de arhitectura procesului decizional asigurat
de cadrul sistemului de apărare națională. Scopul final al acestui proces este
asigurarea eficientă a comenzii şi controlului Forțelor Armate la toate nivelurile
(strategic, operativ şi tactic) pe timp de pace, în situație de criză şi la război,
precum şi desfăşurarea rapidă, în caz de necesitate, la treptele superioare ale
capacității de luptă şi mobilizării.
Secțiunea a 2-a
Organizarea Forțelor Armate

33. Structura şi organizarea Forțelor Armate va fi orientată spre crearea,

dezvoltarea şi menținerea unor structuri tipizate, manevrabile, flexibile şi
multifuncționale, subsumate concepției manevriere, capabile să creeze grupări
de forțe în timp scurt şi în locul potrivit pentru îndeplinirea misiunilor stabilite.
34. Din punct de vedere al disponibilității de întrebuințare, Forțele Armate
vor continua să includă forțe active (ale cărui număr, pe timp de pace, se va
stabili în conformitate cu evoluția mediului de securitate şi resursele tării) şi
forțe de
rezervă (ale cărui număr se va stabili în conformitate cu planurile operaționale şi
de mobilizare în vigoare).
35. Forțele active constituie principalul element al sistemului de apărare
națională şi sunt constituite din unități operaționale (cu capacitate permanentă
de intervenție) şi unități cu efectiv redus (cu capacitate redusă de intervenție).
36. Forțele de rezervă activă, destinate pentru completarea, la nevoie, a
unităților cu efectiv redus şi unităților nou-formate (de rezervă), care se
înființează la mobilizare, conform planurilor de mobilizare ale Forțelor Armate.
Pentru efectivul rezervei active vor fi create condiții de pregătire profesională şi
instruire pentru a putea participa, voluntar, la completarea unităților militare
(contingentelor) Forțelor Armate, detaşate pentru misiunile/operațiile
internaționale, și
37. Compunerea forțelor operaționale se stabileşte prin directivele
Ministrului apărării, coordonate (în privința Trupelor de carabinieri) cu Ministrul
afacerilor interne.
Secțiunea a 3-a
Armata Națională

38. Armata Națională va continua să rămână componenta de bază a

Forțelor Armate, misiunea principală a căreia va consta în asigurarea apărării
naționale prin prevenirea, contracararea şi anihilarea agresiunii militare şi/sau a
altor amenințări cu caracter militar (hibrid) la adresa securității naționale.
39. Structura Armatei Naționale se va baza pe concepția manevrieră, care
presupune organizarea în structuri modulare, instruite şi echipate conform unor
standarde unice, profesionalizate, capabile să se organizeze rapid în grupări de
forțe şi să intervină prompt pentru îndeplinirea misiunilor stabilite. Pentru
implementarea acestei concepții se vor iniția programe de achiziții militare pe
termen mediu și lung, se va moderniza și/sau se va înlocui treptat armamentul şi
echipamentele militare existente, se vor revizui doctrinele şi manualele de luptă
existente, precum şi se vor moderniza conceptele de instruire şi de întrebuințare a
forțelor.
40. Totodată, Armata Națională va asigura, pe timp de pace şi de război,
integrarea într-o concepție unitară a activităților tuturor forțelor care participă la
acțiunile de apărare a țării în conformitate cu liniile directoare prevăzute în
Strategia națională de apărare, prezenta Strategie, precum şi alte documente din
domeniul planificării apărării naționale.
41. Din punct de vedere al destinației şi mediului de angajare în acțiuni,
Armata Națională va fi alcătuită din mai multe componente: terestră, aeriană şi
pentru operații speciale. Aceste componente se vor organiza în categorii de forțe
distincte sau vor fi integrate organic în structuri comune, în conformitate cu
planurile operaționale şi deciziile luate în acest sens de conducerea Armatei
Naționale sau a Republicii Moldova.
42. Componenta terestră va continua să reprezinte elementul principal al
Armatei Naționale, ce asigură capabilitățile de manevră, de lovire şi de protecție,
în măsură să realizeze dislocarea, prezența, extinderea şi continuitatea acțiunilor
militare de apărare a țării, acordarea de sprijin autorităților civile, precum şi/sau
de participare la misiunile/operațiile internaționale.
43. Componenta aeriană va fi orientată pe menținerea şi dezvoltarea
capacității curente de apărare a Armatei Naționale. Aceasta presupune, printre
altele, dotarea treptată cu echipamente şi infrastructură necesară executării
misiunii constituționale de apărare a spațiului aerian al statului. Efortul va fi
concentrat preponderent spre modernizarea şi reorganizarea structurilor de
apărare antiaeriană sol-aer, menținerea la un nivel optim a unei structuri de
aviație de cercetare şi transport pentru sprijinul celorlalte structuri de forțe,
precum şi modernizarea şi dotarea structurilor de supraveghere a spațiului aerian
național. Totodată, componenta aeriană a Armatei Naționale va participa, la
necesitate, la acțiunile de sprijin a autorităților civile şi la desfăşurarea
misiunilor/operațiilor internaționale.
44. Componenta pentru operații speciale va fi elementul Armatei
Naționale destinat pentru îndeplinirea, independent sau în cadrul unor grupări de
forțe, a unor misiuni cu caracter deosebit, participând atât la acțiuni de apărare a
țării, cât şi la cele destinate pentru sprijinul autorităților civile, precum şi în
misiuni/operații internaționale.
45. Potrivit misiunilor, forțele componente ale Armatei Naționale vor fi
organizate în:
1) organe de conducere militară capabil să execute comanda și controlul
grupărilor de forțe: Marele Stat Major şi Comandamente militare;
2) structuri luptătoare destinate ducerii acțiunilor militare, care cuprind:
brigăzi de infanterie, batalion de menținere a păcii și alte structuri constituite
pentru luptă;
3) structuri de sprijin de luptă destinate sprijinului strategic, operativ şi
tactic al acțiunilor militare, care cuprind: unități și subunități de aviație, artilerie,
apărare antiaeriană, geniu, unitate de cercetare, supraveghere și recunoaștere,
gardă și poliție militară, transmisiuni, comunicații și informatică, apărare
cibernetică, război electronic, apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi
nucleară (în continuare -CBRN), și alte unități, formațiuni şi subunități de sprijin
de luptă;
4) structuri de asigurare logistică care cuprind unități și subunități
destinate sprijinului tehnico-material, mentenanță și transport cu depozite de
armament, muniții şi materiale; asistență medicală; recrutate şi mobilizare şi alte
formațiuni logistice;
5) batalion pentru operații speciale, ce reprezintă componenta specializată
de intervenție rapidă, instruită şi dotată pentru executarea misiunilor specifice de
cercetare specială, acțiune directă şi asistență militară pe teritoriul statului sau în
alte teatre de operații;
6) structuri de învățământ militar şi instrucție destinate educației militare,
instrucției individuale de bază şi perfecționării pregătirii de specialitate a
personalului militar în activitate şi în rezervă: academia militară și centrul de
perfecționare continuă, baza militară de instruire și centrul de instruire inițială,
precum și alte structuri de învățământ militar și instrucție.
 46. Numărul de unități şi dispunerea acestora va fi prevăzut de planurile
operaționale respective, astfel încât să permită constituirea, la necesitate şi în
termenul cel mai scurt, gruparea de forțe necesară pentru asigurarea apărării
naționale sau pentru îndeplinirea unor misiuni specifice cu caracter militar.

Secțiunea a 4-a
Trupele de carabinieri

47. Trupele de carabinieri vor continua să poarte un caracter dual,

exercitând pe timp de pace atribuții polițieneşti, iar pe timp de asediu şi război –
atribuții specifice Forțelor Armate, în condițiile prevederilor legislației în
vigoare.
48. Trupele de carabinieri, ca parte componentă a Forțelor Armate, se vor
pregăti și instrui, inclusiv, pentru misiunile de apărare militară a țării iar, la
îndeplinirea acestor misiuni vor fi organizate în:
1) organe de comandă şi control, capabile să se integreze şi să activeze în
calitate de părți componente ale Statului Major General;
2) structuri luptătoare de infanterie, capabile să participe la executarea
misiunilor specifice de apărare militară a țării;
3) structuri de asigurare logistică, capabile să participe într-o manieră
integrată la asigurarea multilaterală a forțelor ce execută misiuni de luptă.
49. Activitatea, organizarea şi structura Trupelor de carabinieri pe timp de
pace se realizează în conformitate cu prevederile legislației naționale.

Capitolul al VI-lea
CAPABILITĂȚILE MILITARE NECESARE ŞI PRIORITĂȚILE
ÎN REALIZAREA ACESTORA

50. Pentru asigurarea capacității de îndeplinire a misiunilor şi a

obiectivelor trasate pentru Forțele Armate, în contextul şi în spiritul promovat de
prezenta Strategie, se vor dezvolta capabilitățile militare necesare, enumerate în
ordinea priorității, astfel:

1) De cunoaştere permanentă a situației şi de avertizare timpurie

Acestea presupun dezvoltarea şi menținerea în cadrul Forțelor Armate a
unei capacități eficiente de informare şi înştiințare a amenințărilor cu caracter
militar şi a riscurilor asociate acestora, pentru evitarea surprinderii strategice. În
acest sens, în conlucrare cu alte structuri abilitate ale statului, se va crea/dezvolta
un sistem integrat de colectare, analiză şi distribuire a informației privind
amenințările cu caracter militar la adresa Republicii Moldova şi a riscurilor
asociate cu acestea, precum și se va dezvolta şi menține o bază de date necesară
procesului decizional la toate nivelurile.
2) De reacție imediată
Acestea vor avea un nivel înalt de reacție şi presupun desfăşurarea rapidă
şi flexibilă a forțelor cu capacitate permanentă de intervenție. Complementar,
aceste
capabilități vor avea drept obiectiv crearea condițiilor pentru generarea altor
categorii de forțe.
Reacția la o eventuală agresiune militară sau la altă acțiune militară cu
caracter ostil (inclusiv hibrid) va cuprinde o combinație de acțiuni coordonate,
simultane şi succesive, direcționate spre reducerea probabilității escaladării
agresiunii într-un conflict armat de proporții şi respingerea agresorului cu
eforturi materiale şi financiare reduse, precum şi cu pierderi minime de vieți
omeneşti.
3) De angajare defensivă
Acestea vor presupune crearea şi menținerea unei capacități credibile de
ripostă, în măsură să asigure respingerea acțiunilor ofensive ale adversarului şi
restabilirea integrității teritoriale a țării. Totodată, capabilitatea de angajare
defensivă va asigura dezvoltarea succesului obținut în urma acțiunilor de reacție
imediată, prin crearea şi menținerea unui dispozitiv de apărare stabil.
4) De sustenabilitate
Acestea se vor realiza în baza unei concepții integrate de asigurare a
sprijinului logistic care să prevadă modul de constituire şi administrare ulterioară
a stocurilor, precum şi distribuirea diverselor categorii de materiale şi servicii la
timp, în cantitatea şi de calitatea necesară, acolo unde este nevoie de ele, inclusiv
şi pentru contingentele naționale implicate în desfăşurarea misiunilor/operațiilor
internaționale. În acest scop, sistemul logistic militar va fi transformat din punct
de vedere structural şi managerial în vederea asigurării mobilității şi
modularității sale.
5) De comandă, control, comunicații, computere şi informații
Acestea vor fi realizate în vederea atingerii capacității de realizare a unei
conduceri a Forțelor Armate continue, ferme, suple, oportune şi executate în
secret, cu protecție la atacuri cibernetice sau de altă natură.
6) De mobilitate
Acestea vor asigura libertatea de mişcare a forțelor angajate în operații
prin realizarea accesului către şi dinspre zonele de acțiune, prin teren variat,
peste cursuri de apă, inclusiv prin îndepărtarea obstacolelor create de adversar.
7) De protecție a forței
Acestea vor asigura forța militară împotriva influențelor de natură CBRN,
precum şi a atacurilor de diversă natură (inclusiv a celor executate din aer) atât
pe timpul staționării, temporare sau permanente, cât şi pe timpul deplasării
organizate către şi dinspre zonele de acțiune.
8) De mobilizare
Acestea vor asigura generarea şi regenerarea forței, identificarea şi
alocarea resurselor ce vizează populația, teritoriul şi economia pentru susținerea
eforturilor naționale în condiție de campanie.
9) De apărare cibernetică
Acestea vor consta în îmbunătățirea securității infrastructurilor critice, a
sistemelor de comunicații şi informatice, în vederea creării unui sistem interactiv,
ce va permite prevenirea, raportarea şi soluționarea incidentelor de securitate IT,
precum şi limitarea consecințelor acestora.
 51. Dezvoltarea capabilităților identificate se va realiza în următoarele
domenii: doctrină, organizare, instruire, conducere (comandă), dotare,
infrastructură, personal şi cooperare/ interacțiune, aprobate la nivel instituțional.

Capitolul al VII-lea
RESURSELE NECESARE

52. În vederea asigurării nivelul de ambiție al Republicii Moldova stipulat

în Strategia națională de apărare, este necesară dezvoltarea Forțelor Armate, care
la rândul său depinde de cantitatea şi calitatea resurselor alocate apărării
naționale. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova obligă o atenție sporită
apărării naționale şi asigurării instituțiilor statului responsabile de aceasta cu
toate resursele necesare.

Secțiunea 1
Resursele umane

53. Consolidarea şi dezvoltarea capabilităților Forțelor Armate impune

eforturi sporite pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane,
capabil să asigure componentele Forțelor Armate cu personalul militar şi civil
necesar pentru îndeplinirea misiunilor stabilite. Gestionarea eficientă a resurselor
umane şi sporirea protecției sociale a militarilor constituie o prioritate a prezentei
Strategii.
54. Managementul politicilor în domeniul resurselor umane se va baza pe
realizarea procesului de profesionalizare a Armatei Naționale, redat în Strategia
națională de apărare şi Programul ,,Armata Profesionistă 2018-2021”. Acest
proces presupune, printre altele, înlocuirea treptată a serviciului militar
obligatoriu cu serviciul prin contract. Această înlocuire va fi corelată cu procesul
de dezvoltare a capabilităților necesare Forțelor Armate pe termen mediu şi lung.
55. Efortul principal în procesul de încadrare a cetățenilor Republicii
Moldova în serviciul militar prin contract va fi pus pe aspectul cantității şi cel al
calității resurselor umane. Pentru completarea funcțiilor se va ține cont de
prioritățile structurii militare, în special a funcțiilor de soldați şi sergenți, astfel,
încât să fie asigurate condiții şi şanse egale pentru toți cetățenii care manifestă
dorința de a îndeplini serviciul militar. Prin, urmare pentru asigurarea
transparenței şi competitivității, în cadrul mecanismului de selectare şi încadrare
vor fi create condiții de promovare a perspectivei de gen (conform rezoluției
ONU 1325 Femeile, Pacea şi Securitatea).
56. Rezerva umană a Forțelor Armate joacă un rol important la menținerea
şi dezvoltarea capacității militare a acesteia. În acest sens, se va avea în vedere
exploatarea capacității şi cunoştințelor militare ale rezerviştilor Forțelor Armate,
precum şi implicarea acestora în îndeplinirea diferitor misiuni sau sarcini ale
Forțelor Armate, inclusiv în constituirea contingentelor naționale detaşate în
misiuni/ operații internaționale. Vor fi create condiții şi întreprinse acțiuni de
consolidare şi dezvoltare profesională prin pregătirea şi instruire practică a
rezervei Forțelor Armate.
57. O atenție deosebită va fi acordată pentru sporirea protecției sociale a
militarilor şi membrilor familiilor lor, promovarea în societate a profesiei de
militar, îmbunătățirea condițiilor de îndeplinire a serviciului militar şi creşterea
calității învățământului în domeniul milităriei. Pentru îmbunătățirea condițiilor
de trai ale militarilor, va continua practica inițierii şi desfăşurării proiectelor de
parteneriat public-privat pentru construcția locuințelor de serviciu.

Secțiunea a 2-a
Resursele financiare

58. Bugetul Republicii Moldova destinat apărării în perspectivă medie şi

lungă de timp va trebui să crească în aşa măsură încât să permită: menținerea
Forțelor Armate în limitele de personal prevăzute de Hotărârea Parlamentului
nr.679 din 23.11.2001 cu privire la aprobarea structurii generale și a efectivului
Armatei Naționale și a instituțiilor Ministerului Apărării; inițierea unor programe
de modernizare şi/sau achiziții; creşterea cheltuielilor pentru mentenanță;
menținerea unui nivel acceptabil de cheltuieli pentru salarizare. Atingerea
nivelului necesar de resurse financiare nu va fi efectuată în baza reducerilor de
personal sau a cheltuielilor de salarizare.
59. Creşterea treptată a bugetului alocat apărării va fi efectuată conform
prevederilor Strategiei naționale de apărare şi a altor documente de planificare.
Ministerul Apărării este structura care stabileşte prioritățile privind alocarea
resurselor disponibile pentru dezvoltarea capacităților militare ale Forțelor
Armate.

Secțiunea a 3-a
Resursele materiale

60. Accentul principal privind resursele materiale va fi pus pe asigurarea

completării şi/sau reînnoirii stocurilor militare pentru noua structură de forțe,
precum şi pe inițierea unor programe de achiziții militare pe termen mediu şi
lung în vederea modernizării/dezvoltării capabilităților militare ale Forțelor
Armate şi creşterii nivelului de interoperabilitate cu armatele altor state.
61. Totodată, pe măsură ce Forțele Armate se vor moderniza, armamentul,
tehnica şi echipamentele militare care sunt tehnologic învechite şi exploatate, vor
fi casate pentru a reduce costurile de întreținere şi pentru a facilita o tranziție
eficientă la viitoarea structură de forțe.
62. Se vor iniția programe de modernizare (sau de prelungire a resurselor
de utilizare) a unor sisteme de armament, tehnică şi echipamente militare din
dotare. În acest scop se vor identifica posibilitățile oferite în acest sens de
economia națională.
 63. O atenție deosebită va fi acordată şi infrastructurii militare, în privința
căreia, în funcție de planurile de modernizare a Forțelor Armate, se va iniția un
program de lungă durată de construcții și reparație/modernizare. Prioritatea
principală în acest sens va fi acordată fondului de cazarmă, depozitelor şi
remizelor de păstrare a bunurilor militare, precum şi infrastructurii de instruire.
64. Conform prevederilor prezentei Strategii, dezvoltarea Forțelor Armate
în unele domenii se va realiza inclusiv cu suportul partenerilor externi prin
intermediul programelor de asistență.

Capitolul al VIII-lea
CONSIDERAȚII FINALE

65. În contextul necesității dezvoltării şi menținerii capacității Forțelor

Armate de îndeplinire a misiunilor atribuite de legislația națională, prezenta
Strategie este documentul de referință care va permite inițierea/continuarea/
menținerea activităților şi acțiunilor necesare pentru dezvoltarea capabilităților
Forțelor Armate.

Secțiunea 1
Rezultatele scontate şi indicatorii de progres

66. Rezultatul principal scontat de prezenta Strategie este ca, pe termen

lung, Forțele Armate să fie în măsură să planifice, conducă şi să desfăşoare o
operație de apărare de înaltă intensitate pe întreg teritoriul național, cu
menținerea concomitentă a capacității de a participa, atât cu experți militari şi
civili, cât şi cu contingente militare (până la nivel de batalion pentru fiecare
componentă a Forțelor Armate în parte), în misiuni/operații internaționale,
precum şi să sprijine autoritățile civile la gestionarea situațiilor interne de criză,
conform cerințelor formulate de acestea, dar fără a periclita capacitatea generală
a Forțelor Armate de a asigura apărarea națională

Secțiunea a 2-a
Etapele de implementare

67. Prezenta Strategie va fi realizată în baza prevederilor generice ce vor fi

incluse în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei Militare pentru anii
2018-2022 (în continuare, Plan). Aceste prevederi au la bază nivelul de ambiție
expus în pct.75, ce presupune transformarea pe termen lung a Forțelor Armate,
care va fi reflectată în Planul privind construcția şi dezvoltarea Armatei
Naționale pentru perioada 2018-2030. Conform acestei viziuni, procesul de
transformare a Forțelor Armate va fi realizat treptat, în conformitate cu etapele
determinate, dar şi în funcție de alocările bugetare, precum şi alte resurse, aflate
la dispoziție pentru realizarea fiecărei etape în parte. Trecerea de la o etapă la
alta va fi realizată în funcție de îndeplinirea principalelor obiective şi sarcini
prevăzute în etapa precedentă.
 68. Etapa întâi de implementare se va concentra asupra ajustării cadrului
legal național la noul model de organizare a forțelor. De asemenea, va fi
determinat modul de acțiune pentru realizarea obiectivelor stabilite în Strategia
națională de apărare și prezenta Strategie.
În această etapă efortul principal se va axa pe consolidarea şi dezvoltarea
capacității operaționale curente a Armatei Naționale cu prioritatea alocării
resurselor în funcție de mecanismul de implicare a forțelor. Concomitent va fi
inițiat procesului de trecere la noul model de organizare.
69. Etapa a doua va fi focusată pe dezvoltarea şi consolidarea
capabilităților militare identificate şi continuarea procesului de reorganizare
structurală a Armatei Naționale. În acest sens, efortul principal va fi orientat pe
dezvoltarea structurilor luptătoare, precum şi continuarea dezvoltării unităților de
sprijin de luptă (inclusiv de aviație, de apărare antiaeriană și control a spațiului
aerian).
Obiectivul principal al acestei etape va fi orientat pe dezvoltarea capacității
de participare în misiuni/operații internaționale cu unități militare până la nivel
de batalion. Tot în cadrul acestei etape vor fi demarate programele de achiziții
militare pe termen lung.
70. Etapa a treia de implementare va fi concentrată pe continuarea
derulării programelor de achiziții militare şi finalizarea procesului de
restructurare a unităților militare, cu accentul pe structurile luptătoare. Totodată,
în cadrul acestei etape va fi demarat procesul de creştere a nivelului de
participare a Armatei Naționale în misiuni/operații internaționale până la nivel de
batalion.
Obiectivul principal al acestei etape va fi finalizarea operaționalizării
unităților de luptă, precum și a unităților de sprijin de luptă și a
unităților/elementelor de asigurare logistică ale Armatei Naționale.
71. Planul de implementare al Strategiei, elaborat în baza viziunii de
transformare a Forțelor Armate, va putea fi ajustat în funcție de nivelul de
alocare a resurselor financiare către sistemul național de apărare.

Secțiunea a 3-a
Procedurile de raportare şi monitorizare

72. Procesul de implementare a prezentei Strategii se va desfăşura sub

monitorizarea permanentă din partea Preşedintelui, Parlamentului şi
Guvernului Republicii Moldova.
73. Evaluarea procesului de implementare a prezentei Strategii va fi
desfăşurată de Guvernul Republicii Moldova, care va analiza periodic
rapoartele semestriale de monitorizare şi rapoartele anuale de autoevaluare
parvenite, prin intermediul Ministerului Apărării, din partea tuturor autorităților
publice centrale din componența sau din subordinea Guvernului cu atribuții în
domeniu.
74. La nivelul Forțelor Armate, coordonarea activităților de
implementare a prezentei Strategii va fi desfăşurată de Ministerul Apărării.
 25

Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului nr.

PLAN DE ACŢIUNI
privind implementarea Strategiei militare pentru anii 2018-2022

Prevederile Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei militare pentru anii 2018-2022(în continuare, Planul) se
bazează pe o viziune de transformare a Forţelor Armate pe termen lung, care va fi reflectată în Planul de dezvoltare a capabilităţilor
militare pentru perioada 2018-2030. Asigurarea financiară a acestor acţiuni va fi realizată în baza prevederilor Strategiei naţionale de
apărare şi a planului de implementare a acesteia care prevede următoarele alocaţii: 2018 – 625 mil. lei; 2019 – 700 mil. lei; 2020 – 790
mil. lei; 2021 – 895 mil. lei, 2022 – 1015 mil. lei. Conform previziunilor financiare indicate în acest document, resursele financiare
planificate domeniului apărării naţionale pentru perioada respectivă vor permite menţinerea la un nivel acceptabil a capacităţii Forţelor
Armate de executare a misiunilor stabilite, precum şi demararea activităţilor pe care se vor baza acţiunile viitoare de transformare a
sistemului militar naţional.
În cazul schimbării (degradării) mediului de securitate şi/sau apariţiei posibilităţii de creştere mai rapidă a alocaţiilor financiare
pentru domeniul militar, Planul va fi ajustat conform noilor realităţi.

Costuri
Nr. Termenele Instituţiile Indicatori
Acţiuni aferente
Crt. de realizare responsabile de progres
implementării
1 2 3 4 5 6
OBIECTIVUL GENERAL 1: Crearea capacităţii optime de răspuns a forţelor armate la provocările militare şi hibride ale mediului de securitate
Obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea capacităţii de luptă ale Forţelor Armate
1.1.1 Consolidarea cadrului normativ
1.1.1.1 Instituirea grupului de lucru instituțional Semestrul I 2019 Ministerul Apărării, Grup de lucru instituit În limitele
pentru examinarea şi ajustarea cadrului Ministerul Afacerilor alocaţiilor bugetare
normativ şi de politici în domeniul apărării. Interne
1.1.1.2 Evaluarea, elaborarea sau ajustarea cadrului 2019-2021 Ministerul Apărării, Număr de acte normative În limitele
normativ şi de politici în domeniul apărării. şi de politici ajustate alocaţiilor bugetare
 26

1 2 3 4 5 6
Ministerul Afacerilor
Interne
1.1.1.3 Promovarea şi aprobarea proiectelor de 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de acte normative În limitele
modificare a actelor identificate. Ministerul Afacerilor şi de politici aprobate alocaţiilor bugetare
Interne
1.1.2 Reorganizarea structurii de forţe a Forţelor Armate
1.1.2.1 Revizuirea structurii și responsabilităţilor Semestrul II Ministerul Apărării, Structura şi În limitele
Forţelor Armate. 2019 Ministerul Afacerilor responsabilităţile alocaţiilor bugetare
Interne revizuite şi ajustate
1.1.2.2 Reorganizarea treptată a Forţelor Armate 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de structuri În limitele
conform noului model de organizare. Ministerul Afacerilor reorganizate alocaţiilor bugetare
Interne
1.1.3 Dezvoltarea pe termen lung a Forţelor Armate
1.1.3.1 Elaborarea şi aprobarea planului privind Semestrul II Ministerul Apărării Planul elaborat şi aprobat În limitele
construcţia şi dezvoltarea Armatei Naţionale 2019 alocaţiilor bugetare
(pe termen lung).
1.1.3.2 Elaborarea şi aprobarea Directivei de Semestrul II Ministerul Apărării Directivei de planificare Nu necesită resurse
planificare a apărării 2019 a apărării financiare
Elaborată și aprobată
1.1.3.3 Evaluarea anuală a Directivei de planificare a 2019-2022 Ministerul Apărării Directivei de planificare Nu necesită resurse
apărării a apărării financiare
revizuită și aprobată
1.1.3.4 Elaborarea și aprobarea programelor anuale de 2019-2022 Ministerul Apărării Programe bugetare Nu necesită resurse
bugetare a Ministerului Apărării aprobată și puse în financiare
aplicare
1.1.3.5 Implementarea strategiei de reformare a 2019-2020 Ministerul Afacerilor Acțiuni conform planului În limitele
trupelor de carabinieri Interne sunt implementate alocaţiilor bugetare
1.1.3.6 Elaborarea planului de lungă durată de achiziţii Semestrul I 2020 Ministerul Apărării Planul elaborat şi aprobat În limitele
şi modernizare a armamentului, tehnicii şi alocaţiilor bugetare
echipamentelor militare.
1.1.4 Dezvoltarea sistemului de asigurare logistică şi a infrastructurii militare
 27

1 2 3 4 5 6
1.1.4.1 Elaborarea şi punerea în aplicare a concepţiei Semestrul II Ministerul Apărării Concepţia elaborată şi În limitele
integrate de asigurare a sprijinului logistic. 2019 aprobată alocaţiilor bugetare
1.1.4.2 Îmbunătățirea infrastructurii militare și sociale Anual Ministerul Apărării Număr de clădiri, În limitele
2019-2022 Ministerul Afacerilor edificii, rețele construite, alocaţiilor bugetare
Interne reparate sau renovate
1.1.4.3 Reparația și mentenanțatehnicii și 2019-2022 Ministerul Apărării Număr de unități reparate În limitele
echipamentului din dotarea Forțelor Armate și întreținute alocaţiilor bugetare
1.1.4.4 Dotarea graduală/etapizată a Forţelor Armate 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de unități În limitele
cu echipament, bunuri tehnico-materiale. Ministerul Afacerilor repartizate sau alocate alocaţiilor bugetare
Interne
1.1.5 Asigurarea stocurilor militare
1.1.5.1 Actualizarea normelor de calcul privind Semestrul II Ministerul Apărării, Algoritm actualizat în În limitele
completarea stocurilor militare. 2019 Ministerul Afacerilor conformitate cu alocaţiilor bugetare
Interne necesităţile reale ale
Forţelor Armate
1.1.5.2 Revizuirea și completarea stocurilor Forțelor 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr și cantități de În limitele
Armate Ministerul Afacerilor stocuri asigurate alocaţiilor bugetare
Interne
1.1.5.3 Îmbunătățirea și eficientizarea mecanismelor Semestrul II Ministerul apărării, Mecanisme de control şi În limitele
de control și evidenţă a stocurilor militare. 2020 Ministerul Afacerilor evidenţă instituite, alocaţiilor bugetare
Interne numărul de controale
efectuate şi rapoarte
elaborate
1.1.6 Dezvoltarea capabilităţilor de avertizare timpurie a Forţelor Armate
1.1.6.1 Elaborarea şi aprobarea concepţiei integrate de Semestrul I Ministerul Apărării, Concepţia elaborată şi În limitele
avertizare timpurie. 2020 Ministerul Afacerilor pusă în aplicare alocaţiilor bugetare
Interne,
Serviciul de
Informaţii şi
Securitate
 28

1 2 3 4 5 6
1.1.6.2 Dotarea graduală/etapizată a Forțelor Armate 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de echipamente În limitele
cu echipament şi infrastructurăpentru Ministerul Afacerilor date în exploatare alocaţiilor bugetare
asigurarea funcţionării capabilităţii de Interne
avertizare timpurie
1.1.6.3 Dezvoltarea și menținerea capacităţilor de 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de În limitele
avertizare timpurie. Ministerul Afacerilor cursuri/instruiri și alocaţiilor bugetare
Interne exerciții desfășurate,
documente/instrucțiuni
elaborate și puse în
aplicare
1.1.7 Dezvoltarea sistemului de comandă, control, comunicaţii şi informatică (C3I) a Forţelor Armate
1.1.7.1 Dotarea graduală/etapizată a Armatei 2019-2022 Ministerul Apărării Număr de echipamente În limitele
Naţionale cu echipament şi infrastructură date în exploatare alocaţiilor bugetare
necesare pentru asigurarea funcţionării
capabilităţii de comandă şi control.
1.1.7.2 Dezvoltarea și menținerea capacităţilor de 2019-2022 Ministerul Apărării Număr de În limitele
comunicaţii şi informatică al Armatei cursuri/instruiri și alocaţiilor bugetare
Naţionale. exerciții desfășurate,
documente/instrucțiuni
elaborate și puse în
aplicare
1.1.8 Dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică a Forţelor Armate
1.1.8.1 Dezvoltarea și menținerea capacității de 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de cursuri și În limitele
apărare cibernetică și ajustarea infrastructurii Ministerul Afacerilor instruiri desfășurate, alocaţiilor bugetare
critice de comunicații la cerinţelor minime Interne, echipament și aplicații, şi susţinerii din
obligatorii de securitate cibernetică. documente și partea partenerilor
instrucțiuni elaborate și externi
puse în aplicare
1.1.8.2 Crearea și dezvoltarea Centrului de Reacţie şi Semestrul II Ministerul Apărării, Centru creat și funcțional În limitele
Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor 2020 alocaţiilor bugetare
Armate şi susţinerii din
 29

1 2 3 4 5 6
partea partenerilor
externi
1.1.9 Consolidarea capabilităţilor de supraveghere şi control a spaţiului aerian naţional
1.1.9.1 Elaborarea şi punerea în aplicare a concepţiei Semestrul II Ministerul Apărării Concepţia aprobată În limitele
de dezvoltare a forțelor aeriene. 2019 alocaţiilor bugetare
1.1.9.2 Dezvoltarea capabilităților de supraveghere 2019-2022 Ministerul Apărării Număr de parteneri În limitele
control și apărare a spațiului aerian și dotarea identificați, sisteme alocaţiilor bugetare
treptată a forțelor aeriene. reparate, modernizate și
procurate,
cursuri/instruiri și
exerciții desfășurate,
documente/instrucțiuni
elaborate și puse în
aplicare
1.1.10 Extinderea cooperării cu partenerii externi pentru dezvoltarea capabilităţilor de luptă a Forţelor Armate
1.1.10.1 Intensificarea cooperării cu Uniunea 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de experţi În limitele
Europeană în domeniul politicii de securitate Ministerul Afacerilor instruiţi, alocaţiilor bugetare
şi apărare comună. Externe şi Integrării Număr de experţi detaşaţi
Europene în misiunile/operaţiunile
militare conduse de
Uniunea Europeană
Număr de acorduri
semnate
Număr de proiecte
inițiate
1.1.10.2 Consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de experţi În limitele
parteneriat cu NATO, în cadrul formatului Ministerul Afacerilor instruiţi, alocaţiilor bugetare
Parteneriat pentru Pace (PfP), inclusiv pe Interne, Număr de proiecte
dimensiunea Iniţiativei, de Consolidare a Ministerul Afacerilor inițiate
Capacităţii de Apărare. Externe şi Integrării în limitele formatului de
Europene cooperare PfP, în special
celor ce ţin de Iniţiativa
 30

1 2 3 4 5 6
de Consolidare a
Capacităţii de Apărare şi
a Programului Ştiinţă
pentru Pace şi Securitate
aprobate
1.1.10.3 Extinderea cooperării bilaterale cu partenerii 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de planuri și În limitele
externi prin elaborarea, negocierea și Ministerul Afacerilor activități aprobate alocaţiilor bugetare
aprobarea planurilor de cooperare bilaterală în Interne,
domeniul apărării. Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării
Europene
1.1.10.4 Instituirea cadrului normativ și crearea 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de atașați militari În limitele
funcțiilor de consilieri (atașați militari) în Ministerul Afacerilor detașați alocaţiilor bugetare
cadrul Ambasadelor Republicii Moldova în Externe şi Integrării
țările partenere. Europene
Obiectivul specific 1.2: Creşterea nivelului de profesionalizare a Forţelor Armate
1.2.1 Consolidarea sistemului de recrutare şi îmbunătăţirea procesului de selecţie în rândurile Forţelor Armate
1.2.1.1 Elaborarea concepției privind recrutarea Semestrul II Ministerul Apărării, Concepție elaborată și În limitele
resurselor umane. 2020 Ministerul Afacerilor aprobată alocaţiilor bugetare
Interne
1.2.1.2 Revizuirea activității centrelor militar în Semestrul II Ministerul Apărării, Număr de documente În limitele
contextul reformei Administrației Publice 2019 Ministerul Afacerilor revizuite și aprobate alocaţiilor bugetare
Locale (APL). Interne
1.2.1.3 Organizarea campaniilor de informare- 2019-2020 Ministerul Apărării, Număr de campanii În limitele
recrutare pentru încurajarea femeilor și Ministerul Afacerilor organizate și desfășurate alocaţiilor bugetare
bărbaților de a se încadra în serviciul militar Interne
prin contract sau a opta pentru studii militare.
1.2.1.4 Analiza, revizuirea și ajustarea procedurilor Semestrul II Ministerul Apărării, Proceduri revizuite și -
de recrutare și promovarea inclusiv din 2020 Ministerul Afacerilor ajustate
perspectiva nondiscriminării și egalității de Interne
gen.
 31

1 2 3 4 5 6
1.2.1.5 Majorarea treptată a numărului de personal 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de persoane În limitele
încadrat prin contract. Ministerul Afacerilor încadrate în bază de alocaţiilor bugetare
Interne contract
1.2.2 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de învăţământ în domeniul milităriei
1.2.2.1 Evaluarea externă a Academiei militare în Semestrul II Ministerul Apărării; Studii superioare Licență, În limitele
vederea acreditării ciclului I Licență 2019 Ministerul Educaţiei, ciclul I acreditat alocaţiilor bugetare
Culturii şi Cercetării
1.2.2.2 Evaluarea externă a Academiei militare în Semestrul II Ministerul Apărării; Studii superioare Master, În limitele
vederea acreditării ciclului II Masterat 2019 Ministerul Educaţiei, ciclul II acreditat alocaţiilor bugetare
Culturii şi Cercetării
1.2.2.3 Evaluarea externă a Academiei militare în Semestrul II Ministerul Apărării; Studii superioare În limitele
vederea acreditării ciclului III Doctorat 2020 Ministerul Educaţiei, Doctorat, ciclul III alocaţiilor bugetare
Culturii şi Cercetării acreditat
1.2.2.4 Perfecţionarea, elaborarea şi promovarea Semestrul II Ministerul Apărării; Număr de documente În limitele
documentelor de politici și actelor normative 2019 Ministerul Educaţiei, elaborate şi aprobate alocaţiilor bugetare
în domeniul învăţământului militar. Culturii şi Cercetării
1.2.2.5 Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul 2019-2022 Ministerul Apărării; Număr de cercetări În limitele
securităţii şi apărării naţionale. Ministerul Educaţiei, științifice elaborate, alocaţiilor bugetare
Culturii şi Cercetării; conferințe și seminare
Academia de ştiinţe a desfășurate
Moldovei
1.2.3 Perfecţionarea procesului de instruire
1.2.3.1 Evaluarea şi ajustarea programelor de instruire 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de programe de În limitele
militară Ministerul Afacerilor instruire perfecţionate alocaţiilor bugetare
Interne
1.2.3.2 Dezvoltarea și perfecționarea bazei materiale 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de materiale În limitele
de instruire a unităților militare. Ministerul Afacerilor didactice și de instruire alocaţiilor bugetare
Interne elaborate sau
achiziționate
1.2.4 Modernizarea infrastructurii de instruire a Forţelor Armate
 32

1 2 3 4 5 6
1.2.4.1 Menţinerea şi dezvoltarea treptată a centrelor 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de elemente a În limitele
de instruire militară. Ministerul Afacerilor centrelor de instruire alocaţiilor bugetare
Interne dezvoltate
1.2.4.2 Construcția, repararea și renovarea treptată 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de edificii În limitele
edificiilor de instruire din cadrul unităților Ministerul Afacerilor reparate și renovate alocaţiilor bugetare
militară. Interne
1.2.5 Creşterea nivelului de interacţiune a componentelor Forţelor Armate
1.2.5.1 Dezvoltarea interoperabilității între 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de În limitele
componentele Forţelor Armate. Ministerul Afacerilor documente/instrucțiuni alocaţiilor bugetare
Interne elaborate și puse în
aplicare,cursuri/instruiri
desfășurate,
1.2.5.2 Organizarea și desfășurarea exercițiilor și 2019-2022 Ministerul Afacerilor Număr de exerciții și În limitele
aplicațiilor comune între componentele Interne aplicații desfășurate, alocaţiilor bugetare
Forțelor Armate număr de personal
instruit
1.2.6 Implementarea conceptelor moderne de standardizare la nivelul Forţelor Armate
1.2.6.1 Elaborarea documentelor de conducere privind 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de acte elaborate În limitele
implementarea standardelor militare. Ministerul Afacerilor și aprobate alocaţiilor bugetare
Interne
1.2.6.2 Aprobarea şi implementarea standardelor 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de standarde În limitele
întrebuinţate. Ministerul Afacerilor selectate și puse în alocaţiilor bugetare
Interne aplicare
1.2.7 Sporirea protecţiei sociale a militarilor şi membrilor familiilor lor
1.2.7.1 Trecerea la modul de salarizare unic pentru Semestrul I Ministerul Apărării, Cadrul legal îmbunătăţit, În limitele
structurile de forță a Republicii Moldova 2019 Ministerul Afacerilor Mod de salarizare alocaţiilor bugetare
Interne implementat în cadrul
Forțelor Armate
1.2.7.2 Inițierea și dezvoltarea parteneriatelor publice- 2019-2022 Ministerul apărării, Parteneriate publice- În limitele
private pentru construirea locuințelor de Ministerul Afacerilor private inițiate și alocaţiilor bugetare
serviciu Interne dezvoltate
 33

1 2 3 4 5 6
1.2.7.3 Crearea condițiilor favorabile privind 2019-2022 Ministerul apărării, Număr de persoane În limitele
participarea militarilor la proiecte de tip Ministerul Afacerilor beneficiare alocaţiilor bugetare
”Prima Casă”(1,2,3..) Interne
1.2.7.4 Identificarea donatorilor/programelor/ 2020-2021 Ministerul Apărării, Numărul beneficiarilor -
proiectelor privind reconversia profesională și Ministerul Afacerilor de reconversie
adaptare socială a militarilor și cetățenilor Interne profesională
trecuți în rezervă
OBIECTIVUL GENERAL 2: Consolidarea credibilităţii forţelor armate de îndeplinire a obligaţiunilor asumate de republica moldova în
domeniul păcii şi securităţii internaţionale
Obiectivul specific 2.1: Dezvoltarea nivelului de interoperabilitate cu forţele armate ale altor state
2.1.1 Creşterea nivelului de cunoaştere a limbilor de circulaţie internaţională la toate nivelele ierarhice
2.1.1.1 Pregătirea și instruirea lingvistică a cadrelor 2019-2022 Ministerul apărării, Număr de persoane În limitele
militare Ministerul Afacerilor instruite alocaţiilor bugetare
Interne
2.1.3 Participarea activă la exerciţiilor militare şi activităţilor internaţionale
2.1.3.1. Asigurarea participării personalului Forțelor 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de militari În limitele
Armate la exercițiile și activitățile desfășurate Ministerul Afacerilor instruiţi, număr de alocaţiilor bugetare
în afara hotarelor țării. Interne exerciţii/activităţi
multinaţionale la care s-a
participat
2.1.3.2 Planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor și 2019-2022 Ministerul Apărării Număr de militari În limitele
activităţilor militare cu participarea Ministerul Afacerilor instruiţi, număr de alocaţiilor bugetare
partenerilor externi pe teritoriul naţional. Interne exerciţii/activităţi şi susţinerii din
multinaţionale partea partenerilor
desfăşurate externi
Obiectivul specific 2.2: Creşterea nivelului de participare la misiuni şi operaţii internaţionale de menţinere a păcii şi consolidare a securităţii şi
stabilităţii
2.2.1 Participarea la misiuni şi operaţii internaţionale de menţinere a păcii şi consolidare a securităţii şi stabilităţii
2.2.1.1 Dezvoltarea capabilităţilor forţelor declarate 2019-2022 Ministerul Apărării, Număr de unități În limitele
pentru participare la misiuni şi operaţii Ministerul Afacerilor certificate alocaţiilor bugetare
internaţionale. Interne
 34

1 2 3 4 5 6
2.2.1.2 Pregătirea și detaşarea militarilor în misiuni şi 2019-2022 Ministerul Apărării, Numărul de efectiv În limitele
operaţii internaţionale. Ministerul Afacerilor detaşat, număr de alocaţiilor bugetare
Interne instruiri, misiuni şi
Ministerul Afacerilor operaţii la care s-a
Externe şi Integrării participat
Europene,
OBIECTIVUL GENERAL 3: Asigurarea capacităţii de participare a forţelor armate în sprijinul autorităţilor civile la gestionarea situaţiilor de
criză
Obiectivul specific 3.1: Dezvoltarea nivelului de interacţiune a Forţelor Armate la managementul situaţiilor de criză
3.1.1 Interacţiunea cu autorităţi publice centrale şi locale în situaţii de criză.
3.1.1.1 Participarea la ședințele de lucru cu 2019-2022 Autorităţile publice Număr de întrevederi În limitele
autorităţile publice centrale şi locale și centrale, comune desfăşurate, alocaţiilor bugetare
identificarea necesarului de capabilităţi pentru Ministerul Apărării numărul de decizii
managementul situaţiilor de criză primite şi implementate,
necesarul de capabilităţi
identificate
3.1.1.2 Dezvoltarea capabilităţilor necesare pe 2019-2022 Ministerul Apărării Capabilităţi create sau În limitele
domeniul managementului situaţiilor de criză Ministerul Afacerilor constituite alocaţiilor bugetare
Interne,
 NOTĂ-INFORMATIVĂ
la proiectul hotărârii de Guvern
„Cu privire la aprobarea Strategiei Militare
şi Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2018-2022”

Denumirea autorului
_______________ şi a participanţilor la elaborarea proiectului_______________
Proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Strategiei Militare şi Planului
de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2018-2022” a fost elaborat de
către Ministerul Apărării, cu participarea reprezentanţilor Ministerului
Afacerilor Interne, precum şi cu sprijinul experţilor străini prin intermediul
Iniţiativei de consolidare a capacităţii de apărare (Defence Capacity Building
Iniţiative - DCBI)._____________________________________________________
Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului
_______şi finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglem entări__
Evoluţia din ultima perioadă a mediului de securitate al Republicii Moldova
impune necesitatea punerii în aplicare a unui set de politici publice ce au ca
finalitate întărirea sistemului de securitate şi apărare naţională. Modificările din
2016 ale Legii nr. 345-XV din 25 iulie 2003 au structurat domeniul planificării
apărării naţionale, stabilind inclusiv şi documentele de politici prin care aceasta este
realizată. în cadrul lor, Strategia militară (în continuare, Strategia) „stabileşte
modalitatea de realizare a funcţiilor structurilor Forţelor Armate în scop de
asigurare a realizării obiectivelor militare.”
Scopul principal al Strategiei este oferirea unei baze solide pentru demararea
procesului de trecere a Forţelor Armate la o nouă structură de forţe, corelată, pe de
o parte, la ameninţările militare existente la adresa securităţii Republicii Moldova,
iar pe de altă parte - la resursele alocate apărării naţionale, care în perspectivă
medie de timp trebuie să înceapă a creşte până la atingerea mediei europene.
Finalitatea principală urmărită în acest sens de Strategie este ca, pe termen lung,
Forţele Armate să fie în măsură să planifice, să conducă şi să desfăşoare operaţii de
apărare de înaltă intensitate pe întreg teritoriul naţional, cu menţinerea
concomitentă a capacităţii de a participa, atât cu experţi militari şi civili, cât şi cu
contingente militare (până la nivel de batalion pentru fiecare componentă a Forţelor
Armate în parte), în misiuni/operaţiuni internaţionale, precum şi să sprijine
autorităţile civile la gestionarea situaţiilor interne de criză, conform cerinţelor
formulate de acestea, dar fără a periclita capacitatea generală a Forţelor Armate de a
asigura apărarea naţională.______________________________________________
Descrierea gradului de compatibilitate
pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislaţiei naţionale
_____________________ cu legislaţia Uniunii Europene __ _______ __
Proiectul nominalizat nu are drept scop armonizarea legislaţiei naţionale cu
legislaţia Uniunii Europene şi nu contravine legislaţiei comunitare.
Principalele prevederi ale proiectului
________ ____________ şi evidenţierea elementelor noi
Proiectul Strategiei urmează să fie primul document de acest gen aprobat în :
Republica Moldova de la proclamarea independenţei sale. La determinarea j

1
structurii şi prevederilor sale, pe lângă cerinţele specificate în Legea nr. 345-XV din
25 iulie 2003, au fost luate în considerare şi prevederile Hotărârii de Guvern nr. 33
din 11 ianuarie 2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de
documentele de politici (Anexa nr. 1).
Fiind un document cu referire directă la Armata Naţională şi Trupele de
Carabinieri, ca părţi componente ale Forţelor Armate, Strategia va contribui la
îndeplinirea obiectivelor apărării naţionale.
Astfel, prezenta Strategie:
-descrie mediul de securitate, ameninţările cu caracter militar la adresa
Republicii Moldova, precum şi riscurile asociate acestora;
-defineşte misiunile Forţelor Armate stabilite de legislaţia naţională în vigoare;
-identifică capabilităţile militare necesare;
-stabileşte cerinţele şi necesarul pentru finanţarea obiectivelor militare
strategice şi a obiectivelor specifice în vederea îndeplinirii misiunilor.
Menţionăm că, proiectul Strategiei a fost elaborat pentru perioada anilor 2018-
2022, însă dat fiind faptul că acesta pune bazele unui ambiţios proces de
transformare militară, textul său conţine şi prevederi ce redau viziuni pe termen
lung asupra viitorului Forţelor Armate (Armatei Naţionale). De asemenea,
aplicabilitatea prevederilor sale poate fi extinsă sau, din contra, restrânsă, în funcţie
de evoluţia mediului de securitate şi/sau gradul de îndeplinire a prevederilor
Strategiei.
In acest sens, subliniem că, Ministerul Apărării stabileşte priorităţile privind
realizarea obiectivelor şi alocarea resurselor disponibile pentru dezvoltarea
capacităţilor militare identificate. j
Importanţa Strategiei rezidă din faptul că prin aplicarea principalelor sale I
prevederi Forţele Armate obţin baza necesară de la care se poate porni unul dintre j
cele mai ambiţioase transformări structurale. Acest proces are ca finalitate o nouă j
structură de forţe, bazată pe concepţia manevrieră, organizată pe principii moderne, |
astfel încât să permită Forţelor Armate polivalenţa, modularitatea şi i
manevrabilitatea necesară pentru a reacţiona la provocările de securitate la adresa
statului în funcţie de amploarea acestora. Această concepţie prevede iniţierea unor
programe de achiziţii militare pe termen mediu şi lung, modernizarea şi/sau
înlocuirea treptată a armamentului şi echipamentelor militare existente. Atingerea
nivelului de ambiţie în cauză, pe termen lung va avea efecte pozitive asupra stării :
de securitate a statului şi, totodată, va permite Republicii Moldova să participe mult ,
mai activ decât astăzi la eforturile comunităţii internaţionale de asigurare a păcii şi
securităţii în lume._____________________________________________________
Fundamentarea economico-financiară
Asigurarea resurselor financiare reprezintă elementul esenţial în realizarea
obiectivelor politicii de apărare.
Astfel, având în vedere că Strategia militară urmează să constituie suportul de
bază în realizarea obiectivelor incluse în Strategia naţională de apărare,
implementarea acesteia va fi realizată din contul resurselor financiare alocate în
acest sens din bugetul de stat, precum şi prin intermediul programelor şi proiectelor
comune dezvoltate cu partenerii externi.
Perspectiva de creştere a mărimii alocărilor financiare, stabilită în Strategia

2
naţională de apărare pentru Armata Naţională, principala componentă a Forţelor
Armate, nu va permite decât în perspectivă lungă de timp atingerea nivelului de
ambiţie care este stabilit de Strategia militară pentru Forţele Armate. Acest lucru în
perioada de implementare va avea un anumit impact atât asupra capacităţii Forţelor
Armate de a executa misiunile stabilite, cât şi asupra credibilităţii acţiunilor ;
Republicii Moldova faţă de partenerii de reformare/ modernizare a domeniului
apărării naţionale. Din acest considerent, după aprobarea Strategiei militare,
Ministerul Apărării va elabora un plan de construcţie şi dezvoltare a capabilităţilor
militare pe termen lung (pentru perioada 2018-2030), care va conţine acţiuni
detaliate, inclusiv şi costurile aferente, pentru dezvoltarea capabilităţilor militare
necesare. In cazul schimbării (degradării) mediului de securitate şi/sau apariţia
posibilităţii de creştere mai rapidă a alocaţiilor financiare pentru domeniul militar,
planul respectiv va fi ajustat conform noilor realităţi.
In acest context, Ministerul Apărării îşi reiterează poziţia că domeniile de
dezvoltare socială şi economică ale societăţii sunt strâns interconectate cu cel al
securităţii şi apărării naţionale, condiţionându-se reciproc. Asigurarea condiţiilor
pentru un trai mai bun nu se poate face în detrimentul securităţii şi apărării
naţionale, aşa cum şi efortul pentru asigurarea securităţii şi apărării nu trebuie să
consume resursele necesare pentru buna dezvoltare a societăţii. De aceea este ,
necesară o abordare balansată a domeniilor de dezvoltare a Republicii Moldova,
astfel încât nici una dintre acestea să nu fie neglijată.
Alte aspecte ce ţin de fundamentarea economico-financiară vor fi clarificate în
documentele departamentale de implementare a Strategiei._____________________
Modul de încorporare a actului
_ _________________ în cadrul normativ în
vigoare_____________________ In urma aprobării proiectului nominalizat
urmează a fi realizată evaluarea şi ajustarea cadrului normativ şi de politici din
domeniul apărării._________________
Avizarea şi consultarea publică a proiectului
Proiectul nominalizat a fost coordonat cu Ministerul Finanţelor, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Serviciul
de Informaţii şi Securitate.
Majoritatea propunerilor şi obiecţiilor recepţionate au fost luate în calcul la
definitivarea proiectului şi se regăsesc în sinteza obiecţiilor şi propunerilor.
în scopul respectării prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008
privind transparenţa în procesul decizional, proiectul hotărârii de Guvern „Cu
privire la aprobarea Strategiei Militare şi Planului de acţiuni pentru implementarea
acesteia în anii 2018-2022” a fost plasat pe pagina web oficială a Ministerului
Apărării (https://www.army.md) la compartimentul „Transparenţa decizionaiă” din s
Anunţurile privind organizarea consultării publice” şi pe platforma
guvernamentală https://particip.gov.md, pentru consultare publică.
După aprobarea Strategiei naţionale de apărare de către Parlament prin
Hotărârea Parlamentului nr.134 din 19 iulie 2018, proiectul a fost ajustat la |
strategia respectiva si prezentat spre avizare Preşedintelui Republicii Moldova
(scrisoarea cu nr. 11/961 din 20 iulie 2018).
Ministerul Apărării al Republicii Moldova a transmis proiectul spre examinare
şi aprobare la Guvern (scrisoarea nr. 11/1173 din 12 septembrie 2018) tară avizul
Preşedintelui Republicii Moldova din cauza expirării termenului de avizare, in
conformitate cu art. 33 alin. (3) al Legii 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la
actele normative.______________________________________________________
Constatările expertizei anticorupţie
.. —*-------------------------------------------------------------------- 1--------------------------------------------------------------- - j--------------------------
In corespundere cu prevederile art. 28 alin. (2) al Legii integrităţii nr. 82 din
25
mai 2017 şi Metodologiei de efectuare a expertizei anticorupţie a proiectelor de
acte legislative şi normative, proiectul Strategiei Militare nu necesită a fi supus
expertizei anticorupţie._________________________________________________
Constatările expertizei juridice
Proiectul hotărîrii de Guvern „Cu privire la aprobarea Strategiei Militare şi
Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2018-2022” a fost supus
expertizei juridice, efectuată de către Ministerul Justiţiei. Respectiv, proiectul
nominalizat a fost ajustat în baza propunerilor şi obiecţiilor comunicate şi se
regăsesc în sinteza obiecţiilor şi propunerilor,________________________ _____

4
 Anexă
la notă-informativă

Echivalarea denumirilor capitolelor SM cu cerinţele legislaţiei în vigoare

Nr Denumirea capitolelor SM Legea 345

din
25.07:2003
1 Descrierea situaţiei - descrierea situaţiei;
2 Definirea problemei: - mediul de securitate; - definirea problemelor care
- Mediul de securitate al - riscurile cu caracter militar; necesită implicarea
Guvernului Republicii Moldova; prin aplicarea politicii de
- Ameninţările cu caracter rigoare;
militar şi riscurile asociate
acestora;
3 Prevederi generale: - conceptele de întrebuinţare a
- Noţiuni principale; Forţelor Armate;
- Principiile strategice;
- Conceptele de întrebuinţare a
Forţelor Armate;
- Misiunile Forţelor Armate,
4 Obiectivele generale şi - obiectivele militare; - obiectivele generale;
specifice, precum şi sarcinile - sarcinile categoriilor de forţă; - obiectivele specifice;
forţelor armate pentru realizarea
strategiei:
- Obiectivele generale;
- Obiectivele specifice şi
sarcinile stabilite
pentru Forţele Armate;
5 Structura Forţelor Armate: - structura forţelor, pregătirea şi - măsurile necesare pentru
- Conducerea (comanda) înzestrarea lor; atingerea obiectivelor şi
Forţelor Armate; rezultatelor scontate;
- Organizarea Forţelor Armate;
- Armata Naţională;
- Trupele de carabinieri.
6 Capabilităţile militare necesare - capacităţile necesare;
şi priorităţile în realizarea - priorităţile de realizare;
acestora
7 Resursele necesare: - resursele necesare. - estimarea costurilor
(financiare
- Resursele umane; şi non-financiare) aferente
- Resursele financiare;
- Resursele materiale.
8 Consideraţii finale: - rezultatele scontate şi
- Rezultatele scontate şi indicatorii de progres;
indicatorii de progres; - estimarea impactului etapele
- Etapele de implementare; de implementare;
- Procedurile de raportare şi - procedurile de raportare şi