Mecanismul financiar

Disciplina: Finane

Facultatea: tiine economice (marketing si logistic)

Cuprins:

I. Mecanismul financiar

1.1 Conceptul de mecanism financiar (structura, esen, coninut); 1.2 Sistemul financiar (structur i caracteristici); 1.3 Prghiile financiare 1.4 Metodele administrative de conducere 1.5 Cadrul instituional al mecanismului financiar 1.6 Cadrul juridic al mecanismului financiar

II. Exemple practice privind activitatea mecanismelor financiare

2.1 Ministerul finanelor din Republica Moldova (articol) 2.2 Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (articol);

Webografie

I. Mecanismul financiar
1.1 Conceptul de mecanism financiar (structur, esen, coninut)
Fiecare tara dispune de un anumit volum de resurse materiale, umane, financiare, informationale de a caror utilizare depinde forta ei economic. Tara raspectiva trebiue sa asigure circuitul acestor resurse, sa organizeze utilizarea eficienta a lor, precum si o serie de programare care sa conduca la obtinerea de rezultate profitabile in intreaga activitate desfasurata. Pentru realizarea acestor obiective trebuie construite anumite structuri, forme de organizare, de supraveghere si control. La baza structurilor construite stau o serie de principii in functie de care se organizeaza activitatea economicosociala, se cuantifica resursele, se evalueaza efectele si se determina eficienta. De asemenea sunt stabilite instrumente cu ajutorul carora se asigura stimularea sau franarea dezvoltarii anumitor ramuri sau sectoare de activitate, se previn sau se combat anumite ramuri sau sectoare de activitate, anumite fenomene; se realizeaza echilibrul necesar in toate domeniile economice si sociale. Toate aceste elemente de care depinde buna functionare a economiei unei tari precum si altele care actioneaza in interdependenta cu ele constituie mecanismul de functionare al unei tari. Acest mecanism asigura desfasurarea normala a activitatii economicosociale in tara respectiva precum si reglarea activitatii in diferite situatii in concordanta cu interesele exprimate prin politica statului respectiv. In cadrul mecanismului economic de functionare al unei tari un loc important il ocupa mecanismul financiar. Conceptul de mecanism financiar exprima un mod de organizare si conducere a fluxurilor financiare prin care se realizeaza constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti in cadrul economiei nationale. Mecanismul financiar ia nastere pe baza unei anumite conceptii cu privire la organizarea si delurarea fluxurilor financiare la nivel macro si micro economic, el trebuie conceput in asa fel incat sa asigure si sa stimuleze desfasurarea normala a activitatii tuturor agentilor economici. Mecanismul financiar trebuie sa se bazeze pe cunoasterea actiunii, legilor economice, care actioneaza in mod obiectiv si in special a legilor bazate pe cerere si oferta. Mecanismul financiar nu este stabilit odata pentru totdeauna ci este prefectibil, are un caracter dinamic si o structura relativa.
3

Fiecare economie nationala are propriul sau mecanism de functionare, care poate sa prezinte att similitudini, ct si deosebiri fata de mecanismele altor economii, astfel: 1. conditionari istorice comune sau obiective politice, sociale, economice sau de alta natura asemanatoare sau foarte apropiate, cum sunt: forma de proprietate dominanta; sistemul de conducere a economiei nationale (pe baza legilor si principiilor specifice economiei de piata sau a planului de stat cu caracter imperativ); sistemul de repartizare a rezultatelor muncii (n functie de gradul de participare la capitalul social, de munca depusa sau o forma mixta); regimul politico-ideologic (democratic, totalitar); participarea la aliante politice, militare sau la uniuni economice, constituite dupa criterii regionale, de interese etc.

2. deosebirile dintre mecanismele economice sunt determinate, n principal, de: potentialul de resurse de care dispune economia nationala; structura sociala, gradul de maturizare a relatiilor sociale de productie, a suprastructurii si a democratismului economic; gradul de independenta a economiei fata de strainatate (respectiv proportia de acoperire a necesarului de materii prime, resurse energetice, specialisti, tehnologii si capital din surse interne); obiectivele de politica economica urmarite pe termen mediu si lung.

n tarile cu economie de piata, si cu att mai mult n cele aflate n perioada de tranzitie catre economia de piata, statul, prin institutiile si organele sale, are un rol foarte important, actionnd, pe de o parte, ca autoritate publica, iar pe de alta parte, ca producator si consumator de bunuri si servicii. Nu toate modalitatile de influentare a activitatii economice de catre stat au caracter financiar sau produc efecte financiare, ci numai: constituirea si repartizarea fondurilor de resurse financiare publice; participarea statului la activitati economico-financiare n calitate de agent economic, de asigurator, bancher etc.;
4

folosirea prghiilor financiare, a normelor si normativelor financiare.

Prin urmare, mecanismul de functionare a economiei nationale cuprinde o serie de componente de natura financiara, care mpreuna formeaza mecanismul financiar. Mecanismul financiar cuprinde ansamblul structurilor, formelor, metodelor, principiilor si prghiilor economico-financiare prin intermediul carora se constituie, repartizeaza si utilizeaza fondurile financiare publice necesare ndeplinirii functiilor si sarcinilor statului. n structura sa, mecanismul financiar cuprinde urmatoarele componente: a) b) c) d) e) sistemul financiar; prghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice; metodele administrative, de conducere folosite n domeniul finantelor; cadrul institutional, alcatuit din institutii si organe cu atributii n domeniul finantelor; cadrul juridic, format din legi, ordonante, hotarri de guvern si alte reglementari cu caracter normativ n domeniul finantelor.

1.2 Sistemul financiar (structura si caracteristici)

Constituirea si utilizarea fondurilor banesti la dispozitia statului si a organizatiilor sale se face pe cai si dupa metode specifice avand la baza principiul rambursabilitatii sau nerambursabilitatii. Ansamblul relatiilor financiare este format din mai multe grupe de relatii in functie de metodele folosite la mobilizarea si repartizarea fondurilor banesti si destinatiile pe care acestea le primesc. Totalitatea relatiilor financiare indeplinesc conditiile unui sistem denumit sistemul relatiilor financiare sau sistemul financiar. Verigiile sistemului financiar sunt: finantele agentilor economici; bugetul de stat;

asigurarile sociale; asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila; creditul. Fiecare veriga se caracterizeaza prin trasaturi specifice fenomenelor si proceselor economice pe care le exprima.

Finantele agentilor economici reprezinta veriga de baza a sistemului financiar si cuprinde relatiile economice de repartitie in forma baneasca a produsului social si mai ales a venitului national creat in cadrul acestora, relatiile ce apar in legatura cu formarea fondurilor centralizate ale statului, a fondurilor proprii ale agentilor economici precum si in legatura cu repartizarea si utilizarea resurselor financiare ce raman la dispozitia agentilor economici. Bugetul de stat este veriga centrala a sistemului financiar pentru ca relatiile economice ce reprezinta continutul bugetului de stat mijlocesc constituirea si repartizarea principalului fond de resurse banesti ale statului. Asigurarile sociale reprezinta acele relatii banesti care apar in legatura cu constituirea fondului de asigurari sociale si repartizarea acestora pentru acordarea de pensii, diferite ajutoare si indemnizatiile cetatenilor. Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila reprezinta relatiile banesti ce iau nastere in scopul constituirii fondului de asigurare pe seama primelor platite de asigurati si a repartizarii acestora pentru prevenirea daunelor, compensarea pagubelor si acordarea sumelor asigurate la producerea evenimentelor acoperite prin asigurare. Creditul exprima relatiile de repartitie a venitului national pentru constituirea unor conturi prin atragerea disponibilitatilor banesti temporal ale statului, ale alor agenti economici si ale populatiei. Creditul apare sub forma creditului bancar, cooperatist si public.

1. 3 Parghiile financiare
Parghiile financiare reprezinta expresia valorica generalizata a unor relatii economice prin intermediul carora are loc repartizarea si utilizarea cu titlu definitiv a venitului national. Parghiile financiare reprezinta relatii financiare prin intermediul carora se realizeaza incasarea veniturilor publice sau efectuarea cheltuielilor publice precum si indeplinirea unor scopuri economice bine determinate.

Parghiile financiare reprezinta instrumente folosite in mod constient si care sunt integrate in mecanismul de functionare al economiei nationale. Ele mai sunt cunoscute sub numele de parghii economico-financiare in cadrul carora intalnim parghii cu pronuntat caracter financiar cum sunt impozitele, creditele interne, subventiile, etc. si parghii cu pronuntat caracter maonetar-valutar cum sunt cursul valutar, preturile, tarifele, etc. Parghiile financiare prin efectele pe care le produc fractioneaza urmatoarele directii: pentru stimularea sau restrangerea unor activitati: pentru incurajarea activitatilor unor categorii sociale sau a unor categorii de agenti economici; pentru ocuparea fortei de munca; pentru corecterea anumitor fenomene ce se produc in cadrul ciclului de productie, etc. Parghiile financiare actioneaza in mod automat, fie puse in miscare de anumite organe de decizie. Dupa rolul pe care il au in procesul repartitiei venitului national parghiile financiare pot fi: de mobilizare; de repartitie. In cadrul celor de mobilizare se inscriu impozitele si taxele, cele de repartitie imbraca forma subventiilor, pensiilor, alocatiilor pentru copii, bursele si altele. Subventiile se acorda agentilor economici a caror activitate prezinta interes national iar pensiile, bursele, alocatiilor pentru copii se acorda in scopuri sociale.

1.4

Metodele administrative de conducere

Utilizarea instrumentelor (prghiilor) fiscal-bugetare, monetare, bancare i valutare nu exclude, n paralel, utilizarea a 2 instrumente de tip administrativ: - realizarea perspectivei financiare; - exercitarea controlului financiar.

1. Realizarea perspectivei financiare presupune ntocmirea de prognoze, programe i planuri pentru a cunoate n ce direcie, n ce ritmuri, cu ce eforturi i cu ce rezultate se dezvolt economia. La nivel macroeconomic exist 2 instrumente: - balana financiar de sintez, care cuantific toate resursele financiare ale economiei (publice i private), precum i destinaia acestora (consum public i privat, formare brut de capital, creteri de stocuri i rezerve, transferuri n strintate); n fapt este o previziune a produsului intern brut, cu caracter orientativ i care servete ca instrument de fundamentare a echilibrului financiar la nivel macroeconomic; - bugetul general consolidat al statului, cu caracter obligatoriu. La nivel microeconomic ntlnim: - bugetele de venituri i cheltuieli ale firmelor, elaborate conform normelor stabilite de Ministerul Finanelor. Previziunea financiar reflect nevoia de administrare riguroas i de management pragmatic al unor fonduri, n contextul dinamicilor transformrii politice, demografice i economice, n plan european i global. Previziunea financiar trebuie s evidenieze n urma unei analize foarte complexe: - punctele tari i punctele slabe, precum i oportunitile i ameninrile; - strategiile de realizarea a prioritilor; - programarea financiar multianual; - mecanismele de implementare. Ar putea sa par surprinztor, dar Comisia European a elaborat Perspectiva financiar pentru perioada 2007 2013, adic un fel de eptenal. 2. Exercitarea controlului financiar se realizeaz la 3 niveluri: - controlul Parlamentar, exercitat de Curtea de Conturi; - controlul Executivului, exercitat, n principal, de Ministerul Finanelor i de alte ministere i agenii; - controlul intern al entitii respective.

1.5

Cadrul instituional este constituit din instituii i agenii cu atribuii n domeniu. - instituii ale autoritii publice, precum Parlamentul i instituiile subordonate (Curtea de Conturi): = Parlamentul este organul reprezentativ suprem i unic autoritate legiuitoare a rii;
8

n domeniul finanelor publice ntlnim:

= dezbate i aprob programul Guvernului care traseaz liniile directoare ale politicii economice i financiare; = aprob legea finanelor publice, legile bugetului general consolidat al statului i legile de execuie a acestora; = aprob prin lege impozitele, taxele i cotizaiile sociale. - instituii ale administraiei publice centrale i locale: = Guvernul; = ministerele; = prefecturile; = primriile i consiliile judeene, municipale, oreneti, comunale. - instituii financiare specializate: = Ministerul Finanelor este instituia de specialitate a administraiei publice centrale care aplic strategia i programul Guvernului n domeniul orientrii economiei i al finanelor publice. = Banca Naional, care este o instituie monetar (organ unic de emisiune al statului), dar cu unele atribuii n cadrul sistemului financiar; = societile de asigurare / reasigurare cu capital de stat. Toate aceste instituii au atribuii diferite: - unele au dreptul de a lua decizii; - altele au dreptul de a controla modul de aplicare a deciziilor; - o parte sunt nsrcinate cu executarea deciziilor organismelor superioare, avnd competene limitate de decizie, control i ndrumare. n domeniul finanelor private ntlnim instituii financiare private cum ar fi: - burse de valori; - bnci comerciale; - societi de asigurare/reasigurare; - fonduri private de pensii etc.

1.6 Normele juridice referitoare la finantele publice

Relatia financiara reflecta fluxuri banesti multiple concretizate in transferul de valoare care determina practic transfer de putere de cumparare si mutatii patrimoniale, de aceea ele trebuie sa se bazeze in conditii de piata pe acte riguros reglementate, pe puterea legislativa si executiva.
9

In aceste acte normative este necesar sa fie explicit prevazute conditiile in care se deruleaza transferul de valoare si sanctiunile ce se aplica in cadrul nerespectarii conditiilor stabilite. Aceste acte normative cu caracter financiar au caracter obligatoriu si sunt unitare pe intreg teritoriul tarii. Din aceasta cauza reglementarile cu caracter financiar imbraca caracter juridic si se intalnesc sub forme de legi, decrete, hotarari de guvern sau norme, instructiuni, ordine elaborate de organele financiare. Normele juridice financiare au stricta aplicabilitate si nu permit stabilirea de solutii prin analogie, din aceasta cauza este necesara existenta unei depline concordante intre actele juridice emise de diferite organe ale puterii sau administratiei de stat.

II. Exemple practice privind activitatea mecanismelor financiare 2.1 Noutile ministerului
Cu bani puini - lucruri mari Veaceslav Negrua, Ministrul Finanelor Sistemul financiar ocup un loc special n dezvoltarea i consolidarea economiei naionale. n scopul mbuntirii acestui sistem, pe parcursul anului 2010 au fost ntreprinse activiti, care au avut ca i scop meninerea unei viziuni unitare, stabile i armonizate, bazate pe practici europene. Aciunile au fost exacte, realiste i prompte, deoarece timpul a fost limitat i a trebuit s demonstrm c avem o echip de profesioniti i putem s facem fa lucrurilor. Activitatea n domeniul finanelor publice impune o abordare conservativ pe de o parte, dar, n acelai timp, i inovativ, necesit o deschidere schimbrilor care se produc. Dac simi c adie vntul schimbrilor construiete mori de vnt i nu baraje de protecie n aceast ordine de idei ne-am angajat s cutm i s propunem noi soluii i viziuni, s ncercm s facem schimbri acolo unde vedem c lucrurile nu merg bine. n caz contrar riscam s rmnem unde nu ne dorim, n timp ce alii vor merge nainte. Totodat, promovarea noii percepii n cadrul instituiei a avut un impact deosebit de important pentru sistemul financiar n ansamblu, care, de altfel, a suferit schimbri importante la nivel conceptual, organizatoric i decizional.
10

n contextul celor afirmate anterior, aceast publicaie este un bun prilej de a reda succint modul n care au evoluat i au fost aplicate politicile din domeniu, precum i de stabilire a unor noi obiective. Doresc s menionez n mod deosebit, c ceea ce s-a fcut i se face, n mare parte, a fost influenat de restabilirea relaiilor cu partenerii de dezvoltare, relaii care nu se reduc doar la ncurajare i promisiuni, dar se cristalizeaz i n oferirea de soluii viabile i finanare n condiii deosebit de avantajoase, o mare parte fiind chiar sub form de granturi, fapt care ne permite s acionm mai sigur i deja s ne concentrm eforturile de la msurile de stabilizare a situaiei economice spre crearea unei fundaii trainice pentru dezvoltarea durabil. Drept dovad elocvent a celor menionate este i rezultatul nregistrat n domeniul colectrii veniturilor bugetare. Astfel, comparativ cu anul 2009, se estimeaz o depire cu circa 25 % la capitolul venituri, fapt care ne-a permis s efectum n 2010 dou rectificri de buget prin care au fost majorate cheltuielile bugetare, n special cele cu caracter social, dar i s reducem esenial deficitul bugetar comparativ cu cel prognozat iniial. Pentru a obine rezultatele menionate, Ministerul Finanelor a promovat un ir de acte legislative i normative care vizeaz n primul rnd mbuntirea mediului de afaceri pentru a spori baza fiscal, dar i de perfecionare a procesului de utilizare a banilor publici i de control al acestui proces. Au fost iniiate noi proiecte care permit crearea i implementarea unui sistem modern de administrare vamal i fiscal, de efectuare a achiziiilor publice bazat pe utilizarea sistemelor informaionale automatizate. Obiectivele reformei iniiate n domeniul fiscal constau n majorarea conformrii benevole a contribuabililor prin prestarea serviciilor de mai bun calitate i reducerea costurilor i a timpului necesare onorrii obligaiilor fa de buget. Un pas important n consolidarea Serviciului Fiscal au constituit elaborarea i aprobarea Planului de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 20112015. n anul 2010 s-a intensificat esenial i reforma managementului finanelor publice, scopul creia const n perfecionarea metodologiilor de elaborare i executare a bugetului, modernizarea sistemului trezorerial i fortificarea sistemului controlului i auditului intern n sectorul public prin adoptarea Conceptului i a Legii cu privire la controlul financiar public intern. Dar pentru a reui n continuare n acest domeniu este necesar elaborarea strategiei de management a finanelor publice pentru urmtorii 5 ani, cu identificarea clar a rolului i obiectivelor fiecrei componente a acesteia, lucru care ne va permite contientizarea constrngerilor existente, cilor de depire a acestora, necesitilor financiare, precum i stabilirea surselor de finanare pentru implementarea reformelor vitale gestionrii eficiente a finanelor publice.

11

Snt convins c ceea ce facem este util i necesar pentru societate i contribuabili. Am certitudinea c vom reui. Dincolo de toate situaiile mai puin dorite, vom veni cu bugete transparente, funcionale i cu o stare de fapt care va permite Republicii Moldova s se dezvolte i s funcioneze la cele mai nalte standarde europene.
Sursa: Monitor Guvernamental Nr.4/2010

2.2 Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European

Obiectivele programului: Obiectivul principal al Mecanismului Financiar SEE este de a sprijini dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, ca stat membru al Spatiului Economic European, in conformitate cu prioritatile nationale si cu acordurile incheiate cu UE. Mecanismul Financiar SEE opereaza pe baza acelorasi reguli, care se aplica tuturor celorlalte 14 tari beneficiare pana in prezent ale Mecanismului Financiar SEE. Cele trei state donatoare ale asistentei sunt Islanda, Liechtenstein si Norvegia. Mecanismul Financiar SEE se adreseaz cu prioritate urmtoarelor domenii i subdomenii: I. Protecia mediului, inclusiv a resurselor umane, printre altele, prin reducerea polurii i promovarea energiei regenerabile Sprijinirea biodiversitii i a rezervelor naturale, inclusiv folosirea durabil a resurselor de ap; Sisteme de monitorizare pentru apele de suprafa, apa uzat i poluarea aerului; Reducerea polurii apelor rezultat din activitile miniere; Dezvoltarea colectrii sustenabile a apelor uzate i promovarea sistemelor de reciclare; Consolidarea prevenirii inundaiilor ntrirea managementului integrat al zonei costiere Dezvoltarea resurselor de energie regenerabile, inclusiv energia geotermal i hidro II. Dezvoltarea resurselor umane printre altele prin promovarea educaiei i pregtirii profesionale, consolidarea capacitii administrative sau de furnizare a serviciilor publice ale administraiei locale sau ale instituiilor sale, precum i a proceselor democratice, care o sprijin; Dezvoltarea capacitii administrative a autoritilor publice centrale i locale, inclusiv n ceea ce privete planificarea integrat i folosirea tehnologiei informaiei; Dezvoltarea instrumentelor i a bazelor de date pentru planificare teritorial Sprijinirea schimburilor i a cursurilor de pregtire pentru studeni i
12

profesori din sistemul preuniversitar i universitar ntre instituiile relevante din Romnia i statele SEE AELS Consolidarea societii civile prin nfiinarea unui fond pentru ONG-uri Promovarea dialogului social Creterea competenelor n sectorul justiiei i afacerilor interne Dezvoltarea atractivitii, accesului la i a participrii la educaia vocaional i pregtirea profesional III. Sntatea i protecia copilului Sprijinirea copiilor aflai n situaie de risc Reabilitarea cldirilor, modernizarea echipamentelor i a sistemelor manageriale Implementarea msurilor preventive pentru promovarea unui stil de via sntos Prevenirea i mbuntirea tratamentelor pentru bolile transmisibile (HIV/AIDS i TB) IV. Conservarea patrimoniului cultural european, inclusiv transportul public i regenerarea urban Solicitanti eligibili: In randul solicitantilor eligibili se inscriu autoritatile nationale, regionale si locale, organizatiile neguvernamentale, agenti economici care opereaza in interes public, institutii de invatamant si cercetare, institutii de mediu, institutii de cultura etc. Punctul National de Contact pentru acest program este stabilit la nivelul MEF, in cadrul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Conditii de finantare: Fondurile de care va beneficia Romania prin intermediul Mecanismului Financiar SEE vin in completarea celor primite din instrumentele structurale, acoperind astfel necesitati punctuale din sectoarele protectia mediului, dezvoltarea resurselor umane si consolidarea capacitatii administrative, sanatatea si protectia copilului, precum si conservarea patrimoniului cultural european.

13

Webografie

http://www.finantare.ro/program-855-Mecanismul-Financiar-al-Spatiului-EconomicEuropean.html

http://www.mf.gov.md/ro/newsitem/629

http://www.scritube.com/economie/finante/Mecanismul-financiar155189616.php

http://facultate.regielive.ro/cursuri/finante/mecanismul_financiar-19280.html

http://www.fonduri-ue.ro/eeagrants/index.php?sectionId=214&id=1

14