1) Introducere. Aspecte teoretice privind politicile comerciale.

Politica comerciala reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat (cu caracter
juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar) in scopul promovarii sau
restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economieie nationale de
concurenta straina.
Exista mai multe tipuri de politici comercile, precum:
politica de liber schimb
protectionismul moderat si compatibil cu normele multilaterale de conduita
protectionismul derogatoriu de la conduita comerciala multilaterala
politica de sanctiuni comerciale
politica autarhicamai mult potentiala,nici o pol com nu poate fi total izolata de mediul
extern
Politica libeurlui schimb este considerata ca fiind cea mai eficienta si cea care aduce cele mai
multe avantaje. !omert liber duce la buna alocare a resurselor si cresterea competitivitatii
lor, astfel: "intre liberul schimb si cresterea economica se contureaza o corelatie directa#.
Protectionismul este in cea mai mare masura general combatut, dar cel moderat poate fi chiar
util . Pentru interventia autoritatilor in materie de politici comericale se aduc argumente
precum protectia socialapastrarea locurilor de munca, maximizarea bunastarii nationale,
industriile incipiente,
Prin intermediul unor instrumente de politici comerciale pot fi " tratate disfunctionalitatile
unor sectoare care siau pierdut avantajele competitive#. $stfel politica comerciala se
confunda uneori cu politica concurentei. $u ca obiectiv comun stimularea concurentei dar
prin mijloace diferite. Pol comerciala prin eliminarea sau micsorarea barierelor de intrare pe
piata stimuleaza concurenta preventiv, ex ante, iar pol concurentei ex post, combatand
practici neloiale deja identificate sau produse.
$stfel principalul obiectiv al politicii comerciale este: "stimularea dezvoltarii economiei
nationale in conditiile unui anumit nivel de expunere la concurenta externa#. $lte obiective
sunt: imbunatatirea structurii importurilor si exporturilor, redefinirea arhitecturii geografice a
schimburilor comerciale, asigurarea optimului dinamic, imbunatatirea raportului de schimb in
relatii externe, redefinirea unor echilibre sectoriale interne, incurajarea dotarii cu tehnologie.
Politica vamala este o componeta a politicii comerciale care cuprinde totalitatea
reglementarilor si normelor emise de stat prin institutii abilitate care vizeaza intrarea sau
iesirea in si din tara a marfurilor. %mplica: controlul marfurilor, a doc insotitoare si a mijl de
transport& indeplinirea formalitatilor vamale& impunerea vamala prin plata creantelor vamale&
alte formalitati specifice si reglementari.
%nstrumente de politica vamala:
legile, codurile si reglementarile vamale
tarifele vamale
taxe vamale
'biectivele sistemului vamal:
protejarea intereselor economice ale statului
elaborarea de statistici relevante despre activitatea de comert exterior
infaptuirea politicii fiscale ale statului
1
incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace
(istemul vamal este o structura complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru
influentarea activitatii vamale, metodelor administrative si de conducere, cadrul institutional,
juridic si normativ.
%nstrumentul principal in aplicarea politicii vamale il reprezinta impunerea. $ceasta
reprezinta complex de masuri si operatii efectuate in baza legii pnetru: stabilirea taxei vamale
aferente operatiunii de importexport, indeplinirea formalitatilor vamale, evaluarea marfurilor
in vama, plata taxelor vamale
)axele vamale reprezinta o componenta importanta a fiscalitatii, deoarece creste veniturile
bugetului statuuli, iar ca instrument de politica comerciala reprezinta un instrument de
protejare a economieiei nationale ivelul incasarilor depinde de gradul de dezvoltare al tarii.
Este un impozit indirect, obligatoriu, aplicat produselor care trec frontiera vamala astatului.
*epinde de diferenta dintre costul, respectiv pretul produsului pe piata interna si externa.
!lasificare taxe vamale:
a)dupa obiectul impunerii:
de import
de export
de tranzit
b)dupa mod de percepere:
ad valoremcote procentuale
specificepe unitatea de masura fizica a marfurilor importate
mixte
c)dupa modul de stabilire de catre stat:
autonome(generale)in mod independent nu pe baza acordurilor
convenctionale(contractuale)
preferentiale(de favoare)
de retorsiune(de raspuns)represalii la practicile com ale partenerilor considerate
neloiale:taxe antidumping si taxe compensatorii
)arif vamal cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale. E un instrument de
politica comerciala admis de +$)).
,niune vamala se creaza atunci cand doua sau mai multe tari ce pun in comun un teritoriu
vamal. $cestea desfiinteaza dintro data sau treptat barierele tarifare si netarifare in relatiile
comerciale reciproce, iar in relatiile cu tertii aplica o politica comerciala comuna
-ariere netarifare reprezinta un complex de masuri de politica comerciala , de natura
publica si uneorii chiar privata , derivate din practicarea unor instrumente aflate la confluenta cu
instrumentul fisacal, financiarbancar sau valutare care impiedica, limiteaza sau deformeaza
fluxurile internatinale pentru protejarea pietei interne de concurenta externa si redefinirea
dinamica a echilibrelor balantelor de plati si comerciale.
*ifera de cele tarifare prin faptul ca urmaresc marfurile pe tot parcursul lor logistic, dispun de o
mare diversitate tipologica, au pronuntat caracter de netransparenta, sunt in multe domenii
intalnite, influenteaza direct si indirect volumul importurilor.
"*iversiatea gamei barierelor netarifare este un proces deosebit de dinamic#, astfel acestea tind
sa creasca in conditiile in care cele tarifare scad . Ele se manifesta prin: achizitii guvernamentale,
impozite indirecte, obstacole tehnice si "protectionism procedural#.
!lasificare bariere netarifare:
-ariere netarifare care implica limitarea directa a importurilor:
.
1) interdictii la import
.) contingentele de import
/) licentele de import: automate si neautomate& globale sau individuale
0) autolimitari la export
1) acorduri privind comercializarea automata cuprind pe langa autolimitarea la export,
anumite prevederi legate de pret si clauza de salvgardare
-ariere netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor:
1) taxele de prelevarecand preturile interne sunt mai mari decat cele internationale se
stabileste un pret prag sau de ecluza
.) preturile minime si maxime la import (,E practica astfel de preturi cu referire la
produsele siderugice provenite din 2aponia si produsele agricole din afara comunitatii)
/) ajustarile fiscale la frontiera: )3$, taxa in cascada, taxa de acciza , taxe ocilte
0) masuri de retorsiune: antidumping si compensatorii
-ariere netarifare care decurg din fromalitatile vamale si administrative privind importurile:
1) evaluarea valorii marfurilor in vama
.) docuente si formalitati suplimentare cerute la import
-ariere netarifare care decurg din participarea statului la acticitati comerciale:
1) subventii
.) achizitii guvernamentale
/) comert de stat, monopolul statului si fransizele exclusive
0) monopol de stat asupra imporutului anumitor produse
1) politici guvernamentale egionale si masuri de dezvolatare regionala
4) finantari la nivel guvernamental pentru cheltuielile de cercetaredezvolatare si alte politici
tehnologice
5) sistemul national de impozitare si de asigurari sociale
6) politici macroeconomi6ce: domeniul monetar7bancar, al balantei de plati, cursului de
schimb
8) politici in domeniul concurentei
19) politici privitoare la investitiile straine
-ariere netarifare care decurg din standardele aplicate produsaelor importate si celor indigene
(obstacole tehnice):
1) sisteme de evaluare a standardelor si a conformitatii: norme sanitare si fitosanitare, de
securitate, privind ambalarea, marcarea si etichetarea, privind reclama si publicitatea
.) norme tehnice si standarde industriale
.) UE-Piata Comuna-Politica Comerciala Comuna
,niunea European: este o entitate politic:, social: ;i economic:, dezvoltat: <n Europa, ce este
compus: din .1 =:ri. Este considerat: a fi o construc=ie situata <ntre federa=ie ;i confedera=ie.
,E are ca obiectiv stabilirea si crearea unei Piete !omune precum ;i a unei uniuni economice ;i
monetare.
Prin implementarea politicilor comune se doreste promovarea, la nivelul !omunit:=ii, a unei
dezvolt:ri armonioase, echilibrat: ;i sus=inut: a activit:=ilor economice, un nivel ridicat al
angaj:rii ;i al protec=iei sociale, egalitatea dintre b:rba=i ;i femei ;i dintre to=i cet:=enii din cadrul
!omunit:=ii, f:r: discriminare, cre;tere economic: echilibrat:, sus=inut: ;i cu un coeficient sc:zut
al infla=iei, un grad ridicat de competitivitate <n domeniile economice, un grad ridicat de protec=ie
/
;i de <mbun:t:=ire a mediului, cre;terea standardelor de via=: precum ;i a calit:=ii vie=ii <n general,
coeziune economic: ;i social: ;i solidaritate <ntre (tatele >embre.
Pentru indeplinirea acestor obiective este nevoie de o serie de masuri, printre care foarte
importante sunt:
abolirea, <ntre (tatele >embre, a taxelor vamale precum ;i a altor limit:ri cantitative a
produselor care pot face obiectul schimburilor comerciale <ntre acestea, precum ;i a altor
m:suri av?nd un efect echivalent
o politic: comercial: comun:
o pia=: intern: func=ional:, caracterizat: prin abolirea, <ntre (tatele >embre a tuturor
obstacolelor existente <n cale liberei circula=ii a bunurilor, persoanelor, serviciilor ;i a
capitalurilor&
$stfel , Politica comerciala comuna reprezinta una din politicile comunitare care trebuiai
implementate pentru atingerea obiectivelor ,E si crearea unei Piete !omune functionale.
3) Politica comerciala a Uniunii Europene
/.1.) Evolutie temporala

Elementele de baza ale politicii comerciale a ,E (inclusiv politica vamala, ca parte constituenta)
au fost creionate inca din momentul crearii acestei entitati prin )ratatul de la @oma privind
crearea A!omunitatii Economice EuropeneA, din 1815. Principiile de baza ale politicii comerciale
a ,E, asa cum au fost statuate prin )ratatul de la @oma si completate prin tratate si reglementari
ulterioare, se vor pastra in timp, tarile care au aderat mai tarziu la grupare angajanduse sa se
conformeze acestora.
%n cadrul )ratatului de la @oma se regasesc fundamentele politicii comerciale europene. +rija
manifestata de tarile semnatare pentru acest domeniu este justificata prin prisma obiectivelor mai
largi ale gruparii, acelea ale crearii, in viitor unei uniuni economice europene. 'ri, in conditiile
specifice momentului, crearea unei uniuni vamale intre tarile membre nu putea fi conceputa si nu
putea genera efecte benefice pentru statele membre in absenta unui comportament articulat,
coerent si uniform, la nivel de grupare in planul relatiilor comerciale externe ale gruparii. $rt.
119, intrunul din paragrafele sale, statuteaza ca "Politica comerciala comunitara va terbui sa ia
in considerare efectele favorabile pe care le va genera inlaturarea taxelor vamale intre statele
membre asupra cresterii competitivitatii si eficientei agentilor economici." )ranspus in contextul
pietei unice interne, acest articol parca lasa sa se inteleaga ca masurile economice care vor
revarsa efectele pietei uniceasupra competitivitatii vor conduce si la o politica comerciala mai
liberala. *esigur, asa cum a stabilit si !urtea de 2ustitie, art. 119 este mai degraba un pachet de
bune intentii, fara prea mult efort concret la scara comunitara. $rt. 11. se refera la amonizarea
schemelor nationale de stimulare a exporturilor Ala un nivel necesar pentru a se asigura ca
concurenta intre agentii economici din !omunitate nu va fi ditorsionata. $stfel, )ratatul confirma
relatia functionala care exista intre uniformizarea regimurilor comerciale de export si concurenta
loiala pe pita interna. *ar art. 11. nu are caracter evident imperativ la nivelul legislatiei
comunitare. *esi se prevedea armonizarea regimurilor privind exportul pana la finele perioadei
de tranzitie, ele nu au fost nici pana in prezent pe deplin armonizate, cu exceptia celor privind
creditele de export.
0
' astfel de situatie se datoreaza faptului ca pentru un numar de tari membre schemele de
subventionare a exporturilor raman instrumente importante de politica externa. *in punct de
vedere, atat al politicii industriale, cat si din cel al politicii in domeniul concurentei, comunitatea
va continua sa actioneze pentru armonizarea schemelor de subventionare a exporturilor pe baza
prevederilor unei politici comerciale comune conform art. 11/. $rt. 11/, cel mai clar si mai
cuprinzator referitor la poiltica comerciala, statuteaza ca regimurile de comert exterior vor trebui
sa aiba la baza reguli uniforme privind exportul si importul si mentioneaza explicit "masuri de
protejare a schimburilor comerciale cum ar fi cele de retorsiune la dumping si subventionare".
'biectivele politicii comerciale comune desprinse din analiza textului din )ratatul de la @oma ar
fi conform artcolului 16: incheierea de acorduri internationale care sa readuca protectia tarifara,
iar conform articolului .8: 1)promovarea schimburilor comerciale intre statele membre si statele
terte&
.)evolutia conditiilor de concurenta in directia cresterii fortei competitive a intreprinderilor&
conform articolului 119:
a)dezvoltarea armonioasa a comertului mondial&
b)eliminarea progresiva a restrictiilor in schimburile internationale&
c)reducerea barierelor vamale&
d)cresterea fortei concurentiale a intreprinderii.
)otusi, cu toate intentiile de restrangere a protectionismului comercial si de promovare a
liberalizarii comertului international, !E a mentinut restrictii importante in domeniul produselor
agroalimentare, textilelor, autoturismelor, carbunelui si otelului, constructiilor de nave,
serviciilor. !hiar prevederile acordurilor intrenationale pe produsele de baza nau fost considerate
obligatorii pentru !omunitate.
Prin )ratatul de la @oma nu se intentiona crearea unui bloc comrecial inchis, inaccesibil
tarilor neparticipante la grupare, ci, dimpotriva, cel putin la nivel formal, abordarea relatiilor
comerciale ale !EE avea la baza viziunea liberului schimb. $stfel, art. 119 al )ratatului de la
@oma, este statuat faptul ca Aprin crearea unei uniuni vamale, (tatele semnatare vor contribui, in
conformitate cu interesul comun al gruparii, la dezvoltarea armonioasa a comertului international,
la reducerea progresiva a restrictiilor comerciale si a barierelor tarifare din calea schimburilor
comerciale internationaleA.
Ba 1 iulie 1846 a fost realizata, in linii generale, uniunea vamala preconizata in )ratatul de la
@oma, dup: aplicarea complet: a programelor de implementare convenite <n 184. ;i 1840. Cn
aceast: perioad:, a fost stabilit cadrul institu=ional pentru luarea deciziilor de politic: comercial:.
)otodat:, aceast: etap: a marcat ;i primele contacte cu +$)) D <n cadrul @undei *illon (1849
1841) D pentru stabilirea compensa=iilor c:tre ter=i pentru instituirea tarifului vamal comun D ;i a
@undei EennedF. $stfel simbolul acestui moment il constituie intrarea in vigoare a )arifului
3amal comun al !EE in cadrul caruia nivelul taxelor vamale inscrise in tarifele vamale nationale
ale statelor participante la 1 ianuarie 1818. *e la acest moment, 1 iulie 1846, se pote vorbi de o
politca comerciala comuna (cel putin intro anume masura) a !EE. Gata de tarile terte a fost
instituit un tarif vamal extern comun, al carui nivel mediu era 6.10H, incepand cu ianuarie 185.,
cand sa aplicat ultima transa a reducerilor convenite in cadrul +$)), cu ocazia I@undei
EennedFI. )rebuie remarcat ca, in cadrul ,E care grupeaza tari puternic dezvoltate din punct de
vedere industrial, acest nivel de taxe, aparent redus, asigura producatorilor comunitari o
preferinta destul de importanta.
1
Cntreaga perioad: dintre 1848 ;i 1861 a fost marcat: de "euroscleroza# general: a construc=iei
comunitare ;i politica comercial: comun: nu a f:cut excep=ie. )otu;i, evolu=iile din alte domenii
au exercitat o influen=: extrem de important: asupra acesteia: problemele sistemului monetar
interna=ional sau acutizat, a luat fiin=: (istemul >onetar European (1856), politica agricol:
comun: a atins apogeul dezvolt:rii sale instrumentale ;i institu=ionale, industria siderurgic: ;i cea
textil: sau confruntat cu o criz: f:r: precedent. Politica comercial: a trebuit s: se adapteze la
aceste noi condi=ii. Cn aceast: perioad: a fost extins: gama de m:suri de politic: comercial:,
inclusiv prin participarea la acorduri interna=ionale. $stfel, <n urma particip:rii la @unda )oJFo,
!omunitatea a devenit parte la codurile referitoare la licen=ele de import7export, antidumping,
evaluarea vamal:, achizi=iile publice, subven=ii ;i obstacole tehnice. *e asemenea, a fost acordat:
o aten=ie special: particip:rii la acorduri sectoriale, <n special cele referitoare la sectoarele <n
declin. >ai mult, a fost <ncheiat: o serie de acorduri bilaterale, inclusiv cu alte grup:ri
integra=ioniste.
>omentul critic <n evolu=ia din ultimele decenii a politicii comerciale comune a fost reprezentat
)ratatul de la >aastricht (+onzales $lonso, 1886), care a definitivat, practic, arhitectura legal: ;i
institu=ional: a acestei politici, a;a cum se reg:se;te ;i <n )ratatul !onstitutiv.
,n moment foarte important este 1 mai .990, odata cu largirea ,niunii Europene. Kece state
devin membre ale acesteia: !ipru, !ehia, Estonia, Betonia, Bituania, ,ngaria, Polonia, (lovenia,
(lovacia, >alta. $ceasta data inseamna inlocuirea oficiala a politicii comerciale nationale cu
politica comerciala comuna. Pregatirea momentului are multe implicatii, indeosebi in privinta
acordurilor comerciale bilaterale si internatoinale, a respectarii si ajustarii obligatiilor asumate
anterior fata de tarile terte si fata de organismele internationale, a conservarii fluxurilor
traditionale de marfuri si de investitii straine etc., toate privite din unghiul vechilor membri, al
noilor membri, al tarilor terte si, respectiv al interesului comunitar european.
!ei 19 noi membri au adoptat, sub toate aspectele, politica comerciala comunitara.
Ei aplica toate acordurile comerciale bilaterale ale ,E, tariful vamal extern comun si toate
masurile comerciale defensive ale ,E.
Ei se implica, pe deplin, in deschiderea ampla a comertului exterior al ,E si in reducerea
generala a tarifului vamal de import al E, de la 8H la 0H
%n '>!('rganizatia >ondiala de !omert) ,E va negocia pentru toti cei .1 de membri. !ei
19 noi membri preiau toate angajamentele comerciale multilaterale si toate obligatiile ce
decurg din ele pentru membrii ,E.
)otodata largirea avantajeaza si partenerii comerciali ai ,E, astfel:
' piata interna europeana mai mare: de peste 011 milioane locuitori, contribuind cu .6H la
produsul brut mondial si reprezentand aproape .9H din exporturile mondiale de bunuri si
servicii. Extinderea celor Apatru libertati fundamentaleA(pentru bunuri, servicii, capital si forta
de munca), la noii membri, va simplifica si va mari accesul tarilor terte la piata ,E. *e
exemlpu, produsele importate de Bituania, in concordanta deplina cu standardele si normele
,E, vor putea sa se miste liber in (uedia, in +recia sau oriunde pe teritoriul ,E. ,n investitor
sudcoreean sau japonez, stabilit cu investitii in (lovacia, va fi liber sa furnizeze servicii pe
tot cuprinsul ,E.1 in aceleasi conditii in care opereaza in toate cele 11 vechi state membre.
$cest lucru nu era posibil pana acum.
,n acces simplificat si extins al tarilor terte la piata celor 19 noi membri. (e elimina cele 19
regiuni comerciale difeite ale noilor membri si se aplica un singur set de reguli comunitare, cu
un singur tarif vamal comun, un singur set de proceduri comerciale administrative pentru
toate cele .1 de tari membre.
4
' mai mare deschidere comerciala a ,E fata de tarile terte. $doptarea de catre noii membri a
tarifului vamal comunitar inseaman o reducere substantiala a taxelor vamale platite anterior
de tarile terte.
Exemplul nr. 1: taxele vamale de import ale ,ngariei se injumatatesc
Exemplul nr. .: @usia castiga peste /99 milioane de euro din reducerea taxelor vamale,
prin intrarea oficiala in ,E a celor 19 noi membri.
Exemplul nr. /: largirea mareste beneficiile tarilor in curs de dezvoltare de pe urma
sistemului generalizat de preferinte, de pe urma aranjamentului preferential special E-$
(EverFthing -ut $rms) sau de pe urma conventiei E,$!P ($frica, !araibe, Pacific), la exportul
catre noile 19 tari membre.
/...) !adrul juridic
-aza juridic: este constituit: din prevederile urm:toarelor articole din )ratat (!alonge
3elasLuez, .99.):
articolul 1/1 (fost 119): obiective generale&
articolul 1/. (fost11.): promovarea exporturilor&
articolul 1// (fost 11/): uniformizarea m:surilor decizionale ;i de implementare,
exclusivitatea comunitar: <n ceea ce prive;te taxele vamale, m:surile antidumping ;i
subven=iile&
articolul 1/0 (fost 111): bariere comerciale bilaterale& articolele 1/9, ..6 si ./6:
cadrul pentru rela=iile cu organiza=iile interna=ionale&
articolul /99 (fost ..6): <ncheierea de acorduri de comer= ;i cooperare economic:&
articolul /19 (fost ./6): acordurile de asociere.
$rticolul 1/1 con=ine exprim:ri clare <n favoarea liberaliz:rii schimburilor comerciale
interna=ionale. $stfel, se consider: c: <nl:turarea taxelor vamale <ntre statele membre este de
natur: a stimula cre;terea
competitivit:=ii ;i a eficien=ei agen=ilor economici (>iron, .99.). *e asemenea, statele membre
sprijin: reducerea progresiv: a restric=iilor comerciale ;i a barierelor tarifare din calea
schimburilor comerciale interna=ionale.
$rticolul 1/. are ca scop armonizarea politicilor na=ionale de stimulare a exporturilor, pentru a
evita distorsionarea concuren=ei <n schimburile intraeuropene. Prevederile articolului acoper:
inclusiv subven=iile pentru export acordate de statele membre D nu in sensul elimin:rii acestora,
ci <n sensul alinierii lor la exigen=ele politicii comerciale comune ;i ale politicii concuren=ei.
$rticolul 1// stipuleaz: c: !EE are competen=: exclusiv: <n privin=a negocierilor comerciale ;i a
<ncheierii de acorduri de comer= )otu;i, au existat mereu
tensiuni <ntre institu=iile comunitare <n procesul decizional, datorit: Mmetodei comunitareN:
!omisia este responsabil: cu negocierile, !onsiliul ghideaz: activitatea !omisiei prin "directive
de negociere# sau prin validarea m:surilor provizorii convenite, iar Parlamentul European trebuie
s: aprobe acordurile comerciale <ncheiate, <n anumite condi=ii. Cn plus, )ratatul de la $mserdam a
introdus noi complexit:=i
<n aceast: ecua=ie institu=ional:, prin stipularea faptului c:, <n cazul apari=iei de noi problematici
<n negocierile +$))7'>! (servicii, proprietate intelectual:), competen=ele s: fie alocate ad hoc,
prin acord <ntre !omisie ;i !onsiliu.
5
$rticolul /19 con=ine prevederi relevante prin excelen=: pentru @om?nia. Cn baza lor a fost
<ncheiat $cordul European de $sociere, care a guvernat rela=iile comerciale ale =:rii noastre cu
,niunea <n perioada de preaderare ;i aderare.
/./.) Princiipii de baza ale politicii comerciale ,E
Principile de baza ale politicii comerciale a ,E sunt legate de uniformitatea (mai bine spus,
unicitatea) reglementarilor la nivel de grupare si al competentei ,E. $stfel, in conformitate cu
art. 11/ al )ratatului asupra ,E, Apolitica comerciala comuna este construita pe principii
uniforme in ceea ce priveste modificarile tarifare, incheierea acordurilor comerciale si tarifare,
masurile de liberalizareOA. Elaborarea si adoptarea masurilor de politica vamala (si comerciala)
fata de terti, precum si semnarea cordurilor tarifare si comerciale sunt atributul ,E si nu sunt de
competenta statelor membre. %n confornitate cu clauza comunitara, introdusa inca din 1841, toate
acordurile comerciale preferentiale bilaterale sau multilaterale care, anterior acelui moment,
fusesera semnate de catre statele membre ale !EE, sau transformat in acorduri preferentiale in
care parte era !EE si nu statul membru& totodata, toate acordurile tarifare si comerciale
preferentiale ulterioare vor avea ca parte !EE7,E ca grupare, si nu statele membre ca
participante individual.
%n conformitate cu prevederile politicii comerciale comune, nici o tara membra a ,E nu
poate decide unilateral modificarea regimuluisi reglementarilor vamale sau semnarea unor
acorduri tarifare cu parteneri din afara gruparii, ci administrarea tuturor aspectelor legate de
politica vamala si relatile comerciale cu tarile terte se face de catre organismele comunitare.
(tatele membre au conferit organelor comunitare competenta exclusiva in ceea ce priveste
semnarea acordurilor si administrarea relatiilor comerciale cu tertii. !omisia Executiva pentru
punerea in aplicare a politicii comerciale comune inainteaza propuneri !onsiliului >inisterial. *e
asemenea, in cazul negocierii de acorduri cu unul sau mai multe state terte sau cu organizatii
internationale, !onsiliul este cel care autorizeaza !omisia sa deschida si reprezinte ,E la
negocierea acordurilor comerciale comunitare. *eciziile referitoare la politica comerciala
comuna adoptate in !onsiliu prsupun intrunirea majoritatii calificate. $ceasta partajare a
responsabilitatilor intre organismele comunitare ridica o serie de probleme si poate da nastere
unor conflicte institutionale.
*esi ni ,E functioneaza reglementari vamale si politica comerciala comuna, totusi, nu se poate
vorbi inca de o uniformitate de interese si de o atitudine comuna, unica a tarilor participante in
ceea ce priveste politica comreciala si vamala, fapt ce a devenit vizibil cu ocazia largirilor
succesive. $stfel, pot fi identificate patru mari grupuri de tari in functie de obiectivele de politica
comerciala pe care le urmaresc:
,n prim grup, de orientare liberala, cuprinde: +ermania, 'landa, *anemarca si >area
-ritanie& obiectivul principal al caestui grup este legat de o mai mare deschidere comreciala a
,E, reducerea protectionismului tarifar si netarifar si promovarea multilateralismului
comercial&
,n al doilea grup este format din asa numitii AoportunistiA (%talia, -elgia, Buxemburg,
(pania) care este interesat de protejarea intereselor sectoriale&
$l treilea grup, Aaparatorii P$!A(Politica agrara comuna) , format din Granta, %rlanda, -elgia
si tarile din sudul ,E sustinut frecvent de !omisie, promoveaza, cu precadere,
protectionismul agricol ridicat&
6
$l patrulea grup, compus din tarile sarace ale ,E %rlanda, +recia, Portugalia, care sustin
protectionismul comercial fata de terti.
/.0.) 'biectivele politicii comerciale a ,E
Politica comercial: are un rol extrem de important <n ceea ce prive;te competitivitatea, put?nd
reprezenta o surs: major: de <mbun:t:=ire a productivit:=ii, printro concuren=: crescut:,
ad?ncirea specializ:rii, inovare, economii de scar:, con=inutul tehnologic al importurilor ;i
investi=iilor.
!omisia European: estimeaz: c: .1H din c?;tigurile de productivitate se datoreaz: liberaliz:rii
comer=ului exterior.
*in perspectiva politicii competitivit:=ii, politica comercial: comun: ar trebui s:
asigure atingerea urm:toarelor obiective:
P asigurarea unui grad suficient de deschidere a economiei europene, <n scopul asigur:rii
unor surse de aprovizionare ieftine cu inputuri pentru firmele europene, precum ;i
pentru a induce o presiune concuren=ial: semnificativ: asupra acestora&
P asigurarea unui acces adecvat al produc:torilor europeni pe ter=e pie=e, pentru ca
ace;tia s: poat: beneficia de economii de scar:, inova=ie ;i o mai mare specializare&
P asigurarea faptului c: practicile anticoncuren=iale nu afecteaz: comer=ul.
,niunea European: are o politic: comercial: comun:, dar D <n condi=iile aceste politici comune D
statele member performeaz: extrem de diferit, situatia pricind competitivitatea difera de la un
stat la altul. ,n sector economic dintro =ar: membr: poate <nregistra un succes deosebit, <n timp
ce acela;i sector economic e;ueaz: evident <n alt stat membru.$mbele loca=ii beneficiaz: de
acelea;i m:suri de protec=ie comercial: sau de promovare ;i stimulare a exporturilor. $sadar
politica comercial: trebuie analizat: prin prisma obiectivelor ;i a comportamentului agen=ilor
economici. %nstrumentele specifice care compun politica comercial: prin care se <ncearc:
atingerea respectivelor obiective nu reprezint: dec?t solu=iile momentului <n acest scop, ;i care
dau sau nu rezultatele scontate <n func=ie de
compatibilitatea cu modul de reac=ie al agen=ilor economici. Expunerea la concuren=a
interna=ional: este singurul mod <n care economia european: poate s:;i cl:deasc: ;i men=in:
avantaje competitive durabile.
4) Instrumentele politicii comerciale comune. Bariere tarifare si netarifare ale UE.
0.1.) !lasificare bariere
Principalele m:suri de politic: comercial: ale ,E sunt:
m:surile referitoare la importuri
m:surile referitoare la exporturi
m:suri de ap:rare comercial:
rela=iile comerciale preferen=iale specifice.
%nstrumentele politicii comerciale ale ,E nu apar detaliate in )ratatul !EE, datorita diversitatii
lor si aparitiei unor noi mijloace de protectie (gen limitarile voluntare la export) inventariate si
aprobate de +$)). Principalele instrumente ale politicii comerciale folosite in comertul cu
marfuri (produse) au fost: taxele vamale, taxele preferentiale sau contingentele tarifare,
contingentele (cotele), limitarile voluntare la export, taxele antidumping, plafoane de pret,
8
bariere regulatorii (tehnice), subventii de export (la produse agricole), subventii interne (conform
reglementarilor comunitare si '>!), licente (automate). )reptat, gama instrumentelor
protectioniste sa restrans in anii 89, dupa ce anterior relaxarea tarifara fusese acompaniata de o
veritabila proliferare a obstacolelor netarifare.
Peotectia comerciala include insa nu numai pe cea tarifara, ci si pe cea asigurata prin alte
instrumente, gen prelevarile, taxele antidumping, preturile plafon, subventiile, unele avand un
grad redus de transparenta.
>:surile de politic: comercial: referitoare la importuri sunt reprezentate de: tariful vamal comun,
reglement:ri comune de import, reguli de import din =:rile ter=e, proceduri comunitare pentru
administrarea contingentelor, alte bariere netarifare ;i paratarifare, suspendarea autonom: a
taxelor vamale sau a contingentelor .
)ariful vamal comun se bazeaza pe taxele advalorem la produsele prelucrate si taxele specifice
la produsele agricole. Qivelul taxelor vamale la importul de marfuri in ,E este stabilit in urma
negocierilor +$)) si '>!. Protectia comerciala in ,E si tarile membre a avut o latura
cantitativa pana in anii 89, mai ales cea afectand, textilele, confectiile, incaltamintea, produsele
electronice, autoturismele, motocicletele. $ceasta protectie de ordin cantitativ a fost mai intensa
in anii 59 si in prima parte a anilor 69 atat la nivel comunitar cat si la nivel national. ' data cu
demararea $ctului ,nic protectia cantitativa sa redus apreciabil, deoarece a fost eliminata cea la
nivel national, iar la nivel comunitar cotele si limitarile voluntare au fost inlaturate in cursul
@undei ,ruguaF.
)ariful vamal al ,E cuprinde:
Qomenclatorul combinat al marfurilor
$lte nomenclatoare realizate pe baza nomenclatorului combinat si care introduc noi
subdiviziuni ale grupelor de marfuri care sunt necesare pentru corecta aplicare apoliticilor
comunitare.
Qivelul taxelor vamale propriuzise si a altor taxe percepute le import, altele decat taxele
vamale propriuzise
>asuri tarifare preferentiale pe baza acordurilor comerciale preferentiale incheiate de ,E cu
diferite state sau grupari terte
>asuri tarifare preferentiale adoptate unilateral de ,E pentru anumite state sau grupuri de
state (cum ar fi tarile din $sia, !araibe si Pacific sau reducerile unilaterale de taze pentru
anumite tari in cadrul acordului (+P)
@educerile sau scutirile de taxe vamale pentru anumite categorii de bunuri.
Exemplunivelul taxelor vamale in ,E in 1888
$nual, ,E publica in 'fficial 2ournal, de regula in octombrie, nivelul taxelor vamale pentru anul
calendaristic urmator. Pentru anul 1888, in regimul clauzei natiunii cele mai favorizate
(!Q!>G), nivelul mediu al taxelor vamale a fost in medie de 5H& taxele vamale pentru produse
agricole au fost in medie de 15./H fata de un nivel mediu de 0.1H pentru produsele industriale.
)axele vamale ale ,E sunt in majoritate taxe vamale ad valorem, numai pentru 19H din pozitiile
tarifare de opt cifre taxele vamale fiindstabilite pe o alta baza decat ad valorem (taxe vamale
specifice, taxe vamale mixte in functie de anumite componente sau sub forma unor plafoane
minime7maxime ale taxelor)tabelul 1
19
Qivelul protectiei tarifare in ,E
%mporturi 1886
>edia simpla a
nivelului taxelor
vamale
(H)
Binii tarifare de opt
cifre carora li se
aplica taxele vamale
in regimul
(!Q!>G)
3aloare
(,( R
billion)
Pondere
(H)
Qumar Pondere
(H)
)otal 5/0.8 199.9 4.8 19.0.6 199
Produse agricole 4..9 6.0 15./ ..1/. .9.0
Produse industriale 416.0 60.1 0.1 6..15 5..8
Petrol 10.0 5.0 ..8 /8 9.0
(istemul armonizat
de clasificare, cap.
91.0
48.1 8.1 15.9 ../56 ...6
Ad valorem 8.4 1./66 16.0
Gara taxe
vamale(nesupuse
impunerii vamale)
9.9 .16 16.4
(upuse impunerii
vamale
11.6 1.1/9 61.0
Qonad valorem .8.8 889 01.4
Echivalent ad
valorem
/..5 445 45.0
!omponenta ad
valorem
10.0 1./ 1..0
Sursa : Raportul de politica comerciala al UE in cadrul ecanismului de examinare periodica a
politicilor comerciale din cadrul !"# $%%% si statistici si buletine de informare ale UE &'''(
$%%%
%n ceea ce priveste produsele agricole, 1/H din liniile tarifare au taxa vamala 9H, pentru /8H din
liniile tarifare taxele vamale sunt stabilite pe o baza ad valorem, iar pentru restul taxele vamale
sunt stabilite pe o alta baza decat advalorem. Qivelul mediei simple a taxelor vamale practicate
la importu de produse agricole, calculate prin transformarea taxelor stabilite pe o alta baza dacat
advalorem in taxe advalorem este de circa 15./H (nefiind incluse in calcul scutirile sau
reducerile de taxe practicate in cadrul contingentelor tarifare. 3ariatia taxelor vamale intre
diferite grupe de produse agricole este semnificativa )
11
+rupa produs %mporturi (,( R mil.) !Q!>G 1888
>edia simpla (H)
!afea 4,49..5 5./
(oia boabe 0,986.8 9.9
-anane .,901.9 10.4
!afea boabe 1,611.4 9.1
)utun 1,6.5.1 8.6
3in 1,064.1 6..
(ucuri de fructe si legume 1,014.4 .6.9
Quci 1,0.1.8 ..5
Guraje 1,19..8 18.4
(ursa: '>! .999
-arierele comerciale la importul de produse industriale, asa cum a rezultat si din paragrafele
anterioare, sunt relativ reduse, si in scadere. >edia simpla a taxelor vamale la produsele
manufacturate, in regimul clauzei natiunii cele mai favorizate, a scazut de la un nivel de 4H in
1881, la 0..H in 1888. Exceptie de la acest proces de diminuare a barierelor tarifare fac un numar
redus de produse cum ar fi: textilele (o medie simpla a taxelor vamale in regimul !Q!>G
superioara nivelului de 1.H pentru aprox. //5 linii tarifare), echipamente electrice (10H, 09 de
linii tarifare), autovehicule (..H, 19 linii tarifare). ,E a largit, incepand cu 1888, contingentele
tarifare pentru marfurile importate de la anumiti parteneri comerciali, cu precadere in ceea ce
privesc produsele agricole si piscicole. %n aceiasi perioada, ,E a instituit 191 noi contingente
tarifare pentru importurile provenind de la parteneri comerciali membri '>!, in incercarea de a
creste accesul tertilor pe piata ,niunii, in conformitate cu reglementarile '>! privind accesul la
piata& marirea contingentelor tarifare pentru importurile din afara ,E a fost determinata, in
anumita situatii, de necesitatea solutionarii unor dferende comerciale. %n 1888 in ,E erau in
vigoare /999 de contingente tarifare.
@estrictiile si prohibitiile la importul de marfuri in ,E sunt determinate de factori cum ar fi:
Politica externa si de securitate comuna. %n conformitate cu )ratatul asupra ,E (188/), ,E
poate adopta, pe baza unei pozitii comune, masuri, restrictii de ordin comercial prevazut sau
in conformitate cu rezolutiile 'Q,.
Protectia consumatorilor si a mediului. Este interzisa utilizarea si introducerea pe teritoriul
,E de substante periculoase& lista acestor produse este publicata periodic de catre !omisie si
notificate la '>!.
%n conformitate cu precizarile !omisiei Executive, in cadrul ,E,importurile de marfuri
provenind din state terte nu sunt supuse regimului licentelor, cu exceptia produselor, sau
grupelor de produse pentru care au fost instituite restrictii cantitative& pentru anumite produse
din otel si fier provenind din afara ,E , a fost instituit, in anul .999, sistemul licentelor
automate, in scopuri statistice, de Acolectare a informatiilor necesare pentru determinarea
dinamicii importului acestor produse, fara ca acestea sa fie afectate de restrictii
1.
cantitativeA(masura a fost determinata de cresterea semnificativa a importurilor acestor
produse incepand cu 1884).
)3$ul
Pe teritoriul ,E nivelul )3$ practicat pentru produsele importate este identic cu cel practicat de
fiecare stat membru pentru produsele indigene. Pentru bunurile importate plata )3$ se poate
face fie in tara de intrare a bunurilor in teritoriul vamal al ,E, fie in tara de destinatie membra a
,niunii daca pentru bunul importat a fost aplicat un regim vamal suspensiv.
*aca principiul liberei circulatii a bunurilor este fata interioara a uniunii vamale, )3! constituie
aspectul sau exterior, intrucat face posibila aplicarea uniforma a taxelor vamale asupra produselor
importate din tari terte, indiferent de (tatul >embru de destinatie. Ba inceput, )3! a reprezentat
media aritmetica a tarifelor vamale aplicate in 1815 de catre (tatele >embre. %n baza articolului
.6 al )ratatului, !onsiliul a adoptat cu majoritate calificata o propunere a !omisiei, introducind o
serie de amendamente, atat in mod autonom cat si in cadrul negocierilor tarifare (de exemplu, in
cadrul $cordului +eneral pentru )arife si !omert D +$))). Qomenclatura )3! este un
instrument foarte important, nu numai pentru colectarea taxelor vamale ci si in elaborarea
statisticilor privind comertul exterior si aplicarea masurilor aferente politicilor comerciala,
agricola, fiscala sau monetara. Este cunoscuta sub denumirea de "Qomenclatura !ombinata#,
datorita utilizarii sale atat in scopuri tarifare cat si statistice, si are la baza (istemul $rmonizat, un
instrument international de clasificare administrat de catre 'rganizatia >ondiala a 3amilor.
%n paralel cu introducerea Qomenclaturii !ombinate a fost creata baza de date computerizata
)aric (tariful integrat al !omunitatilor Europene), cu scopul de a identifica prevederile
comunitare aplicabile fiecarui bun. %ncepind cu anul .999, aceasta baza de date este disponibila
gratuit pe serverul Europa sub denumirea "**( database# ((istemul de difuzare a datelor
tarifare). ' alta baza de date, disponibila la aceeasi adresa, este S,')$ (contingente si plafoane
tarifare).
,n alt instrument al politicii vamale este *ocumentul $dministrativ ,nic (*$,), creat in 1866,
care a simplificat substantial procedurile, inlocuind 119 de documente vamale.
Eliminarea formalitatilor vamale in 188/ a dus la introducerea sistemului %ntrastat pentru
colectarea direct de la comercianti a informatiilor statistice privind comertul cu bunuri dintre
(tatele >embre.
!rearea unor sisteme informatice ca (%3 ((istemul de %nformare 3amala) a imbunatatit
cooperarea dintre autoritatile administratiei din (tatele >embre si intre aceste autoritati si
!omisia Europeana in vederea sporirii eficientei luptei impotriva fraudei si a asigurarii aplicarii
corecte a reglementarilor vamale.
,n alt instrument de cooperare si asistenta reciproca, !onventia de la Qeapole %%, a imbunatatit
eficienta luptei impotriva incalcarii reglementarilor vamale nationale si comunitare.
Qivelul protec=iei tarifare nominale este redus. Qivelul mediu al taxelor vamale, <n tariful vamal
comunitar, se situeaz: <ntre 4,10,1H Este cunoscut c: Tv?rfurile# tarifare sunt extrem de
costisitoare. *in acest punct de vedere, ,E este <ntro pozi=ie mai eficient: dec?t (,$ ;i 2aponia:
dispersia tarifar: <n cadrul tarifului vamal comun este inferioar: celei din tarifele celorlal=i doi
mari actori comerciali.
!u aplicabilitate prin excelen=: <n sectoarele UsensibileN, contingentele (tarifare) reprezint: un
instrument predilect al politicii comerciale comunitare. *e altfel, gradul de protec=ie oferit de
acestea produc:torilor interni este superior celui oferit de tariful vamal. )otu;i, proliferarea
num:rului de contingente tarifare la nivelul instrumentarului politicii comerciale comune (peste
1/
/999) nu trebuie privit: neap:rat ca o exacerbare a tendin=elor protec=ioniste. *impotriv:, multe
sunt rodul angajamentelor ,E luate <n cadrul '>! de a <mbun:t:=i accesul ter=ilor pe pia=a
comunitar:, <n sectoare mai pu=in accesibile anterior.
>:surile de politic: comercial: referitoare la exporturi sunt reprezentate de reglement:ri comune
de export, asigurarea ;i garantarea creditelor de export, controlul exporturilor cu dubl: utilizare,
precum ;i de reglement:ri privind exportul bunurilor culturale.
Principalele instrumente de ap:rare comercial: se refer: la m:suri antidumping ;i taxe
compensatorii.
' problema delicata a politicii comerciale comunitare o reprezinta antidumpingul, care ar fi
menit sa combata preturile disriminatorii si sa protejeze concurenta echilibrata. %nsa dumpingul
constituie un instrument de acces sau penetrare a pietelor pentru producatorii mai putin
competitivi pe planul performantelor tehnicocalitative sau cu costuri mai reduse la forta de
munca. %n materie de antidumping regulile ,E se bazeaza pe reglementarile +$)). ,E a folosit
in mod excesiv practica antidumpingului, la solicitarile exprese ale unor producatori comunitari,
uneori pentru a contracara competitivitatea unor exportatori extracomunitari sau vizand scopuri
ale politicii industriale (protectia unor ramuri industriale aflate in declin).
,nele tari ca Granta, %talia, (pania, Portugalia si +recia au dorit sa lege strans uniformizarea
regimurilor de import de libera circulatie a produselor si de garantarea unor noi competente
acordate !urtii de Prima %nstanta in domeniul comercial pentru a conferi forta sporita unor
instrumente specifice ale politicii comerciale (masuri de salvgardare, taxe antidumping, alte
bariere din zona AgriA a comertului international). Ele incercau sa gaseasca adoptarea unor masuri
eficiente de protectie comerciala si sa acorde o putere mai mare !omisiei. !omisia insasi a supus
!onsiliului un pachet de reglementari care sa insarcineze !omisia sa adopte decizii corecte in
majoritatea domeniilor legate de protectia comerciala fara a mai trece prin procedura decizionala
a !onsiliului. $cestui gen de reforma sa opus >area -ritanie, +ermania, 'landa, *anemarca si
Buxemburg, -elgia adoptand o pozitie neutra. )otodata !omisia a propus sa se acorde
industriilor comunitare dreptul de formula plangeri cu privire la masurile de salvgardare,
asemanatoare derptului ce exista in cazul dumpingului. $ceste propuneri au provocat temerea ca,
urmare a acestui fapt, se va abuza de masuri de salvgardare. %n pofida >arii -ritanii, sa obtinut
in mare masura consensul. El a constat in eliminarea tuturor restrictiilor cantitative care se mai
aplicau la nivel national si in adoptarea barierelor de neoprotectionism. )ermene precise sau
obtinut in ceea ce priveste investigatiile antidumping. Prin urmare, taxele antidumping aplicate
de !omisie devin acum obligatorii, trebuind confirmate doar cu o majoritate simpla de !onsiliu
in locul majoritatii calificate cum se cerea anterior.
$doptarea de masuri de retorsiune la politicile dovedite neloiale nu mai pote fi blocata in
!onsiliu de catre un numar mic de tari. Qoile reguli sunt privite ca o modalitate de aplicare tacita
a retorsiunii la dumping. )otusi, o astfel de situatie poate modifica atitudinea !omisiei in viitor.
$stfel, pornind de la faptul ca !onsiliul va adopta retorsiunea doar cu majoritate simpla, se poate
concluziona ca !omisia esta mai favorabila protectionismului decat !onsiliul. %ndustriile
comunitare nu au primit insa dreptul de a solicita adoptarea de masuri de salvgardare, acestea
continuand sa fie cerute de un numar important de tari membre si urmand sa fie adoptate de
consiliu sau de catre !omisie. @eguli de retorsiune mai complexe vizeaza sectorul textilelor.
Begislatia comunitara antidumping, ca si cea cu privre la salvgardare a continut multi ani
prevederi care se refereau la Ainteresele !omunitatiiA. *in punct de vedere al politicii privind
concurenta o astfel de referire devine importanta numai daca !omisia sau !onsiliul, daca este
cazul, sunt obligate sa decida separat de ineresele industriilor interne, ale consumatorilor sau
10
utilizatorilor industriali sau, mai general, in functie de situatia conjuncturala a pietei. Pana la
finele anului 1860, legislatia antidumping comunitara prevedea ca se pot aplica taxe de retorsiune
daca un sector este prejudiciat si cand Ainteresele comunitare o cerA, lucru foarte putin concret.
!omisia aprecia ca printre aceste interese, prea general formulate, cele mai imprtante se refereau
la Ainteresele consumatorilor si producatorilor de lucruri importate coborate cu grija fata de
concurenta corecta pe piata comunitaraA. )otusi, in practica interesele consumatorilor si politica
in domeniul concurentei nu au jucat un rol semnificativ in procedurile antidumping. Qoile
reglementari antidumping au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1881, stabilind prin articolul .1 ce
inseamna interesul !omunitatii si cum trebuie el evaluat. %n acest nou pachet reglementar apare o
referire explicita cu privire la intresele consumatorilor si utilizatorilor industriali. %n plus, se
stabileste o procedura conform careia partile reprezentand diferite interese economice vor fi
consultate si li se vor lua in considerare argumentele. $rt. .1 stabileste precis ca Amasurile astfel
stabilite pe baa dovedirii pretului sub valoarea normala si a prejudiciului nu vor putea fi puse in
aplicare atunci cand autoritatile, pe baza tuturor informatiilor culese, pot concluziona ca este in
interesul ,niunii sa le apliceA. Qoile prevederi vor conferi noi capabilitati consumatorilor si
utilizatorilor industriali in aplicarea de masuri de retorsiune, iar aplicarea acestora poate face
subiectul unor revizuiri daca sunt aduse noi argumente. *e cele mai multe ori se dovedeste ca
prejudiciile cauzate de importurile la preturi de dumping tind sa le depaseasca pe cele suferite de
consumatorii sau utilizatorii industriali din cauza utilizarii practicilor antidumping. )rebiue
subliniat ca noile reguli prevad ca in determinarea masurii in care interesele comunitare sunt
afectateva preleva setul de considerente derivate din necesitatea de a elimina efectul perturbator
al politicii prejudiciante si de a restitui concurenta efectiva.
Cn privin=a rela=iilor comerciale specifice, exist: mai multe tipologii de acorduri preferen=iale
<ncheiate de ,E cu state sau grup:ri ter=e. ' prim: tipologie distinge <ntre un bilateralism
comunitar defensiv (acordurile din zona gri de reducere voluntar: a exporturilor ter=ilor c:tre ,E,
specifice sectoarelor textile, automobile, electronic:, principalii UparteneriN fiind (,$, 2aponia,
)aiVan) ;i un bilateralism ofensiv (acorduri comerciale preferen=iale semnate de ,E cu partenerii
s:i, prin care gruparea european: are drept scop deschiderea pie=elor pe baze bilaterale ;i
sectoriale).
$lte tipologii ((mith, 1888) fac diferen=a <ntre :
a) rela=iile cu Mstate nemembre apropiateN (centrul ;i estul Europei, !(%, >editerana), marcate de
asimetrie ;i dependen=e
b) rela=iile cu rivalii industriali ((,$, 2aponia), marcate de Mmanagementul interdependen=elor.
$cordurile preferen=iale ale ,E sunt:
$cordurile Europene (de asociere) cu =:rile din Europa !entral: ;i de Est&
$cordurile cu statele mediteraneene (rela=ii de asociere): <n cadrul mai larg al procesului
-arcelona (1881). Parteneriatul cu =:rile mediteraneene este similar cu cel instituit <ntre
,E ;i =:rile central ;i esteuropene prin $cordurile de $sociere, obiectivul privind
crearea unei largi
zone de liber schimb <ntre statele semnatare, prin eliminarea progresiv: a barierelor comerciale
din calea schimburilor reciproce, fiind completat cu prevederi privind dialogul politic ;i
cooperarea financiar:.
11
0...) Prevederile )ratatului de Gormare a ,E cu privire la bariere tarifare si netarifare
Exemple concrete
)ratatul de Gormare a ,E pune accentul pe masurile luate pentru asigurarea libert:=ii de circula=ie
a bunurilor, persoanelor, serviciilor ;i a capitalurilor, prin crearea unei uniuni
vamale precum ;i regulile comune <n domeniul concuren=ei.
Bibertatea de miscarea bunurilor si eliminarea taxelor vamale <n relatiile comerciale dintre (tatele
>embre
)ratatul subliniaz: <n cuprinsul s:u importan=a constituirii !omunit:=ii ca o uniune vamal: care
s: acopere comer=ul cu bunuri ;i care s: implice, abolirea taxelor de import ;i de export precum ;i
a oric:ror reglement:ri legale av?nd un efect similar, ;i adoptarea unei politici vamale tarifare
comune <n rela=iile cu ter=e state.
Cn <n=elesul aceluia;i )ratat, bunurile care vor beneficia de libertatea de mi;care sunt acele bunuri
a c:ror origine de produc=ie sau de fabrica=ie este <n unul din (tatele >embre ale !omunit:=ii.
-unurile care provin din =:ri care nu sunt membre ale !omunit:=ii, sunt prohibite a fi subiectul
liberei circula=ii <n interiorul grani=elor acesteia, dac: =ara de intrare a acestora nu a definitivat
formalit:=ile necesare intr:rii legale a bunului pe teritoriul s:u, ;i nu a <ndeplinit toate
formalit:=ile vamale ;i alte cerin=e echivalente pentru intrarea pe teritoriul s:u.
Prin Ttaxe vamale#, sunt delimitate nu numai taxele aferente importurilor de bunuri dar ;i taxele
aferente exporturilor de bunuri realizate de c:tre un (tat >embru. Qu este important nivelul
schimburilor, destina=ia pe care o vor lua bunurile sub aspect economic, dac: este destinat s:
foloseasc: statului sau direct economiei na=ionale, c?t este de important faptul c: aceste bunuri
vor tranzita frontiera na=ional: a (tatului >embru ;i prin urmare, vor intra pe teritoriul
!omunitar. *eci sub acest aspect, bunul vaface obiectul tax:rii la frontiera de intrare fiind supus
regimurilor ;i restric=iilor vamale.
Cn ceea ce prive;te m:surile care au efecte echivalentetaxelor vamale, )ratatul nu specific: expres
care sunt aceste m:suri, numai interzice aplicarea acestora ;i solicit: (tatelor >embre s: renun=e
la aplicarea acestora <n cazul rela=iilor comerciale din interiorul !omunit:=ii. $ceste m:suri au
fost practic delimitate de c:tre !urtea European: de 2usti=ie ca fiind Tobliga=ii ;i taxe, indiferent
de specifica=iile lor tehnice, impuse unilateral, care se aplic: specific unui produs importat de
c:tre un (tat >embru, dar nu ;i unui produs na=ional similar ;i care, prin alternarea de pre=uri, are
acela;i efect asupra libert:=ii de circula=ie a bunurilor, ca ;i taxele vamale#. 2ustificarea pentru
astfel de prohibi=ii se bazeaz: pe faptul c: Torice schimbare pecuniar:, indiferent c?t de mic: ar
fi, impus: unor bunuri din ra=iuni c: acestea ar tranzita frontiera, constituie un obstacol <n calea
liberei circula=ii a bunurilor#, ;i poate avea implica=ii majore
prin utilizare acestor bunuri fie <n consumul direct, <n forma <n care au fost practic importate fie
prin <ncorporarea acestora, <ncalitate de componente, <n alte bunuri care nu fac obiectulimpunerii
vamale ulterioare la export.
,n alt exemplu este cel al unui agent economic care comercializa vite <n 'landa ;i care a solicitat
returnarea onorariului pl:tit pentru medicina veterinar: ;i inspec=ia s:n:t:=ii publice pentru vitele
exportate, +uvernul pretinz?nd c: aceste costuri nu dep:;eau plafonul de costuri maxime pentru
inspec=ie, pe care 'landa le impusese <n concordan=: cu *irectiva !onsiliului nr. 4070/.. !urtea
a decis c: inspec=iile introduse <n concordan=: cu *irectiva ;i <n spiritul acesteia sunt de natur: a
promova ;i sus=ine libera circula=ie a bunurilor <ntre (tatele >embre, fiind mai mult dec?t
necesare ;i contribuind la s:n:tatea public: prin controlul permanent al produselor de origine
animal:. Cn ceea ce prive;te <ns: taxele pentru controlul animalelor, altele dec?t cele cuprinse <n
cadrul *irectivei, !urtea a decis c:, de;i nu prevede restric=iidirecte <n ceea ce prive;te aplicarea
14
m:surilor pentru men=inerea s:n:t:=ii publice sub forma inspec=iilor, nu permite str?ngerea de
venituri din taxe adi=ionale pentru bunurile inspectate.
' problem: similar: sa ridicat <ntrun caz care implica o tax: solicitat: pentru o inspec=ie fito
sanitar: pentru un export de plante, unde !omisia a afirmat c: aceste taxe sunt incompatibile cu
legisla=ia comunitar:. !urtea a observat c: aceste taxe sunt impuse <n concordan=: cu !onven=ia
%nterna=ional: pentru Protec=ia Plantelor din anul 1811 unde (tatele >embre sunt p:r=i, iar scopul
principal al !onven=iei era <ncurajarea importului liberde plante <n diferite =:ri, prin realizarea
inspec=iilor aferente <n =:rile de origine a plantelor. !a ;i <n cazul anterior, !urtea a decis c:
aceste m:suri sprijin: libera circula=ie a bunurilor, iar <n cazulde fa=:, nu sunt incompatibile cu
legisla=ia comunitar:.
)ratatul prevede faptul c: toate restric=iile de natur: cantitativ: la importuri dintre (tatele
>embre, precum ;i orice m:suri care au un efect echivalent vor fi interzise (art .6).)otodat:, art.
.8 al aceluia;i prevede aceea;i interdic=ie ;i pentru restric=iile de natur: cantitativ: la exporturi
<ntre (tatele >embre, precum ;i orice m:suri care au un efect echivalent.
*erogWri de la restricXiile impuse de cWtre )ratat
!u toate acestea, art. /9 permite (tatelor >embre s: se abat: de la aceste restric=ii, <n anumite
situa=ii clar delimitate. Cn astfel de cazuri, statele trebuie s: se asigure c: aceste derog:ri nu
constituie, de fapt, o modalitate distinct: de discriminare, sau o restric=ie de comer=. *erogarea
reprezint: practic o regul: permisiv: adresat: unui (tat >embru care <i permite practic acestuia
s: <;i protejeze anumite valori sociale de implicarea ;i impactul comer=ului liber ;i direct din
cadrul !omunit:=ii ;i implicit a Pie=ei !omune. $v?nd statutul de excep=ie de la regula general:,
derogarea trebuie sus=inut: <n mod specific ;i dovedit: pe domeniile expres prev:zute de c:tre
)ratat. Cn astfel de cazuri )ratatul trebuie interpretat <n sens restrictiv iar m:surile restrictive
trebuie justificate ;i sus=inute de c:tre stat.
@a=iunile de baz: pentru care )ratatul prevede derog:ri sunt:moralitatea public:, politicile
publice, securitatea public:, protec=ia s:n:t:=ii ;i vie=ii oamenilor, animalelor ;i
plantelor, protec=ia tezaurelor na=ionale cu o valoare artistic:, istoric: sau arheologic:, protec=ia
propriet:=ii industriale sau comerciale.
!azul de referin=: pentru derog:rile referitoare la moralitatea publicW <l constituie prohibi=ia din
>area -ritanie cu privire la importul de materiale pornografice, care se
comercializau <n mod liber <n alte (tate >embre. Cn baza celor primite de la !amera Borzilor,
!urtea European: de 2usti=ie consider: c: este la latitudinea fiec:rui (tat >embru s: <;i
determine cerin=ele pentru moralitatea public: <n concordan=: cu propria scar: de valori. $stfel,
>area -ritanie se afla <n dreptul s:u legitim de a interzice importurile de materiale pornografice
cu un anumit gen de con=inut, ;i s: <i penalizeze, <n conformitate cu legisla=ia <n vigoare pe cei
care, <nc:lc?ndo, <ncercau s: importe astfel de materiale. @ealitatea c: <n alte state era adopt: o
atitudine mai liberal:, nu era relevant. $stfel, decizia !ur=ii Europene de 2usti=ie a fost: T%n
principiu, este la altitudinea fiec:rui (tat >embru s: <;i determine, <n conformitate cu propriul
sistem de valori, ;i cu propriile cerin=e de moralitate public:, <n interiorul teritoriului s:u,# dac:
s: permit: sau nu importul unor astfel de materiale.
Politica publicW reprezint: interesul unui stat de a men=ine un anumit standard de comportament
referitor la bunurile comune ;i la ordinea public:. *in aceste ra=iuni nu sunt surprinz:toare
deciziile !ur=ii Europene de 2usti=ie asupra c:rei au un impact sc:zut cazurile <n care se pledeaz:
pentru politica public:. $stfel, pledoaria pentru rezervarea denumirilor de T(eJt# ;i TYeinbrand#
exclusiv pentru +ermania ;i vinurile germane pentru a proteja astfel produc:torii germani de
concuren=a neloial: ;i consumatorii germani de decep=iile decurg?nd din achizi=ionarea unor
produse contraf:cute, nu a fost de natur: a impresiona !urtea care a decis c: derogarea era
15
permisiv: numai dac: era necesar s: protejeze produc:torii ;i consumatorii de practici comerciale
frauduloase.
$stfel, sa =inut cont de gardul de propor=ionalitate. Este o practic: comun: ;i absolut necesar:
pentru fiecare stat, <n scopul protej:rii securitWXii publice impunerea de restric=ii la importurile de
elemente criminale ;i de materiale suspecte a fi utilizate pentru activit:=i teroriste.
)otodat: exist: ;i alte practici de natur: a afecta securitate public:. $stfel, <n procesul dintre
!ampus 'il Btd ;i >inister for %ndustrF and EnergF sa acordat succes de cauz: +uvernului
%rlandez care ap:ra m:sura <n baza c:reia importatorii irlandezi de petrol erau obliga=i s:
achizi=ioneze un procent din necesarul lor de la rafin:riile petroliere na=ionale. !urtea European:
de 2usti=ie a decis c:, <n baza leg:turii vitale pentru economia na=ional: dintre oferta de produse
petroliere ;i serviciile esen=iale implicate, m:sura era necesar: ;i legal:.15
Qu exist: nici o defini=ie <n )ratat referitoare la protectia tezaurelor nationale cu o valoare
artisticW, istoricW sau arheologicW. $stfel, @eglementarea /81178. referitoare la
exportul bunurilor cu valoare cultural:, urm:re;te ca exportul pentru astfel de bunuri s: fie
controlat uniform la grani=ele externe ale !omunit:=ii. Exporturile pot fi efectuate numai <n baza
unei licen=e, valabil: pe tot cuprinsul acesteia, licen=: emis: de c:tre autorit:=ile competente din
statul <n care obiectul este localizat. Bicen=ele de export pot fi refuzate pentru acele cazuri <n care
bunurile culturale <n cauz: se afl: sub inciden=a
reglement:rilor tezaurelor artistice, istorice sau arheologice na=ionale.
(:n:tatea public: a unui stat se reg:se;te defalcat: <n protectia sWnWtWtii si vietii oamenilor,
animalelor si plantelor. $stfel de m:suri trebuie s: fie de natur: a proteja s:n:tatea public: f:r:
<ns: a afecta concuren=a la nivelul !omunit:=ii. $stfel, <n cazul 11/756, +ermania <;i protejeaz:
$ctul privind %nspec=ia !:rnii care interzice importul de carne ;i de produse din carne, cu
excep=ia cazurilor <n care astfel de produse erau preparate <n abatoare ;i carmangerii care lucrau
pentru export <n =ara de origine, <n care animalele erau sacrificate, aceste $batoare fiind aprobate
de c:tre >inisterul Gederal, iar produsele sunt <nso=ite de un certificat de conformitate pentru
consum emis de c:tre un cabinet veterinar oficial. Pledoaria pentru protec=ia s:n:t:=ii publice
sus=inut: de c:tre +ermania a fost respins: deoarece exist: o directiv: stabilind o procedur:
!omunitar:
referitoare la protec=ie ;i producerea produselor de carne, iar simpla trecere a unei frontiere nu
este de natur: a afecta s:n:tatea public:, dac: directiva a fost respectat: <n =ara de origine.
*reptul de proprietate intelectualW precum patente de fabrica=ie, m:rci de origine, copFright
precum ;i alte drepturi de acest gen sunt de natur: a proteja produc:torii ;i au astfel un impact
asupra Pie=ei !omune ;i implicit asupra concuren=ei.
Bibera circulat ie a persoanelor
Bibertatea de circula=ie a peroanelor va fi asigurat: <n cadrul grani=elor !omunit:=ii. Pentru prima
dat:, libera circula=ie a persoanelor a fost prev:zut: <n cuprinsul )ratatului de la @oma, art. 06
care cuprindea crearea condi=iilor pentru realizarea liberei circula=ii a persoanelor pe teritoriul
!omunit:=ii. $cest fapt implica practic abolirea oric:ror discrimin:ri, <n privin=a angaj:rii, bazate
pe na=ionalitate, salarii, condi=ii de munc:.
(copul primordial al acestui obiectiv la reprezentat de fapt crearea Pie=ei !omune ca o voin=: a
oamenilor, voin=: rezultat: din dorin=a acestora de a se deplasa ;i de profesa ;i <n alte (tate din
cadrul !omunit:=ii. $stfel, <n ansamblul s:u, )ratatul urm:re;te corelarea dintre libertatea de
mi;care a bunurilor, persoanelor, serviciilor ;i a capitalurilor. $ceste obiective economice, pentru
a putea fi atinse, trebuia s: se bazeze pe factorul uman, ;i s: <i asigure acestuia mobilitatea
necesar: la nivelul economiei.
16
$stfel, Tlibertatea de mi;care constituie un drept fundamental al lucr:torilor, ;i a familiilor
acestora& mobilitatea muncii <n cadrul !omunit:=ii trebuie s: fie unul din mijloacele prin care
lucr:torului i se garanteaz: posibilitatea de <mbun:t:=ire a condi=iilor sale de via=: ;i de lucru,
precum ;i promovarea pe scara social:, <n timp ce ajut: la <ndeplinirea cerin=elor economiei
(tatelor >embre#.
'biectivul politic a fost cel de crearea a unui grad ridicat de coeziune <ntre oamenii din cadrul
!omunit:=ii, prin eliminarea barierelor din calea liberei migra=ii a lucr:torilor ;i prin promovarea
ideii de cet:=ean european. $stfel, )ratatul asigur: pentru orice lucr:tor D cu excep=ia condi=iilor
care impun limit:ri justificate prin ra=iuni de politic: public:, securitate public:, s:n:tate public:
D posibilitatea de a: accepta orice ofert: de angajare care i se face ;i care este <n beneficiul s:u& s:
se mi;te liber <n cadrul grani=elor (tatelor >embre ale !omunit:=ii pentru atingerea acestui scop&
s: locuiasc: provizoriu <ntrun (tat >embru <n vedere angaj:rii <n acel stat, <n concordan=: cu
reglement:rile legislative ;i administrative care guverneaz: derularea procesului de angajare <n
respectivul stat& s: r:m?n: pe teritoriul unui (tat >embru dup: ce a fost angajat <n acel stat.
)oate aceste reglement:ri referitoare la circula=ia lucr:torilor nu vor fi aplicate personalului
angajat <n func=ii publice <n cadrul (tatelor >embre ale !omunit:=ii. !onsiliul va trebui ca,
ac=ion?nd <n concordan=: cu procedurile ;i dup: consultarea !omitetului Economic ;i (ocial, s:
emit: directive ;i regulamente pentru a putea pune <n palicare efectiv: prevederile )ratatului ;i s:
asigure libertatea de circula=ie
a lucr:torilor prin: asigurarea unei str?nse cooper:ri <ntre serviciile na=ionale de angajare a for=ei
de munc:& eliminarea procedurilor administrative, a practicilor precum ;i a perioadelor de
calificare pentru lucr:torii disponibili ;i califica=i, <ntruc?t men=inerea unor astfel de m:suri ar fi
un obstacol <n calea liberei circula=ii a lucr:torilor& crearea unui mecanism eficient prin care s: se
asigure aducerea ofertelor de lucru <n aten=ia celor interesa=i ;i realizarea prin aceasta a
echilibrului <ntre cererea ;i oferta pe pia=a !omunitar: a for=ei de munc:, astfel <nc?t s: se elimine
;i eventualele amenin=:ri la nivelul standardelor de via=: ale lucr:torilor din anumite arii
industriale.
Bibera circulaXie a serviciilor
)ratatul cuprinde o sec=iune distinct: destinat: serviciilor, unde este reglementat: libertatea de a
furniza servicii pe tot cuprinsul !omunit:=ii, prin abolirea oric:ror restric=ii existente: T...
restric=iile existente asupra libert:=ii de a furniza servicii <n interiorul !omunit:=ii, de c:tre
persoane cu na=ionalitatea unui (tat >embru ;i care ofer: serviciile unei peroane din alt stat al
!omunit:=ii#. !onsiliul poate, <n baza )ratatului, <n baza unei majorit:=i calificate, ;i <n baza unei
propuneri a !omisiei, s: extind: prevederile prezentului capitol ;i asupra unei ter=e =:ri care ofer:
servicii <n interiorul !omunit:=ii.
Cn <n=elesul prezentului capitol sunt definite ca fiind servicii cele care sunt <n mod normal prestate
<n baza unui tarif ;i care nu intr: <n aria de acoperire a reglement:rilor referitoare la libertatea de
circula=ie a bunurilor, persoanelor ;i capitalurilor.
(erviciile vor include patru mari capitole: activit:=i cu caracter industrial& activit:=i cu caracter
comercial& activit:=i ale me;te;ugarilor& activit:=i ale profesioni;tilor.
G:r: a prejudicia reglement:rile cuprinse <n capitolul care prevede dreptul de a te stabili <ntrun
(tat >embru pentru derularea unei anumite activit:=i, peroanele care ofer: servicii pot, pe o
perioad: temporar:, s: <;i desf:;oare activitatea <n statul <n care presteaz: respectivele servicii, <n
acelea;i condi=ii care <i sunt impuse <n =ara sa de origine.
*atorit: caracterului vag al defini=iei, a r:mas practic la latitudinea !ur=ii Europene de 2usti=ie s:
solu=ioneze litigiile ap:rute din necesitatea de a decide dac: un Tserviciu# intr: <n prevederile
prezentului !apitol ;i este considerat serviciu <n concordan=: cu prevederile )ratatului.
18
!oncret, <n anul 188., !urtea European: de 2usti=ie a decis c: activit:=ile de loterie sunt
Tservicii# <n conformitate cu prevederile art. 49 ;i a decis c: interzicerea importurilor de
materiale referitoare la astfel de activit:=i (este vorba de bilete de loterie ;i alte formulare de
participare) organizate de c:tre alte (tate >embre nu putea fi privit: ca o m:sur: ce implic: o
interferen=: nejustificat: cu libertatea de furnizarea a serviciilor. >aterialele <n cauz: au fost
confiscate de c:tre autorit:=ile vamale ale >arii -ritanii pe motiv c: f:ceau publicitate unei
loterii ilegale. Qu exist: nici un motiv de discriminare <ntruc?t loteria comercial: era interzis: <n
>area -ritanie iar respectivul serviciu ar fi fost contrar politicii publice.
Bibertatea circulaXie a capitalurilor
Bibertatea de circula=ie a capitalurilor, al:turi de libertatea de circula=ie a bunurilor, persoanelor ;i
serviciilor a stat la baza fundament:rii Pie=ei !omune, a;a cum func=ioneaz: ea <n prezent.
Bibertatea de circula=ie a capitalurilor a fost prev:zut: pentru <nceput <n art. 45 5/, apoi <n art.
190 D 198 conform )ratatului de la >aastricht ;i ulterior art. 14 D 49 <n !onsolidated 3ersion of
the )reatF Establishing the European !ommunitF, 'fficial 2ournal of the European
!ommunities. !oncret, <n baza )ratatului, sunt interzise orice restric=ii de natur: a afecta
libertatea de mi;care a capitalurilor <ntre (tatele >embre ale !omunit:=ii precum ;i <ntre (tatele
>embre ;i ter=e =:ri (art.14, alin 1).
Cn baza )ratatului sunt anulate ;i orice restric=ii de plat: existente <ntre (tatele >embre precum ;i
<ntre un (tat >embru ;i un ter= stat aflat <n rela=ii de schimburi ;i transfer de capital. Cn ceea ce
prive;te cerin=ele concrete ale )ratatului, a;a cum sunt ele formulate, acestea se prezint: mai mult
sub forma unor programe dec?t sub forma unor m:suri concrete. >ai mult, <n acest domeniu,
Tlegisla=ia comunitar: <;i asum: un rol mai mult de coordonare dec?t un rol normativ#.
Bibertatea de circula=ie a capitalurilor este practic, Ts?ngele# care fluidizeaz: ;i face posibil:
dezvoltarea economic: ;i realizarea de investi=ii <n alte state dec?t =ara de origine a investitorului.
$stfel, f:r: o libertate real: de mi;care a capitalurilor la nivel !omunitar, <ntreaga structur:
bazat: pe celelalte trei libert:=i ar fi imposibil de implementat <n practic:, r:m?n?nd numai la
nivel de deziderat.
$ )reia *irectiv: standardiza m:surile care trebuiau luate de c:tre pentru a pre<nt?mpina ;i
corecta fluctua=iile ;i perturb:rile care urmau s: apar: <n fluxurile de capital ;i de a mic;ora
impactul unor astfel de fluctua=ii asupra volumului na=ional de lichidit:=i. $di=ional acestor
probleme, trebuiau realizate corela=ii <ntre serviciile bancare ;i institu=iile financiare pentru a
putea dep:;i restric=iile impuse de c:tre legisla=iile na=ionale.
' alt: problem: care a ajuns s: fie solu=ionat: de c:tre !urtea European: de 2usti=ie a fost cea a
restric=iilor de moned: na=ional: care putea fi trecut: prin punctele de frontier:, sub form: de
lichidit:=i. !oncret, <n cazul !asati, acesta a fost prins <n timp ce p:r:sea =ara de origine av?nd
asupra sa lichidit:=i <n moned: german: ;i italian:, peste limita legal: permis: de c:tre
legisla=ia italian:. $cuzat de <nc:lcarea legii, acesta sa ap:rat pretinz?nd c: a introdus banii <n
%talia cu scopul de a achizi=iona anumite echipamente care <i erau necesare pentru barul s:u din
+ermania, dar nu a putut realiza tranzac=ia <ntruc?t fabrica era <nchis:. Cn ceea ce privea
transferul de capital sub forma de lichidit:=i prin frontier:, acesta nu fusese liberalizat prin
prevederile )ratatului, fiecare (tat >embru av?nd suveranitatea de a adopta propriile
reglement:ri <n domeniu ;i de a impune aceste reglement:ri prin coerci=ie.
.9
0./.) Eliminarea barierelor
Cnc: de la primele <nceputuri, ca urmare a dezbaterilor publice ;i diferitelor scrieri, precum ;i a
)ratatului de la @oma (1815), f:uritorii Europei ,nite au avut <n vedere realizarea integr:rii pe
cele dou: dimensiuni fundamentale: cea economic:, prin crearea pie=ei libere fara obstacolele
potrivnice schimburilor libere ;i competitive ;i cea politic:, prin crearea de institu=ii europene
care s: asigure autoritatea suprana=ional:.
(tatele, ca entit:=i politice, sunt demarcate de frontierele politicoteritoriale, iar economiile
na=ionale sunt demarcate de frontierele economice. Cn linii generale, integrarea economic: se
<nf:ptuie;te prin eliminarea frontierelor economice dintre =:rile implicate <n acest proces, iar
integrarea politic:, prin transferul treptat al unor func=ii de la statele na=ionale la !omunitatea
European:. ,n grad <nalt de mobilitate a factorilor ;i un volum mare al fluxurilor de bunuri ;i
servicii ;i de comunica=ii dintre diferite =:ri definesc existen=a unui grad relativ ridicat de inte
grare economic: a =:rilor respective.
$ceasta <nseamn: c: barierele de la frontierele economice au fost diminuate. ' <nl:turare total: a
acestor bariere <nseamn: o desfiin=are total: a frontierelor economice ;i, prin aceasta, o integrare
economic: avansat: sau total:.
!lasificarea barierelor <n calea schimburilor economice:
Cn practica mondial: exist: mai multe categorii de bariere care stau <n calea schimburilor libere ;i
a integr:rii economice. Buate <n sens restr?ns, acestea pot fi clasificate <n dou: categorii: tarifare
;i netarifare. *ac: l:rgim sfera de cuprindere a no=iunii vom putea distinge trei categorii de
bariere. -ariere naturale, determinate de condi=iile geografice. Ele se definesc fie prin situarea
=:rii la distan=e mari sau <n pozi=ionarea sa periferic: fa=: de =:rile partenere, fie prin obstacole
naturale, cum sunt mun=i, <ntinderi de ap:, de;ert ;. a. ce o despart de celelalte =:ri. >ulte dintre
aceste bariere se atenueaz: sau sunt surmontate prin dezvoltarea puternic: a infrastructurii D
;osele, c:i ferate, linii de transport aeriene ;i navale, telecomunica=ii. -ariere culturale,
determinate <n special de condi=iile istorice ale dezvolt:rii umane. $cestea se definesc prin
obiceiuri, comportament sau atitudine fa=: de munc:, fa=: de reguli etc., prin credin=:, prin limb:
ca mijloc de comunicare ;.a. Ele pot fi chiar mai puternice ;i mai durabile dec?t alte categorii de
bariere, iar atenuarea lor cere un efort educa=ional considerabil ;i de lung: durat:.
-ariere artificiale, provocate de ac=iunile autorit:=ilor publice desf:;urate <n decursul timpului <n
scopul protec=iei produc:torilor ;i a pie=elor interne, a form:rii veniturilor bugetare, a finan=:rii
lucr:rilor publice . $c=iunile sunt sedimentate ;i structurate <n reguli formale ;i informale, <n
institu=ii ;i <n mecanisme economice, financiare ;i administrative. $ceast: categorie de bariere se
compune, la r?ndul s:u, din dou: subgrupe:
Z tarifare, sub forma taxelor vamale&
Z netarifare, sub forma unor interdic=ii sau limit:ri de naturi diferite (politice, economice,
financiare, tehnice).
Este considerat ca barierele netarifare reprezint: obstacolele cele mai importante ;i mai
periculoase <n calea comer=ului, <ntruc?t fragmenteaz: pie=ele mai sever dec?t au f:cuto vreo
dat: barierele tarifare. Cn afar: de faptul c: exist: o mare creativitate <n impunerea acestora ;i o
lips: de transparen=: ;i de date cu privire la existen=a lor, mai trebuie ad:ugate ;i urm:toarele
aspecte. -arierele netarifare folosite <n practica curent: necesit: m:suri de monitorizare extrem
de costisitoare pentru firme, introduc distorsiuni ;i incertitudini ;i <mpiedic: specializarea
eficient: a industriilor. Cn p rincipiu, m:surile pentru desfiin=area gradual: a acestor bariere
formeaz: principalele condi=ii ;i elemente definitorii ale diferitelor stadii pe care le parcurg =:rile
<n lungul lor drum spre aderare la ,niunea European: ;i spre deplina lor integrare <n ,niune.
.1
0.0.) )endintele impozitelor in ,E. !omparatie cu statele din alte zone ale lumii.
%n urma sondajelor EP>+ %nternational (entitate coordonatoare a unei retele globale de firme de
servicii profesionale , care furnizeaza servicii de credit, consultanta fiscala si in domeniul
afacerilor) sa aratat ca ratele pe impozitele pe profit din tarile membre ,E se afla in continua
scadere datorita concurentei in care se afla statele membre pentru locuri de munca si capital,
precum si liberalizarii economice.
>edia ratelor de impozit pe profit in ,E a scazut in medie cu 9,.6 procente, ajungand la .1,90
procente in anul .991 , urmare a reducerii impozitelor in sase state membre printre care: Granta,
+ermania si 'landa, comparativ cu ratele de impozit pe profit de .6,/1H in tarile membre 'E!*
('rganizatia pentru !ooperare si *ezvolatre Economica ) , .6,.1H in tarile din $merica Batina
si .8,88H in tarile din $sia Pacific.
!ele 1 state membre ,E care au redus cotele impozitului pe profit sunt: !ehia (cu . procente
pana la .0H), Estonia (cu 1 procent pana la ./H), Granta (cu 9,1 procenta pana la //,//H),
+recia ( cu . si respectiv / procente pana la ..H, respectiv .8H in functie de tipul de societate
comercialase asteapta sa scada in .995 pana la .9H, respectiv .1H) , Buxemburgul ( cu 9,51
procente pana la .8,4/H) si 'landa ( cu 1,1 procente, respectiv 1,8 procente , ajungand la .1,1H
din profituri pentru primii .. 468 E,@' , respectiv .8,4H pentru ceea ce depaseste).
5) Masuri de promovare si de stimulare
%n ultimele decenii se pune tot mai mult accentul pe masurile ce impulsioneaza schimburile
comerciale externe.$utoritatile nationale vor sa impulsioneze exporturile firmelor nationale prin
diverse metode. $stfel se pot adresa :
actorilor economici nerezidentimasuri promotinale, acestia sunt motivati sa prefere
produsele din tara tara respectiva prin acordarea unor preturi mai mici, incurajarea
unor practici comerciale mai avantajoase sau oferirea unor stimulente.
$ctorilor economici, producatori sau coercianti internimasuri de stimulare, motivati
sa prefere pietele externe

Masuri promotionale
Qegocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie, a unor acorduri comerciale si
de plati sau a altor forme ale parteneriatului interguvernamental
(prijinirea directa sau indirecta a firmelor pentru a participa la targuri si expozitii, pe
teritoriu propriu cu participare intrenationala
@eprezentarea comerciala in strainatate, organizarea de agentii si reprezentante in
strainatate
(prijinirea activitatilor promotionale ale !amerelor de comert si %ndustrie
Prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi , acordarea de
consultanta si asistanta de specialitate acestora.
*iverse modalitati de publicitate externa pentru a face cunescute produsele destinate
exportului.
Masuri de stimulare
..
(copul lor este cresterea competitivitatii produselor destinate exportului si a gradului de
cointeresare a producatorilor si exportatorilor. $cestea sunt:
la nivel microeconomic: scaderea costurilor de productie si cresterea performantelor tehnico
economice, acordarea de stimulente directe producatorilor
la nivel macroeconomic:
1)de natura bugetara:
(ubventii directe de exportacordate de stat cand preturile marfii pe piata externa e
mai mic decat costul de productie
(ubventionarea agriculturii in ,E e unul din principalele subiecte de controversa.
Prime directe de export acordate de stat exportatorilor care realizeaza un volum mare
de desfacere pe puete externa sau exporta produsele unor industrii foarte importante
pentru economia nationala
(ubventionarea indirecta a exporturilorstimularea investitorilor mici si mijlocii prin
facilitati in domeniul informational, asistenta tehnica, efectuarea de studii si cercetari
de piata.
.)de natura fiscala:nu se preia la buget o parte din obligatii fiscale
diverse taxe si impozite
Gacilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri angrenate in tranzactii de export
import
Gacilitati fiscale care se acorda direct companiilor care participa la activitatile de
exportscutiri sau reduceri pe veniturile provenite de pe urma exporturilor
/)de natura financiarbancara:
!redite de exportpentru exporturi cu valoare ridicata
!reditul furnizorse asigura, acordate direct importatorilor de catre exportatori
!reditul cumparatorse garanteaza, acordate direct importatorilor de catre o institutie
specializata de creditare
Biniile de creditdeschise pe baza acordurilor intrenationale incheiate intre tara
exportatoare si cea imprtatoare
$sigurarea si garantarea creditelor de export reprezinta o pargie a importatorilor de a
cointeresa exportatorii sa efectueze vanzari pe credit in strainatate. Pot fi asigurari pentru
credite furnizor sau cumparator.
0)de natura valutara:
Primele valutareprime indirecte ce se acorda cu prilejul convertirii valutei straine
obtinute de exportatori in moneda nationala la un curs de schimb mai avantajos decat
cel oficial
*eprecierea monedei nationalestimularea exportului de marfuri cand scaderea
cursului monedei nationale(in raport cu celelate valute) se produce intrun ritm mai
accelerat decat scaderea puterii interne de cumpararea acestora (rata inflatiei este mai
mica).
./
Exemple din ,E:
%rlanda a devenit membr: ,E <n 185/, fapt care ia dat acces la pia=a comun: european:, cu ;ansa
de a exporta direct pe pie=ele europene. Cnainte de adererea %rlandei la ,niunea European:,
majoritatea importurilor ;i exporturilor se desf:;urau prin @egatul ,nit. la <nceputul anilor 1889,
%rlanda avea un P%- pe cap de locuitor printre cele mai sc:zute din ,niunea European:. *in
cauza asta, a primit subven=ii ;i fonduri de la ,E, mai ales de la Gran=a ;i +ermania, de multe ori
valor?nd 5H din P%-. $cestea au ajutat la dezvoltarea infrastructural: a =:rii, fapt care a dat ;ansa
%rlandei s: <nregistreze rate mai mari de cre;tere <ntre 1881 ;i 1888. Printre dezvolt:rile atribuite
fondurilor ,E se afl: ;i un sistem de <nv:=:m?nt gratuit, incluz?nd facultate gratuit:, care a f:cut
ca for=a de munc: irlandez: s: fie printre cele mai avansate din lume.
Piata produselor agricole sector supus numeroaseor dezbateri si controverse datorita
subventionarii
,E este un actor major pe piata mondialW a produselor agricole, fiind cel mai mare importator si
al doilea mare exportator de produse alimentare. ,E joacW un rol de frunte <n realizarea
acordurilor comerciale mondiale <n 'rganizaXia >ondialW a !omerXului ('>!). *e asemenea, a
<ncheiat si este <n curs de a negocia acorduri comerciale bilaterale cu terte tari, acorduri de liber
schimb cu vecinii sWi, acorduri speciale cu tWrile <n curs de dezvoltare, acord?nd acces
preferenXial pe piata ,E, si <ntreXine relatii mai ample cu grupari regionale ca de pildW tarile din
$merica de (ud . ,E nu numai cW acordW acces preferential pe pietele sale importurilor din tWrile
<n curs de dezvoltare, dar <n practicW importW cantitWti considerabile din aceste tWri.
,E este un importator net semnificativ de produse agricole, fiind si un exportator net de produse
alimentare prelucrate.
,E a fWcut eforturi majore pentru asi redirecXiona politica agricolW cWtre instrumente comerciale
mai transparente si care sW distorsioneze mai putin comertul D <n principal disociind de nivelele
de productie circa douW treimi din plWtile acordate fermierilor.
,E este totodatW de departe cea mai mare piatW pentru exporturi de produse agricole din tWrile <n
curs de dezvoltare si a fost prima, dintre tWrile mai bogate, care a acordat, pentru produsele din
tWrile cele mai putin dezvoltate, accesul fWrW taxe vamale si contingente.
,E promoveazW asezarea relaXiilor comerciale dintre toate tWrile, fie ele dezvoltate sau mai putin
dezvoltate,[ pe reguli comerciale multilaterale <n avantajul tuturor tWrilor, mai ales al celor <n curs
de dezvoltare. *e aceea ,E este un puternic sustinWtor al '>! si a jucat <ntotdeauna un rol activ
<n discutiile si negocierile '>! privind comertul cu produse agricole.
,E este angajatW activ <n realizarea T$gendei *oha privind *ezvoltarea# ($**)0, negocieri al
cWror scop este continuarea liberalizWrii comertului <nsotitW de accentuarea dezvoltWrii. Cn privinta
agriculturii, acordul la care sa ajuns <n august .990 a pregWtit terenul pentru negocieri ulterioare
care ar putea rezulta <ntro liberalizare considerabil mai mare a comertului agricol <n comparatie
cu negocierile comerciale anterioare (T@unda ,ruguaF#). $cordul este <n concordantW cu reforma
P$! (Politica $gricola !omuna) realizatW de ,E. El ar trebui sW aducW cu sine o reducere
substantialW a sprijinului acordat agriculturii, sprijin ce distorsioneazW comertul, sW conducW la
eliminarea practicilor concurentiale la export care distorsioneazW comerXul, si sW contribuie la o
deschidere semnificativW a pietelor pentru produse agricole, permit?nd totodatW un tratament
special pentru produsele sensibile. )oate tWrile <n curs de dezvoltare vor beneficia de tratament
special, ceea ce le va permite sW liberalizeze mai putin pe o perioadW mai <ndelungatW.
.0
Gacilitati fiscale pentru cercetare dezvoltare si inovare
Gacilitatile fiscale pentru actiuni in domeniul !ercetarii, *ezvoltarii si %novarii (!*%) sunt un
mod eficient pentru sustinerea investitiilor private in aceasta directie. $ceasta este concluzia pe
care !omisia Europeana o afirma in !omunicarea asupra utilizarii mai eficiente a facilitatilor
fiscale pentru stimularea !*%, pe care a adoptato pe .. noiembrie, .991. !omunicarea
incurajeaza statele membre sa imbunatateasca facilitatile la plata impozitelor pentru actiuni
specifice in sectorul !*%.
"%nvitam statele membre, impreuna cu sectorul industrial si cercetarea sa creeze un cadru mai
favorabil pentru inovare si cooperare la transnationala prin facilitati fiscale#, a spus comisarul
European B\szl] Eov\cs.
"3rem sa desfiintam barierele care impiedica companiile si cercetatorii sa lucreze impreuna la
nivel transnational, cu scopul de a crea o Kona europeana a cercetarii. ' abordare comuna a
facilitatilor fiscale pentru !*% la nivel european ar fi un pas in aceasta directie#, a declarat pe ..
noiembrie 2anez PotocniJ, comisarul european pentru (tiinta si !ercetare.
(tatele membre ,E nu sunt straine de practica facilitatilor fiscale care sustin investitiile in !*%.
$ceasta practica devine tot mai raspandita, iar industriile europene, la randul lor au inceput sa
dezvolte tot mai mult cooperarea la nivel european in ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea.
Problema este ca fiecare stat european aplica scheme diferite de facilitati fiscale, iar aceasta a
condus la crearea unui mediu tot mai complex pentru facilitatile fiscale pentru !*% in Europa,
ceea ce se transforma intrun obstacol pentru cooperarea europeana in materie.
!omunicarea !omisiei clarifica faptul ca acele facilitati fiscale care favorizeaza activitatile !*%
dezvoltate pe teritoriul unui anumit stat membru nu sunt conforme )ratatului !E. *e asemenea,
!omisia afirma ca facilitatile care favorizeaza un anumit sector ar putea fi considerate ajutor de
stat, si de aceea ele trebuie sa fie conforme regulilor comunitare din acest domeniu. *e altfel,
noul !adru pentru !*% poate avea efect direct asupra politicilor statelor membre privind
facilitatile fiscale.
!omunicarea !omisiei ofera linii directoare pentru principalele scheme de facilitati fiscale pentru
!*%, spre exemplu, asigurarea ca facilitatile fiscale sunt usor accesibile pentru o un numar mare
de firme care desfasoara activitati !*%, includerea elementelor de simplificare, ca si a costurilor
administrative mici, principiile de evaluare a facilitatilor fiscale.
!omisia invita de asemenea statele membre sa coopereze atunci cand proiecteaza schemele de
facilitati fiscale in domenii de interes comun D mai ales finantarea proiectelor mari transnationale
de !*%, dezvoltarea intreprinderilor noi inovatoare sau mobilitatea transfrontaliera a
cercetatorilor. !omunicarea clarifica mediul legislativ din acest domeniu care rezulta din
jurisprudenta !urtii Europene de 2ustitie, si stabileste o serie de principii si practice de baza
pentru stabilirea schemelor de facilitati fiscale in domeniul !*%.
.1
!) Conclu"ii
Politica ,E <n domeniul competitivit:=ii a dep:;it stadiul ini=ial de imaturitate caracterizat de
interven=ionismul gen politic: industrial: 7 comercial: strategic: ;i ast:zi se <nscrie, practic, pe
coordonatele trasate de teoria avantajului competitiv al lui Porter. !adrul institu=ional ;i
programatic pare, totu;i, a fi unul din principalele puncte slabe.
Politica comercial: este, <n mod natural, o component: a politicii competitivit:=ii D ;i este
perceput: ca atare la nivelul institu=iilor comunitare. )otu;i, trebuie subliniat c: ceea ce constituie
con=inutul politicii comerciale comune propriuzise a ,E este departe de a acoperi con=inutul
politicii comerciale <n sens larg. Practic, metoda comunitar: aplicabil: politicii comerciale
comunitarizate se aplic: doar <ncheierii de acorduri comerciale (multilaterale ;i bilatareale),
barierelor tarifare ;i unora din cele netarifare. @estul componentelor politicii comerciale depind
de deciziile la nivel na=ional sau nu sunt coordonate la nivel comunitar. Politica comerciala ,E
trebuie imbuatatita, deoarece prin instrumentele acesteia se pot imbunatati disfunctionalitatile din
sectoarele care siau pierdut avantajele competitive si astfel uniunea va avea avantaje in
comparatie cu celelalte state.
.4