Sunteți pe pagina 1din 6

POLITICA COMERCIALA

1. Componentele, obiectivele și principiile


politicii comerciale ;
2. Convenții comerciale interstatale ;
3. Pîrghii si măsuri de politică comercială ;
4. Structuri si functionalitati vamale ;
5. Sistemul commercial multilateral.

Student: Melnic Bogdan


Grupa: MC-31
1.Componentele, obiectivele și principiile politicii
comerciale
Politica comercială este o parte componentă a politicii economice generale a unui stat, parte care vizează sfera comerțului, a relațiilor
economice externe. Această politică poate să genereze câștiguri mai mari sau mai mici pentru statul ce îl practică, deoarece reglementările
vizează cooperarea economică și tehnico-științifică din operațiunile de comerț exterior.
Într-un sens mai larg, prin politică comercială se intelege totalitatea reglementărilor adoptate de către stat (cu caracter juridic,
administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar,etc.) în scopul promovării sau al restângerii schimburilor comerciale externe și al
protejării economiei naționale de concurența străină. În general, în domeniul politicii comerciale se acționează cu ajutorul a trei categorii
principale de instrumente și măsuri:
-de natură tarifară (vamală) ;
-de natură netarifară (inclusiv paratarifară) ;
-de natură promoțională (de promovare și de stimulare).

Obiectivele politicii comerciale.


Pe termen lung:
Dezvoltarea echilibrata a economiei nationale in conditiile unui anumit nivel de
expunere fata de concurenta externa.
Pe termen mediu si scurt:
Redefinirea structurii exporturilor si importurilor;
Imbunatatirea orientarii geografice a fluxurilor comerciale;
Redefinirea echilibrelor din balanta comerciala si balanta de plati;
Imbunatatirea raportului de schimb;
Armonizarea structurilor economice productive.
2.Convenții comerciale interstatale

Acordul Nord-American de Comerț Liber (NAFTA)

a fost semnat la 17 decembrie 1992 între SUA, Canada, Mexic. NAFTA acoperă
o piață de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii și spre sudul
continentului american, și o suprafață de 21,3 milioane km². Scopul acestui
acord este liberalizarea în 10 ani a comerțului cu produse și servicii, prin
eliminarea de bariere tarifare și netarifare între părți și prin liberalizarea
investițiilor intra-zonale. Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele:
a) Comerțul cu bunuri materiale: În decurs de 10 ani, urmează a fi înlăturate
toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca „nord-americane”, în
conformitate cu regulile de origine, astfel ca în anul 2004 să se formeze o vastă
piață liberă.
b) Comerțul cu servicii: Serviciile dețin un loc important în comerțul din zonă -
supus tratamentului național.
c) Investițiile directe de capital - liberalizare.
d) Alte dispoziții se referă la următoarele: regulile de concurență, proprietatea
intelectuală, sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare
la protecția mediului.
3.Pîrghii si măsuri de politică comercială
Politica vamală este o componentă a politicii comerciale a unui guvern și reprezintă cea mai importantă
pârghie prin care un stat poate interveni asupra fluxurilor comerciale derulate cu exteriorul.Politica vamală
este realizată cu ajutorul reglementărilor adoptate de stat care vizează intrarea sau ieșirea în/din țară a
mărfurilor și a mijloacelor de transport , care implică controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat, a
mărfurilor și a mijloacelor de transport, cu îndeplinirea formalităților vamale și plata taxelor vamale
(impunerea vamală).
Politica vamală cuprinde o serie de instumente ce ajută la îndeplinirea tuturor reglementărilor și regulilor
adoptate de către stat în ceea ce privește schimbul de mărfuri, transportul de persoane și nu numai,
importarea de tehnologii performante de înaltă calitate, dar și schimburi de servicii ce ajută la libera
circulație a populației. Aceste taxe obstrucționează importurile într-o anumită măsură, ceea ce duce la o
cunoaștere mai diminuată a mărimii ofertei străine de către producătorii din țară. Pe baza acestora,
guvernul, încasându-le la bugetul de stat generează noi venituri. Oferta de bunuri din import se poate
modifica în urma creșterii competitivității producătorilor străini sau a existenței unui curs favorabil lor.
Dacă cererea oscilează foarte puțin în funcție de prețul unui produs atunci tariful nu are eficiență
economică. Cu ajutorul lor este mai scăzut riscul de lobby politic și de creștere a corupției. Aceste
instrumente sunt: taxele vamale, tariful vamal, codul vamal și teritoriul vamal.
4.Structuri si functionalitati vamale
Dacă am prezenta toate instrumentele politicii vamale într-o schemă ar arăta astfel: Taxa vamală reprezintă un
impozit care se aplică mărfurilor trecute peste granița vamală a unei țări. Taxa vamală poate avea ca scop
cunoașterea veniturilor bugetare de stat sau/și protecția producătorilor interni de concurenții străini. Reprezentând
un impozit indirect, taxa vamală determină pe consumatori să prefere bunurile economice autohtone, care sunt, în
principiu mai ieftine. Pentru consumatori, taxa vamală poate reprezenta și un mijloc de apărare față de prețurile
înalte sau uneori, exagerate practicate de producătorii interni ori față de reducerea calitații produselor indigene.
Taxa vamală constituie un instrument important al politicii vamale care acționează asupra prețului mărfurilor
importante în vederea reducerii importurilor și eliminării sau, cel puțin reducerii, deficitului balanței comerciale.
Tipologia taxelor vamale:
După scopul impunerii (sau dupa nivelul impunerii): După modul de percepere (de așezare):
taxe vamale cu caracter fiscal; taxe vamale ad-volarem
taxe vamale cu caracter protecționist; taxe vamale specifice
taxe vamale mixte

După obiectul impunerii (felul operației de comerț exterior): Dupa modul de stabilire (fixare de către stat):
taxe vamale de import; taxe vamale autonome (generale)
taxe vamale de export; taxe vamale convenționale (contractuale)
taxe vamale de transit; taxe vamale preferențiale (de favoare)
taxe vamale de retorsiune (răspuns):taxe antidumping; taxe
compensatorii;
5.Sistemul commercial multilateral
Acordul comercial multilateral se referă la acordul comercial încheiat între mai multe
națiuni pentru a cumpăra și/sau a se vinde unul altuia în mod preferențial sau o țară poate fi de
acord cu mai multe țări pentru a tranzacționa cu restul semnatarilor, fie în mod preferențial, fie
în condiții de restricție comercială. printre ei. Acordul comercial multilateral este a tratat
comercial între diverse națiuni. Acest lucru promovează economia globală, prin deschiderea
piețelor atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este o organizație


internațională care supervizează un număr mare de acorduri
care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC
este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și
comerțului“ și operează în direcția reducerii și abolirii
barierelor comerțului internațional.

S-ar putea să vă placă și