ALIMENTELE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR

PENTRU ORGANISMUL OMULUI

▪ Alimente sunt denumite produsele sau substanțele care constituie hrana pentru om.

▪ Fiind consumate, acestea sunt supuse transformarilor mecanice și enzimatice cu eliberare de energie,necesara activitații vitale ale
omului și substanțe organice simple, utilizate la sinteza compușilor organici proprii, semnificativi pentru creșterea organismului,
regenerarea țesuturilor, formarea substanțelor de rezerva etc.
▪ Alimentele furnizeaza organismului uman substanțe organice (glucide, proteine, lipide, vitamine), substanțe minerale,apa.
 Glucidele, pe care omul le primește în organism odată cu alimentele, sunt de două tipuri,simple și compuse, și îndeplinesc două funcții
de bază, energetică și structurală.

Glucidele reprezintă cea mai accesibilă sursă de energie și asigură 50–55% din aportul energetic total. Ele fac parte din componența membranelor biologice,
a structurilor celulare, a țesuturilor, hormonilor, enzimelor, anticorpilor

⮚ Glucidele simple includ monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza) și dizaharide (zaharoza,lactoza, maltoza). Ele se mai
numesc „rapide”,deoarece sunt absorbite imediat în sânge (cu excepția fructozei) și stimulează secreția insulinei.
⮚ Glucidele compuse (polizaharidele) din alimente sunt reprezentate preponderent de amidon și glicogen. Ele se absorb
lent, deoarece trebuie mai întâi descompuse de enzime, de aceea se numesc „glucide lente”.
 Lipidele ajung în organismul omului cu alimentele de origine animală și vegetală și au rol:
⮚ structural, reprezentând componentul principal al membranelor biologice (fosfolipidele):
⮚ funcțional, fiind necesare în propagarea impulsului nervos și în absorbția nutrienților;
⮚ energetic, în urma degradării degajă energie.
Trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul, sterolii de origine vegetală sunt lipidele din alimente necesare organismului omului. Acizii grași din componența lipidelor sunt esențiali care pot fi sintetizați în organism și neesențiali.

⮚ Proteinele din alimente sunt necesare organismului omului și sunt indispensabile în alimentație. Ele au rol:
▪ structural, fiind necesare pentru creșterea și refacerea țesuturilor;
▪ funcțional, deoarece fac parte din structura
enzimelor, hormonilor, anticorpilor;
▪ energetic, fiind degradate, produc energie.
▪ Proteinele sunt formate din 20 aminoacizi dintre care 9-esențiali și 11 neesențiali ce sunt sintetizați în organism.
 Vitaminele sunt substanțe organice care realizează o serie de funcții metabolice:
• sporesc rezistența organismului la infecții;
• participă în reacțiile de metabolizare a proteinelor, glucidelor, lipidelor;
• iau parte la procesele de sinteză a acizilor nucleici, nucleoproteinelor, enzimelor etc.;
• manifestă efecte antioxidante;
• împiedică formarea ateroamelor pe suprafața vaselor sangvine. Sunt clasificate în liposolubile (A,D,E,K) și hidrosolubile (B,C,H,P).

• Mineralele reprezintă nutrienți de natură

anorganică, necesari pentru a realiza funcțiile vitale. Din această categorie de nutrienți fac parte:
• magneziul, sulful, potasiul, calciul, sodiul,clorul și fosforul (macrominerale).
• manganul, zincul, molibdenul, cuprul, nichelul, siliciul, vanadiul, seleniul și cobaltul (microminerale).
• Fiecare mineral are un anumit rol specific în procesele metabolice.
• Clasificarea alimentelor se realizează în funcție de origine, caracteristicile nutriționale și rolul lor în organism. Originea alimentelor stă la baza clasificării lor în vegetale, animale, minerale.

⮚ Alimentele de origine vegetală includ organele plantelor în care se acumulează carbohidrații, proteinele, lipidele cu rol de substanțe de rezervă (semințele, rădăcinile, tulpinile, fructele).

⮚ Alimentele de origine animală sunt carnea

de pasăre, porc, vită, iepure, peștele etc. și produsele animaliere așa ca ouăle, laptele, mierea.

⮚ Alimente de origine minerală sunt apa şi

sarea, care provin din scoarţa pământului. Apa
este un aliment important și poate fi consumată
în stare naturală (izvor, fântână) sau tratată (în
instalaţii speciale).
⮚ Caracteristicile nutriționale reprezintă criteriu de clasificare a alimentelor în șase grupe.

🞆 1. Laptele și produsele lactate au un conținut sporit de proteine, sunt foarte bogate în calciu, în vitamine A, B2, B12.
🞆 2. Carnea, peștele, ouăle sunt bogate în proteine, fier, vitamina B și în anumite cazuri vitamina A.
🞆 3. Untul, margarina, smântâna, uleiurile sunt surse de lipide, vitaminele A și E.
🞆 4. Cerealele sunt bogate în carbohidrați, fibre, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale,enzime vegetale, hormoni și fitochimicale.
🞆 5. Fructele și legumele formează grupa de alimente bogate în apă, săruri minerale, vitamine. Ele au un conținut de glucide între 5–20% și
fibre celulozice.
🞆 6. Zahărul, mierea, dulceața, ciocolata, produsele de cofetărie, siropurile, sucurile de fructe etc. sunt surse de glucide „rapide”.

🞆 Funcțiile alimentelor în organismul omului sunt: structurale, funcționale, energetice.

🞆 Alimente structurale, din care fac parte produsele bogate în proteină (grupele I, II), care asigură organismul cu nutrienții necesari
creșterii,dezvoltării și refacerii țesuturilor.
🞆 Alimente funcționale (grupul V), ce asigură funcțiile organismului.
🞆 Alimentele energetice, care furnizează glucoza, combustibilul organismului omului (grupeleIII, IV și VI).
⮚Alimentația este procesul prin care organismul omului obține substanțele nutritive necesare desfășurării
activităților vitale. Acest proces reprezintă parte a stilului de viață, de rând cu activitatea fizică,
sănătatea mintală și somnul.

❖ Alimentația corectă asigură un echilibru între aportul de produse și consumul de energie.Necesarul caloric este individual în
funcție de vârstă, sex, greutate, înălțime, activitate fizică.
►Principiile alimentației sănătoase sunt: evitarea excesului de orice fel; varietatea alimentelor ce asigură organismul cu
nutrienții necesari și exclude carențele alimentare sau acumularea componentelor nocive;
► calitatea și conținutul optim al nutrienților esențiali și fibrelor ce asigură activitatea vitală a organismului și menținerea
greutății optime;
► cantitatea alimentelor adaptată cerințelor metabolice, care asigură balanța energetică;
► echilibrarea consumului de produse din diferite grupe de alimente în cantități și proporții optime;
► selectarea alimentelor cu cele mai multe calități nutriționale.

❖
❖ Efectele alimentației neechilibrate sunt asociate cu patru factori de risc, care contribuie la creşterea mortalităţii pe glob: hipertensiunea arterială, nivelul ridicat de glucoză și colesterol din sânge, excesul de
greutate şi obezitatea etc.
❖ Astfel, consumul insuficient de fructe şi legume are ca urmare dezvoltarea bolilor cardiovasculare şi a unor tipuri de cancer. Sarea în exces duce la dereglarea tensiunii arteriale şi constituie factorul de risc numărul
unu al mortalităţii în întreaga lume.
• Consumul exagerat de grăsimi saturate este legat de apariţia maladiilor cardiovasculare.

• Indicele glicemic al alimentelor este determinat de cantitatea și tipul de glucide din alimente,care au influență directă asupra nivelului glucozeidin sânge.
• Glucidele simple și polizaharidele rafinate, de exemplu, din pâinea albă duc la creșterea rapidă a conținutului de glucoză în sânge care determină creșterea secreției de insulină. Ca urma-re, nivelul de glucoză din
sânge scade rapid, apar simptome de hipoglicemie și senzația de foame.
• Variațiile nivelului glicemiei din sânge determină modificări ale proceselor din creier, conducând la variații ale stării de spirit și depresie.