Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Centrul de Excelenţă în Econimie şi Finanţe

Catedra ,,Administrarea afacerilor’’

Studiu Individual
La disciplina „Leadership-ul în organizații de afaceri”
Tema: Leadership-ul ca factor de schimbare în R.M.
Leaderul- antreprenor particular.

Elaborat: Beșelea Ana Maria

Coordonator: Strătilă Viorica,
p prof. de dis. economică, gr. did. II

Chișinău 2019

Capitolul I
 Leadership-ul ca factor de schimbare în R.M.
Leadership-ul este abilitatea de a stabili standarde şi de a gestiona un
climat creativ în care oamenii sunt automotivaţi pentru atingerea unor ţeluri
constructive pe termen lung, într-un mediu participativ de respect mutual,
compatibil cu valorile personale. Întrebarea “Ce anume face ca o persoană să fie
un lider eficace?” a trezit un deosebit interes de-a lungul a sute de ani. Este
general acceptat faptul că un leadership eficace este esențial pentru afaceri,
guvern, armată, artă şi oricare altă instituție care influențează munca şi viețile
noastre.
Leadership-ul nu este rezervat numai pentru directori generali, generali ai
armatei şi cei de la guvernare. Leadership-ul este pentru toată lumea. Şi în
această perioadă de schimbări ameţitoare în lumea afacerilor şi în societate, este
singura şi cea mai importantă disciplină care poate aduce succesul. Leadershipul
este una dintre temele managementului despre care s-a discutat, cercetat şi scris
cel mai mult. Numai în ultimii 75 de ani ai secolului trecut (XX), s-au scris
peste 5000 de cărți şi articole şi zeci de teorii şi modele de leadership au fost
propuse. Şi totuşi, pare că se ştie relativ puțin despre forțele care determină
succesul sau eşecul unui lider. De aici rezultă și necesitatea studierii acestei
discipline fundamentale în orice aspect al vieții umane.
Studiind leadership-ul îți dezvolți abilitățile necesare pentru atingerea
obiectivelor prin munca şi acțiunile celor pe care îi conduci. Fără abilitatea de
a-i influența, succesul liderului nu este posibil. Deşi indirect, leadershipul este o
cauză a performanțelor salariaților prin impactul pozitiv sau negativ pe care îl
produce. Cunoaşterea factorilor ce contribuie la un leadership eficace este o
precondiție pentru selecția oamenilor ce vor opera în poziții de lideri. Înțelegerea
teoriilor leadershipului poate ajuta managerii în dezvoltarea propriilor abilități
de lideri prin instruire şi antrenament.
Odată cu creșterea importanței leadership-ului există dilema definirii
acestuia drept știință sau artă. Astfel, conceptul de leadership s-a aflat
întotdeauna între teorie și artă. Istoria leadership-ului este un subiect interesant.
De-a lungul anilor, au existat oameni excepționali care au sculptat istoria lumii
pe perioada vieții lor. Acești oameni au avut o influiență atât de puternică asupra
celor din jurul lor, încât și astăzi mai putem auzi ecourile lor. Asemenea oameni
sunt lideri, iar poveștile lor au devenit o parte din istoria leadership-ului.
 Începuturile leadership-ului s-au bazat pe trăsăturile de personalitate,
specialiștii încercând să găsească asemănări între așa numiții lideri, însă fără
succes. Următoarea etapa a descris comportamentul individual ca bază a
leadership-ului, astfel încât incapacitatea de a-ți alege trăsăturile înnăscute, a
creat anumiți stimuli pentru dezvoltarea propriei personalități. Următoarea etapa
s-a bazat pe poziția liderului și pe cât de bine iși îndeplinește obligațiunile.
În zilele noastre, leadership-ul se află în etapa de transformare, scopul căreia
este generarea angajamentului de la susținători pentru a ajunge la o viziune
comună. Liderul nu da comenzi ca un dictator și nici nu își limitează influența
unor sarcini specifice. El creează un mediu de cultură în care fiecare persoană se
simte inspirată, motivată și convinsă că este împuternicită să se angajeze pentru
a atinge țeluri și obiective comune, acesta fiind scopul final al unui lider.
Republica Moldova ca ţară care a dezvoltat leadership-ul treptat, poate
mobiliza puţini lideri la început. Totuşi, pe măsură ce timpul trece rezultatele
pozitive se răspândesc în toate structurile administraţiei publice, leadership-ul
este din ce în ce mai necesar şi mai căutat pentru dezvoltarea ulterioară a
economiei în plină creştere. Astfel, leadership-ul reprezintă un factor de
schimbare în Republica Moldova.
Dezvoltarea liderilor este mult mai importantă într-o societate diversificată
aflată într-un process continuu de creştere şi cristalizare a sistemelor sau a
mentalităţii, decât într-una omogenă, pentru că liderilor li se cere să transmită
noi valori să modeleze individual, să medieze conflicte şi să creeze coaliţii în
vederea susţinerii reformei. Procesul va reflecta în măsuri variabile in functie de
caz și amprenta particularizatoare a liderilor.
Leadership-ul are înţelesuri diferite pentru persoane diferite. În trecut, pentru
mulţi, imaginea unui lider era aceea a unei persoane înţelepte, paternaliste, care
ia toate deciziile şi conduce de una singură organizaţia publică. Imaginea
leadership-ului se bazează pe cerinţele istorice şi pe caracteristicile societăţii şi a
guvernelor care le servesc.Societatea Moldovei totuşi în ultima perioadă, devine
mai diversă şi instituţiile publice devin astfel mai flexibile. Noile situaţii apărute
cer noi tipuri de lideri. Leadership-ul se manifestă doar în relaţiile dintre oameni.
Liderii eficienţi inspiră oamenii.
În timp ce leadership-ul public include în mod clar conducătorii
administraţiei centrale, ca şi liderii politici, viziunea leadership-ul în viitor tinde
să devină mai largă. Acesta include lideri ca agenţi de schimbare răspândiţi în
cadrul organizaţiilor publice pentru a continua procesul reformei. Liderii se
dovedesc a fi eficienţi prin abilitatea lor de a convinge, de a motiva angajaţii
publici şi de a le orienta eforturile pentru o cauză comună.
Din păcate, Republica Moldova nu are pusă la punct o strategie sistematică
de dezvoltare a leadership-ului. Unele ţări dezvoltate au început deja să
elaboreze o astfel de strategie, iar alte ţări au deja o astfel de strategie. De
exemplu, Marea Britanie a stabilit recent un model de dezvoltare a leadership-
ului în sectorul public. Guvernul Norvegiei se află acum într-un proces de
reînnoire a planurilor sale strategice pentru leadership în serviciile civile, pentru
a reflecta interesul crescut al sectorului public pentru schimbare.
În unele ţări, ca Suedia şi U.S.A., s-au creat noi instituţii pentru identificarea
viitorilor lideri în sectorul public şi pentru dezvoltarea profesională a acestora.
În Suedia, Consiliul Naţional pentru Calitate şi Dezvoltare a fost creat recent,
având ca principală sarcină identificarea potenţialilor lideri. Între timp, unele ţări
tind să dezvolte programele existente de management public pentru a include
programe de dezvoltare a leadership-ului. Unul dintre aceste programe de
dezvoltare a leadership-ului din Finlanda include crearea unui nou program de
dezvoltare a managemenului, după evaluarea celui anterior. În Olanda, Serviciul
Public Superior a fost lărgit pentru a include toţi conducătorii de la nivelurile
înalte din administraţia publică pentru a se descurca cu nevoia crescută de lideri
la nivelul superior al administraţiei publice.
Totuși, pentru ca Republica Moldova să se dezvolte în domeniul leadership-
ului este necesară educarea tinerei populații. Astăzi, din păcate leadership-ul este
studiat doar în câteva instituții de învățământ ale țării, printre care și Centrul de
Excelență în Economie și Finanțe. De asemenea există academii precum
„Leaders for Justice” și “DARE Leaders Academy”.
Academia „Leaders for Justice” prezintă o sesiune de training-uri, prin care
învață ce înseamnă cu adevărat să fie lideri în domeniile lor de activitate. În
cadrul academiei se analizează studii de caz relevante pentru mediul juridic
moldovenesc, studiind leadership-ul în jurisprudență, timp de șase luni, printr-o
serie de module special concepute. Academia „Leaders for Justice” este primul
program de leadership pentru tinerii juriști din Republica Moldova, și totodată
prima comunitate profesională de lideri în justiția moldovenească.
DARE Leaders Academy este primul program de leadership dedicat
oamenilor cu nevoi speciale din Moldova. În cadrul DARE Leaders Academy,
tinerii cursanți participă la 4 training-uri, după cum urmează: „Arta oratoriei”,
susținut de Alexandru Bordea, „Tainele puterii și ale leadership-ului”, susținut
de Angela Stafii și „Secretele colectării de fonduri”. Astfel, DARE Leaders
Academy își propune să dezvolte și să consolideze abilitățile și capacitatea
oamenilor cu nevoi speciale de a deveni lideri în comunitățile lor și de a-și duce
la bun sfârșit propriile proiecte personale și profesionale.
Cum am menţionat mai sus, unele ţări au creat instituţii specializate pentru
dezvoltarea leadership-ului. În plus, acestea de asemenea au pus accent pe
pregătirea şi oferirea de cursuri pentru dezvoltarea liderilor. De exemplu:
Austria, Belgia, Finlanda, Japonia, Korea, Olanda, Polonia şi Portugalia au oferit
cursuri de pregătire pentru conducătorii administraţiei publice centrale şi locale.
Olanda deja a adoptat, iar Islanda plănuieşte să adopte metodele de “pregătire şi
consiliere” pentru liderii prezenţi şi pentru cei viitori, în cooperare cu
profesioniştii din sectorul privat.
Prin acestă metodă, pentru o perioadă determinată de timp, un lider va
discuta punctele sale slabe cu profesorul desemnat şi va primi sfaturi de la acesta
cum să îşi îmbunătăţească capacitatea de leader în viitor. Islanda are o abordare
interesantă pentru dezvoltarea leadership-ului, prin care guvernul sprijină liderii
să organizeze şi să dezvolte reţele de cooperare între ei, fără intervenţii ale
instituţiilor din care fac parte. Această abordare s-a dovedit foarte utilă în ceea
ce priveşte împărtăşirea valorilor şi intereselor comune ale liderilor, precum şi în
ceea ce priveşte învăţarea unul de la celălalt.
În concluzie, pe măsură ce societatea continuă să se schimbe rapid, soluţiile
trecutului nu mai sunt suficiente. Nu numai că nu există o soluţie care să fie
valabilă pentru toate ţările, ci şi Moldova ar trebui să folosească noi metode
pentru a crea lideri care să se poată adapta constant la schimbările din societatea
noastră şi din mediul internaţional.
 Capitolul II
Liderul- antreprenor particular
Pentru a defini aspectul de lider drept antreprenor particular este necesar să
înțelegem ce înseamnă leadership-ul antreprenorial. Leadershipul antreprenorial
este modul în care un lider își construiește o echipa de top, motivând-o să
participe activ la dezvoltarea unei companii, având impact asupra dezvoltării
durabile pentru o afacere și gestionarea optima a relațiilor dintre angajați.
Liderul antreprenorial este totodată și factorul cheie într-o afacere, ghidând
echipa și afacerea sa în contextul riscurilor și greutăților apărute în procesul de
dezvoltare business-ului. De asemenea, acesta este de altfel și un mentor pentru
echipa sa, inspirând-o și motivând-o în calea sa spre atingerea performanțelor.
Niciun antreprenor nu va ajunge un lider de care echipa sa are nevoie neavând o
minte strălucită, o experiență îndelungată adunată cu prețul unor sacrificii și fără
dorința schimbare și perfecționare.
Un antreprenor sigur pe propriile cunoștințe și puteri atrage precum un
magnet succesul. Adevărații lideri pregătesc, învață, oferă sfaturi, ajutor și
susținere celor care au nevoie de ei. Ei conștientizează că, cu cât îi ajuta pe
ceilalți să progreseze și să avanseze, cu atât se dezvoltă însuși, de unde rezultă
prosperarea afacerii sale. Comunicarea este cheie ce stă la hotarul dintre mediul
antreprenorial și leadership, implicând atât ascultarea interlocutorului, cât și
contrazicerea lui, negocierea constructivă, impunerea punctului de vedere,
empatia și atenția concentrată asupra celui de la celălalt capăt al mesei.
Pentru a înțelege mai bine de ce liderul este un antreprenor particular trebuie să
pornim de la calitățile ce le unesc pe ambii:
Capacitatea de anticipare- Atât pentru un lider cât și pentru un antreprenor,
modul în care aceștia prezic schimbările ce apar în următoarele etape ale
activității sale, definește probabilitatea unui viitor succes.
Forța de comunicare- Complexitatea foarte înaltă a procesului de comunicare
este responsabilă de eficiența organizațională a grupurilor sociale, profesionale,
private sau de stat, de aceea este primordial de important să comunici deschis cu
oamenii din jurul tău pentru a crea un mediu prielnic dezvoltării afacerii în care
ești lider.
Creativitate- gândire îndrăzneață- definește momentul în care un lider și un
antreprenor văd oportunități acolo unde alții văd doar probleme, sunt curajoși,
îndrăzneți în apărarea propriilor valori și sa ies din zona de comfort, deoarece
viața începe acolo se sfârșește confortul.
Pregătire și cunoștințe profunde- Performanța aduce după sine fixarea
standarte înalte în schimbul celor mediocre pentru ca un lider și un antreprenor
să se aproprie în continuu de nivelul excelenței, percepând-și meseria drept o
artă și dorind prin intermediul acesteia să-și valorifice potențialul existent,
devenind un adevărat maestru printre lideri.
Sociabilitate- Un lider și un antreprenor bun întotdeauna mențin contactul direct
cu clienții și membrii echipei sale. Menținerea relațiilor în afaceri este extrem de
importantă, dat fiind faptul că oamenilor le place să facă afaceri cu cei pe care îi
plac. Într-o lume a tehnologiilor este ușor să prețuiești relațiile interumane
simple, bazate pe respect și înțelegere, astfel drept lider poți câștiga susținerea și
loialitatea de care ai nevoie pentru obține succesul mult dorit.
Disponibilitate la schimbare- Inovația evită să repete ceea ce a funcționat în
trecut și răspunde la întrebarea “ Ce pot îmbunătăți astăzi ca să fie mai bine
decât ieri?”. La astfel de întrebări adevărații lideri antreprenorial pot da cu
ușurință multiple răspunsuri.
Capacitatea de asumare a riscului- Atunci când se confruntă cu o problemă
majoritatea oamenilor sunt tentați să iși pună întrebări de genul: "Cum de mi se
întâmplă tocmai mie?"; "Oare de ce sunt așa de ghinionist?"; "Aceasta să-mi fie
soarta?". Evident, oricare ar fi răspunsurile la aceste întrebari, ele nu pot
determina decat cel mult o consolare momentana. In schimb, liderii
antreprenoriali, care par a depăși cu usurinta orice dificultate isi pun intrebari cu
o structura diferita, de genul: "Cum pot folosi mai bine ceea ce am la dispozitie
pentru a imbunatati situatia?", astfel asumându-și riscul schimbărilor.
Încredere în sine- A avea încredere în capacitățile tale este cheia pentru a avea
succes în afaceri. Încrederea în propriile puteri, afișată de oamenii importanți din
companie, este o aptitudine care se dobândește în timp. Șlefuirea încrederii în
sine ca tânăr antreprenor și lider este esențială, însemnând mai mult decât o carte
de vizită extraordinar de bine elaborată.
Control emoțional- Antreprenoriatul e dur. Un lider are șanse mult mai mari să
obțina succes in afaceri cu cat traieste mai multe emotii pozitive si cu cat
reuseste mai bine sa elimine efectele emotiilor negative pe care, inevitabil, le
mai traieste din cand in cand.
Dorința de realizare- Folosirea eficientă a acestor resurse limitate de timp și
abilități de care dispunem devine vitală, iar setarea priorităţilor în viaţă ne poate
ajuta să ne concentrăm asupra lucrurilor care sunt cu adevărat importante şi care
ne face să ne simţim împliniţi atât pe plan profesional, devenind lider, cât şi pe
plan personal
 Concluzia:
În ciuda schimbărilor în conceptul de organizaţie, leadership-ul de succes
depinde în mod fundamental de interacţiunea dintre cei ce îl urmează pe
conducătorul organizaţiei în îndeplinirea obiectivelor acesteia, intervenţia
conducerii, recunoaşterea rezultatelor acestei intervenţii şi schimbările efective.
Toate acestea sunt elemente esenţiale ale leadership-ului.
Astfel, pentru ca leadership-ul să devină un factor de schimbare în Republica
Moldova este necesară parcurgerea acestor pași:
• Identificarea potenţialilor lideri este primul pas. Pentru aceasta, instituţiile
publice ar trebui să definească şi să măsoare competenţele leadership-ului. În
interiorul personalului deja existent. Alt mod este de a recruta aceşti viitori lideri
din rândul absolvenţilor universităţilor de profil din ţară.
• Încurajarea, motivarea şi pregătirea este o măsură la fel de importantă
pentru dezvoltarea leadershipului, o dată ce au fost găsite persoanele sau
candidaţii potriviţi. Un sistem de monitorizare şi de pregătire a liderilor trebuie
să asigure responsabilităţi crescute pentru cei ce se ocupă de dezvoltarea noilor
generaţii de lideri. Nu trebuie subestimată importanţa pregătirii continue a
viitorilor lideri.
• Alocarea unui timp mai îndelungat de către conducătorii instituţiilor publice
pentru dezvoltarea liderilor din subordine este crucială pentru programul de
dezvoltare a leadershipului. Cercetările au arătat că una dintre cele mai bune
metode în afacerile private de succes este ca managerii de nivel superior să
petreacă aproximativ 25% din timpul lor dezvoltând viitorii lideri ai companiei.
Într-o lume hiper conectată, este foarte important ca tânăra generaţie să aibă
dezvoltat spiritul antreprenoriatului, indiferent dacă alege să muncească în
companii sau să îşi lanseze propriile afaceri. Leadership-ul, creativitatea,
gândirea analitică și inventivitatea sunt atuurile profilului angajatului de mâine,
pe care e necesar sa le formăm şi dezvoltăm încontinuu.
Astfel, leadership-ul devine soluția necesară atunci când ne referim la situația
Republicii Moldova, începând de la sistemul de învățământ și cel administrativ,
finalizând cu mediul antreprenorial, unde leadership-ul are o tendință tot mai
mare de a se contura drept factor de schimbare.
Bibliografie:
 Northouse, Peter G., Leadership: Theory and Practice, USA, Sage
Publications, Inc, 2007
 Donald Clark, The Art and Science of Leadership, 2007
 https://dailyhelp.weebly.com/istorie.html
 https://voica.wordpress.com/2007/11/19/conceptul-de-leadership-intre-teorie-si-arta/
 http://diez.md/2014/06/30/academia-leaders-for-justice-promoveaza-leadership-ul-in-
justitia-din-moldova/
 http://www.hub.md/en/node/284
 Robin Sharma- Leader Without a Title , 2016
 http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/1_10.pdf
 Capitolul II
Un lider politic - o necesitate pentru R.M.
În condiţiile schimbărilor rapide din prezent, guvernele trebuie să îşi reconsidere rolul pentru
a face faţă provocărilor precum globalizarea, descentralizarea, noile tehnologii, şi, de
asemenea, cerinţelor, aşteptărilor şi influenţelor cetăţenilor. Principiile bunei guvernări
transformă nu doar relaţiile dintre guverne, cetăţeni şi parlamente, ci chiar funcţionarea
efectivă a guvernelor în sine. Aceste principii sunt: respectarea legii, deschiderea, transparenţa
şi responsabilitatea instituţiilor democratice, echitatea şi egalitatea în tratamentul acordat
cetăţenilor (incluzând mecanismele de consultare şi participare), legi şi regulamente clare,
transparente şi aplicabile, consistenţă şi coerenţă în formularea politicilor şi a standardelor
ridicate de acea etică a comportamentului. Guvernele trebuie să analizeze şi să dezvolte soluţii
pentru provocările şi nevoile ce vor apărea şi să promoveze practici care cresc eficienţa
instituţiilor democratice. Guvernarea publică include activităţi de guvernare on-line (e-
guvernare), de bugetare şi de management, de reformă, de dezvoltare durabilă şi de
participare a cetăţenilor în formularea politicilor şi în lupta împotriva corupţiei. O guvernare
eficientă ajută la întărirea democraţiei şi a drepturilor omului, promovarea prosperităţii
economice şi a coeziunii sociale, scăderea sărăciei, protejarea mediului, utilizarea raţională a
resurselor naturale şi o mare încredere în guvern şi administraţia publică.

Conceptul de leadership nu este nou şi nici străin sectorului public. A fost discutat frecvent în
literatura despre managementul afacerilor. Totuşi, în Moldova, problema dezvoltării
leadership-ului nu a fost pusă în evidenţă pe larg. Pe de altă parte, alte ţări precum Germania,
Islanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Marea Britanie şi S.U.A. au acordat o prioritate ridicată
acestui subiect pe parcursul ultimilor ani. În timp ce s-a definit rolul liderilor ca agenţi ai
schimbării, s-a remarcat că importanţa leadership-ului depinde de starea societăţii, de
structura instituţiilor publice şi de tipul de reformă adoptat.

• Dezvoltarea liderilor este mai importantă într-o societate diversificată decât într-una
omogenă, pentru că liderilor li se cere să transmită noi valori, să medieze conflicte şi să creeze
coaliţii în vederea susţinerii reformei.

• Liderii sunt mai importanţi într-o structură administrativă descentralizată şi ramificată decât
într-una centralizată şi ierarhizată.
• Moldova, ca ţară care a adoptat calea reformei etapizate, în trepte, poate mobiliza puţini
lideri la început. Totuşi, pe măsură ce reforma aduce rezultate pozitive şi se răspândeşte în
toate structurile administraţiei publice, leadership-ul este din ce în ce mai necesar şi mai
căutat. Din ce în ce mai multe motive apar pentru dezvoltarea leadership-ului atât în Moldova,
cât şi în alte ţări. De exemplu, în efortul de a schimba fundamental administraţia publică,
guvernul Marii Britanii a situat leadership-ul pe a şasea poziţie în treptele reformei serviciilor
civile. Noua Zeelandă, cu un interes crescut în contabilitatea şi cooperarea în administraţia
publică, accentuează importanţa leadership-ului pentru a-şi atinge obiectivele acestui sector.

Leadership-ul are înţelesuri diferite pentru persoane diferite. În trecut, pentru mulţi, imaginea
unui lider era aceea a unei persoane înţelepte, paternaliste, care ia toate deciziile şi conduce de
una singură organizaţia publică. Imaginea leadership-ului se bazează pe cerinţele istorice şi pe
caracteristicile societăţii şi a guvernelor care le servesc. Societatea din Moldova, totuşi,
devine mai diversă şi instituţiile publice devin astfel mai flexibile. Noile situaţii apărute cer
noi tipuri de lideri. Leadership-ul joacă un rol important în implementarea reformelor pentru
că implică două din cele mai importante aspecte a unei reforme: schimbarea şi oamenii.
Leadership-ul se manifestă doar în relaţiile dintre oameni. Liderii eficienţi inspiră oamenii.
Schimbarea instituţiilor publice reprezintă cu adevărat schimbarea mentalităţii şi
comportamentului angajaţilor, ceea ce înseamnă că instituţiile care trec prin reformă au nevoie
de leadership. Liderii, în cadrul instituţiilor publice, pot ajuta la răspândirea, promovarea şi
menţinerea noilor valori ce sunt necesare pentru o reformă a sectorului public de succes. În
timp ce leadership-ul public include în mod clar conducătorii administraţiei centrale, ca şi
liderii politici, viziunea leadership-ul în viitor tinde să devină mai largă. Acesta include lideri
ca agenţi de schimbare răspândiţi în cadrul organizaţiilor publice pentru a continua procesul
reformei. Liderii se dovedesc a fi eficienţi prin abilitatea lor de a convinge, de a motiva
angajaţii publici şi de a le orienta eforturile pentru o cauză comună.

Moldova nu are pusă la punct o strategie sistematică de dezvoltare a leadership-ului, ca parte

a procesului de reformă. Unele ţări dezvoltate au început deja să elaboreze o astfel de
strategie, iar alte ţări au deja o astfel de strategie. De exemplu, Marea Britanie a stabilit recent
un model de dezvoltare a leadership-ului în sectorul public. Guvernul Norvegiei se află acum
într-un proces de reînnoire a planurilor sale strategice pentru leadership în serviciile civile,
pentru a reflecta interesul crescut al sectorului public pentru schimbare. În unele ţări, ca
Suedia şi U.S.A., s-au creat noi instituţii pentru identificarea viitorilor lideri în sectorul public
şi pentru dezvoltarea profesională a acestora. În Suedia, Consiliul Naţional pentru Calitate şi
Dezvoltare a fost creat recent, având ca principală sarcină identificarea potenţialilor lideri.
Între timp, unele ţări tind să dezvolte programele existente de management public pentru a
include programe de dezvoltare a leadership-ului. Unul dintre aceste programe de dezvoltare a
leadership-ului din Finlanda include crearea unui nou program de dezvoltare a
managemenului, după evaluarea celui anterior. În Olanda, Serviciul Public Superior a fost
lărgit pentru a include toţi conducătorii de la nivelurile înalte din administraţia publică pentru
a se descurca cu nevoia crescută de lideri la nivelul superior al administraţiei publice.

Dezvoltarea viitorilor lideri în administraţia publică românească are un accentuat caracter

practic şi va trebui să fie discutată pe larg. Principalii paşi care ar putea fi urmaţi sunt:

• Identificarea potenţialilor lideri este primul pas. Pentru aceasta, instituţiile publice ar trebui
să definească şi să măsoare competenţele leadership-ului. În interiorul personalului deja
existent. Alt mod este de a recruta aceşti viitori lideri din rândul absolvenţilor universităţilor
de profil din ţară.

• Încurajarea, motivarea şi pregătirea este o măsură la fel de importantă pentru dezvoltarea

leadershipului, o dată ce au fost găsite persoanele sau candidaţii potriviţi. Un sistem de
monitorizare şi de pregătire a liderilor trebuie să asigure responsabilităţi crescute pentru cei ce
se ocupă de dezvoltarea noilor generaţii de lideri. Nu trebuie subestimată importanţa pregătirii
continue a viitorilor lideri.

• Alocarea unui timp mai îndelungat de către conducătorii instituţiilor publice pentru
dezvoltarea liderilor din subordine este crucială pentru programul de dezvoltare a
leadershipului. Cercetările au arătat că una dintre cele mai bune metode în afacerile private de
succes este ca managerii de nivel superior să petreacă aproximativ 25% din timpul lor
dezvoltând viitorii lideri ai companiei.

• Crearea corespondenţei între performanţe şi recompense pentru un leadership mai eficient

încurajează funcţionarii publici să îşi îndeplinească mai bine sarcinile şi atribuţiile şi să îşi
atingă potenţialul maxim, contribuind la eforturile durabile ale instituţiei de a dezvolta viitorii
lideri.

Ţările dezvoltate au o varietate de abordări pentru dezvoltarea propriilor lideri din

administraţia publică. Cum am menţionat mai sus, unele ţări au creat instituţii specializate
pentru dezvoltarea leadership-ului. În plus, unele ţări se pare că au pus accent pe pregătirea şi
oferirea de cursuri pentru dezvoltarea liderilor. De exemplu: Austria, Belgia, Finlanda,
Japonia, Korea, Olanda, Polonia şi Portugalia au oferit cursuri de pregătire pentru
conducătorii administraţiei publice centrale şi locale. Olanda deja a adoptat, iar Islanda
plănuieşte să adopte metodele de “pregătire şi consiliere” pentru liderii prezenţi şi pentru cei
viitori, în cooperare cu profesioniştii din sectorul privat. Prin acestă metodă, pentru o perioadă
determinată de timp, un lider va discuta punctele sale slabe cu profesorul desemnat şi va primi
sfaturi de la acesta cum să îşi îmbunătăţească capacitatea de leader în viitor. Islanda are o
abordare interesantă pentru dezvoltarea leadership-ului, prin care guvernul sprijină liderii să
organizeze şi să dezvolte reţele de cooperare între ei, fără intervenţii ale instituţiilor din care
fac parte. Această abordare s-a dovedit foarte utilă în ceea ce priveşte împărtăşirea valorilor şi
intereselor comune ale liderilor, precum şi în ceea ce priveşte învăţarea unul de la celălalt. În
Polonia, Actul Serviciilor Civile a introdus un program strategic de management pentru
directorii administraţiei publice. Totuşi, se pare că un impediment major îl constituie cultura
politică şi organizaţională. În prezent, chiar şi conducătorii sectorului public se tem de
metodele moderne de resurse umane din managementul public, devenind ei înşişi obstacole în
calea obţinerii potenţialului maxim al personalului şi a beneficierii de noi structuri
instituţionale.
Concluzie

Management şi leadership sunt două concepte fundamentale pentru ştiinţa administraţiei. Ele
au o importanţă deosebită în special pentru administraţia din România care se află într-un
proces de reformă, încercând să treacă de la un sistem administrativ pre-birocratic, la unul
post-birocratic. În acest sens, cele două concepte joacă un rol esenţial, dacă ţinem cont de
rolul liderilor în stabilirea viziunii, a direcţiei şi de rolul managementului în utilizarea
eficientă a resurselor avute la dispoziţie. Aşa cum am arătat cele două concepte se
completează mai degrabă decât se exclud. Chiar dacă sistemul administrativ românesc a
suferit numeroase schimbări în ultimii 20 de ani este relativ greu de identificat în practică
manifestarea celor două concepte aşa cum au fost ele definite şi analizate în această lucrare.
Primul pas spre o aplicare reală este conştientizarea importanţei lor şi mai apoi înţelegerea
implicaţiilor fiecăruia la nivel teoretic. Scopul lucrării de faţă este de a clarifica noţiuni
teoretice fundamentale legate de cele două astfel încât ele să poate fi utilizate în practica
administrativă îmtr-un mod cât mai aproape de cel deziderat. Orice efort de reformă trebuie să
aibă în vedere implementarea pe de-o parte a unui sistem managerial modern, eficient, care să
fie pe de-o parte responsabil pentru acţiunile sale şi în acelaşi timp să fie receptiv la nevoile
cetăţenilor. Cealaltă latură a reformei trebuie să se concentreze 39 asupra promovării unor
lideri autentici în fruntea organizaţiilor publice care să ofere viziunea necesară şi să ghideze
întregul proces. Fără cele două componente, şansele unei reforme comprehensive ale
administraţiei sunt relativ reduse.

Cunoaşterea practicilor antreprenoriale moderne nu este numai în interesul firmelor, care se

confruntă cu situaţii din ce în ce mai complexe, generatoare de tot mai multe schimbări, ci şi
în interesul societăţii. Generalizând cele expuse mai sus, menţionăm că orice organizaţie este
creată să îşi desfăşoare activitatea în vederea atingerii unui anumit scop. În cazul unei
întreprinderi cooperatiste, scopul vizat constă nu doar în obţinerea profitului, ci, în primul
rând, în satisfacerea necesităţii consumatorilor, precum şi în atingerea unor indicatori de
performanţă, ce ar permite supravieţuirea întreprinderii.

Pentru dezvoltarea leadership-ului, consider că pe agenda guvernului, ar trebui să existe ca

problemă principală şi leadership-ul. Sugestiile se pot concretiza în activităţi de leadership în
cadrul unor proiecte, în implementarea cărora se pot creea planuri de acţiune. Posibile sugestii
în dezvoltarea leadership-ului sunt: • redactarea unei lucrări la nivel guvernamental despre
leadership-ul eficient şi eficace, care să acopere în principal rolul leadership-ului,
caracteristicile sale şi strategiile de dezvoltare ale acestuia;

• Guvernul, prin parteneriate cu organizaţii naţionale şi internaţionale, să organizeze o serie de

seminarii pentru funcţionarii de vârf şi de mijloc din administraţia publică; • publicarea de
materiale cu modele viabile şi practici pentru strategia de dezvoltare a leadership-ului în
sectorul public. Deşi nu sunt exhaustive, există posibile arii care pot fi explorate în viitor
pentru dezvoltarea leadership-ului:

• identificarea rolului şi funcţiilor leadership-ului în viitor;

• considerarea competenţelor viitorilor lideri în contextul dat de spaţiu şi timp,

• atragerea potenţialilor lideri către administraţia publică şi dezvoltarea carierelor acestora;

• identificarea barierelor care împiedică femeile să devină lideri de top în administratia

publică românească şi încurajarea femeilor să ocupe poziţii de vârf în ierarhia sectorului
public.

Guvernul poate coopta diferiţi parteneri de dialog pentru a discuta priorităţile prezente şi
viitoare ale activităţilor de reformă pentru dezvoltarea leadership-ului în sectorul public
românesc. Pe măsură ce societatea continuă să se schimbe rapid, soluţiile trecutului nu mai
sunt suficiente. Nu numai că nu există o soluţie care să fie valabilă pentru toate ţările, ci şi
Moldova ar trebui să folosească reforma pentru a crea instituţii publice care să se poată adapta
constant la schimbările din societatea noastră şi din mediul internaţional. În faţa provocărilor
şi a oportunităţilor aduse de globalizare, a evoluţiei rapide a tehnologiilor, a modificărilor
demografice, a creşterii aşteptărilor cetăţenilor şi a competiţiei din partea sectorului privat,
Guvernul Moldovei trebuie să înveţe să continue explorarea şi exploatarea a noi mijloace
pentru îmbunătăţirea situaţiei administraţiei publice. Moldova trebuie să apeleze la organizaţii
interne şi internaţionale care sunt pregătite să îşi folosească ideile într-o perspectivă unică
pentru a determina funcţionarii publici să identifice noile oportunităţi ale administraţiei
publice.