Particularitatile structurale si functionale ale

microorganismelor:
- virusuri
-bacterii.
Microorganismele sunt majirutatea organismelor unicelulare, care pot miltiplica
autonom. Sunt vizibile cand se afla in cantitate mare, cum ar fi o colonie pe
placa de geloza sau ca o pata pe o suprafata. Deseori emana toxine si mirosuri.
Microorganismele pot fi bacterii si virusi. Bacterii, o multitudine de fungi precum
drojdia fungi filamentosi si protozoare. Virusii nu se pot inmulti in mod autonom
si de accea dupa divizarea a biologiei nu sunt considerati microorganisme. Cu
toate acestea sunt inclusi atunci cand se trateaza problematica patogenilor.

În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la

microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este
multiplicat de celula parazitată. Virușii provoacă diverse boli infecțioase numite
viroze.
Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară. Virusurile nu sunt
considerate ființe vii, dar cu toate aceste dispun de material genetic, aflându-se
la intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu
consuma hrană și nu produc energie.
Ca structură, virusul este o particulă submicroscopică, alcătuită dintr-o parte
centrală numită genom viral, format din material genetic, care poate
fi ADN sau ARN, și o teacă sau înveliș protector de natură proteică,
numită capsidă.
Capsida și genomul viral alcătuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe
mai apare un înveliș exterior de natură proteică numit pericapsidă, peplos sau
anvelopă virală. Din punct de vedere al prezenței învelișului pericapsidal,
virusurile se împart în două categorii: nude și învelite în peplos.

Bacteriile sunt microorganisme procariote și

alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria). Prezintă de cele mai multe
ori o lungime de câțiva micrometri, dar sunt foarte diverse din punct de vedere
morfologic, regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau spiralată (elicoidală).

Cel mai mare număr de bacterii se regăsește în flora intestinală și de asemenea

un mare procent este reprezentat și de microflora pielii. Vasta majoritate de
specii bacteriene care trăiesc în corpul uman sunt considerate ca fiind
inofensive, datorită mecanismelor de apărare specifice organismului, precum
este sistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiar benefice, în special cele
ce aparțin florei intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii sunt patogene și,
odată pătrunse în organism, produc diverse boli infecțioase, printre care se
numără holera, sifilisul, antraxul, lepra și ciuma bubonică. Cele mai comune
patologii infecțioase bacteriene fatale sunt infecțiile respiratorii, tuberculoza fiind
cauza de deces a aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, cu
precădere în Africa Subsahariană.
Bacteriile sunt organisme cu structură relativ simplă și cu dimensiuni reduse.