Lucrare practică nr.

4 A elaborat: Lebedinscaia Carolina

Tema: „Aplicarea unor soiuri de plante de cultură: porumb și
floarea-soarelui”
Scopul lucrării: Studierea soiurilor de porumb și floarea-soarelui
și procesul de ameliorare și importanța biotehnologiilor în viața cotidiană
Materialele necesare:
1. Semințe de floarea-soarelui și porumb
2. Planșe, fotografii
3. Surse de informare
Etapele lucrării:
 Voi descri în baza surselor informative etapele de cultivare și de creștere a porumbului și a
floarei- soarelui;
 Voi compara porumbul și floarea-soarelui în baza a 5
criterii de deosebire propuse de mine;
 Voi argumenta rolul biotehnologiei tradiționale și moderne
care va asigura cu produse alimentare necesitatea populației în
mileniul 3;
 Voi descri exemple care ar indica despre aportul savanților
moldoveni ce țin de domeniile biotehnologiilor tradiționale și moderne;
 Voi elabora un proiect de calificare a potențialului economic a unor soiuri de plante de
cultură;
 Voi formula concluzia cu cuvinte proprii despre importanța plantelor de cultură în natura și
viața omului.
Mersul lucrării:
1) Etapele de creștere și de cultivare a porumbului:
Pregatirea terenului : pentru cultura de porumb se execută înainte lucrări de pregatire a terenului
(arat, grapat, nivelat etc.) pentru a crea codiții bune de creștere și dezvoltare a acestuia (marunțire,
nivelare, distrugerea buruienilor ).
Semanatul : semănatul este operația prin care sămânța se introduce în sol pentru a incolți, a crește și
a fructifica.
Lucrari de ingrijire a culturilor : lucrarile de îngrijire a plantelor cuprind toate lucrările care se fac
de la semănat până la recoltat, cu scopul de a crea condiții bune de viața porumbului.
La porumb se practică lucrarile comune care cuprind :
 lucrările solului
 combaterea bolilor și dăunătorilor
 distrugerea buruienilor prin prașit,plivit sau erbicidat
 irigarea
 administrarea ingrasamintelor
Recoltarea și conditionarea produselor agricole: producția porumbului
este reprezentată de o producție principală și una secundară. Recoltarea reprezintă strangerea și
depozitarea întregii producții.
Procesul de recoltare cuprinde mai multe etape :
 verificarea și repararea mașinilor de recoltat
 alegerea momentului potrivit pentru recoltare
 recoltarea propriu-zisă
 transportul producției principale și secundare
 depozitarea recoltei
Rotația culturii: Rotația culturilor de porumb pe o perioadă de trei ani [1]
 Etapele de creștere și de cultivare a floarei- soarelui:
Alegerea solului: este recomandată amplasarea culturii pe
soluri fertile, lutoase sau luto-argiloase, fără exces de umiditate, de
tipul cernoziomurilor, evitând sole cultivate anterior cu floarea-
soarelui.
Alegerea potrivită a hibridului: în prezent sunt peste 10 hibrizi
de floarea-soarelui, fiecare se adaptează pentru o anumită zonă.
Dacă facem o comparație cu productivitatea de acum 10 ani de zile
– care la nivel de hectar era undeva la 2 tone, acum vorbim de potențial și de 5-6 tone la hectar. Trebuie
să se țină cont că la nivel de fermă de multe ori nu se respectă toate condițiile de tehnologie de aceea
nici productivitatea hibrizilor nu coincide cu cea de „catalog”
Fertilizarea eficientă: floarea-soarelui consumă cantităţi mari de substanţe nutritive. Pe toate
tipurile de sol, floarea-soarelui valorifică bine atât îngrăşămintele organice cât şi cele chimice.
Pesticidele aplicate la timp și controlat: Floarea soarelui este sensibilă la multe tipuri de boli şi este
afectată de dăunători. Folosirea tratamentelor trebuie să se facă controlat astfel că un surplus poate
dăuna dar și tratamentele aplicate prea devreme sau prea târziu pot compromite cultura.
Rotația culturilor: floarea soarelui nu trebuie să urmeze mai repede de 4 ani [2]

2) Tabel de comparație a porumbului și floarei-soarelui:

Porumb Criteriu Floarea-soarelui

rezistent la secetă, mai ales in Cerintele fata de floarea soarelui are nevoie de
prima parte a perioadei de umiditate umiditate relativa ridicata a aerului
vegetatie [3] [4]

Frunzele sunt mari, întregi, Frunzele sunt mari și liniare.

pețiolate și cordate. Tulpina se
termină cu un singur calatidiu
sau, uneori, este ramificată și are
mai multe inflorescențe.
Sistemului radicular puternic
dezvoltat. Calatidiile sunt mari,
cu receptaculul plan, având
culoare galbenă. Semințele sunt
bogate în ulei, conținând, fără
coaja fructului. [5]
Florile bărbătești sunt grupate în
vârful tulpinii într-o inflorescență
numită spic compus ramificat.
Florile feminime se găsesc mai jos
pe tulpină, grupate într-o
Structura plantei inflorescență, numită știulete.
Stigmatul pistilului este foarte lung
și formează mătasea porumbului.
Fructul este o cariopsă care conține
amidon, substanțe proteice și
uleiuri. [6]

Semintele germineaza la 6-7°C Temperatua de Semintele germineaza la 8-10°C

[3] germinare [7]

3 ani [1] Rotatia culturii 4 ani [2]

15-30 kg/ha Cantitatea de 3,5-5 kg/ha

Atunci când rezerva de apă are samanta la hectar Densitatea optimă la recoltare de
un deficit de peste 60 mm, și densitatea 30-50 mii plante/ha, ce înseamnă
densitatea se reduce cu 3-5 mii 5-13 mii boabe la kg
plante/ha, în timp ce suprafețele [7]
irigate au densitatea cuprinsă
între 10-15 mii plante/ha. [3]
 3) Rolul Biotehnologiilor:
Biotehnologia este știința care se ocupă de obținerea industrială a
produselor utile omului pe contul organismelor vii, al țesuturilor sau
al celulelor. De asemenea, biotehnologia urmarește perfecționarea
genetică sau obținerea a noi sușe de microorganisme, soiuri de plante,
rase de animale. [8]
Statisticile arată că mai mult de 800 de milioane de oameni
suferă de foame in lume, iar 24.000 mor în fiecare zi din cauza inanitiei. Pâna în 2050, pentru a acoperi
nevoile unei populații mondiale în creștere, fermierii vor trebui sa producă cu 70% mai multe alimente,
să folosească mai eficient resursele de apa și să depindă din ce în ce mai puțin de pesticide și
ingrașăminte. Biotehnologia modernă poate contribui semnificativ la abordarea acestor probleme.
Cercetarile în domeniu promit să ducă la crearea unor hibrizi cu o rezistență mai mare la boli și
dăunători, adaptabilitate sporită la soluri sărace în apă și substanțe minerale, și din care să rezulte chiar
alimente cu conținut nutritiv crescut. [9]
Procesele biotehnologice ajută la asanarea solului, la tratarea apelor reziduale,la purificarea
gazelor arse și anoxelor si la valorificarea reziduurilor. [8]

4) Aportul savanților moldoveni ce țin de domeniile

biotehnologiilor tradiționale și moderne
Domnul academician Valeriu Rudic este preşedinte al Societăţii
microbiologilor din Republica Moldova şi preşedinte al Consiliilor
Ştiinţifice specializate pentru conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi
doctor habilitat la specialităţile Microbiologie şi Biotehnologie.
El este fondatorul unei noi direcţii ştiinţifice: Sinteza orientată a substanţelor bioactive de către
microorganisme şi elaborarea tehnologiilor de obţinere a produselor microbiene valoroase, inclusiv
forme medicamentoase destinate utilizării în industriile farmaceutică, alimentară, microbiologică etc.
Domnia sa a formulat criteriile de selectare a tulpinilor de microorganisme ca obiecte
biotehnologice, a obţinut 13 tulpini noi înalt producătoare de substanţe biologic active şi a propus o
serie de procedee noi de cultivare şi obţinere a biomasei cu un conţinut chimic prognozat. Sub
conducerea dumnealui au fost pregătite şi susţinute 28 de teze de doctor, inclusiv 8 teze de doctor
habilitat.
Distincţiile internaţionale - Ordinul Meritul European, Cavaler al Marii Cruci al Ordinului Si
Andrei şi ai Marii Cruci Sf. loan de Ierusalim, Comandor al Ordinului Merrite de l'invention din
Belgia, Ordinul Courtoisie Europeine (Comunitatea Europeană) - în total 17 distincţii, sunt o dovadă
elocventă a meritelor domnului academician în ştiinţa mondială. [10]
5) Concluzie:
Plantele sunt sursele cele mai abundente de hrană de pe pamânt și sunt surse esentiale de
minerale, aminoacizi, vitamine si grasimi esentiale.
În condițiile schimbărilor climatice, a degradării avansate a solului și lipsei apei, sporirea
producției de alimente va fi aproape imposibil de susținut prin procese convenționale. Problemele
mondiale nu pot fi rezolvate pe o singură cale, însă ingineria genetică va contribui semnificativ la
remedierea lor. Desi ameliorarea clasică a facut mari progrese,
biotehnologia modernă dă specialiștilor posibilitatea să modifice
genomul plantei în sensul dorit, prin incorporarea cu mare precizie a
genelor de interes, folosind suportul comun tuturor organismelor vii al
informației: acidul dezoxiribonucleic, sau ADN-ul.
Deci în prezent plantele au o largă folosință în diverse domenii
cum ar fi medicină,în indistria ușoară, alimentație și industria cosmeticii.
 Bibliografie
[1] http://www.referatele.com/referate/biologie/online14/Totul-despre-cultivarea-porumbului-
cucuruzului----Pregatirea-terenului-Semanatul-Lucrari-de-ingrijir.php
[2] http://agrointel.ro/47481/cinci-reguli-de-baza-pentru-o-cultura-productiva-de-floarea-soarelui/
[3] http://www.scritub.com/economie/agricultura/Cultura-porumbului42241.php
[4] http://www.flori-cultura.ro/faze-de-dezvoltare-la-floarea-soarelui/
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Porumb
[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/Floarea-soarelui
[7]https://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/470-floarea-soarelui/351-cultura-
de-floarea-soarelui.html
[8] https://prezi.com/hz7zpbvp3wo-/biotehnologii-traditionale-si-moderne/
[9] http://mobile.hotnews.ro/stire/13705311
[10] http://www.sanatatea.com/pub/medici/1105-valeriu-rudic-academician.html