Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea

CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului

PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL LICEAL
Profil umanist
februarie 2018
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat _________

 PROFIL UMANIST, TEST 1

SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Hotărârea Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940, pe lângă faptul că a constituit un
act de dezmembrare a teritoriului Basarabiei și părții de nord a Bucovinei a fost – în același timp –
un act nelegitim, datorită faptului că el a fost adoptat fără a se lua în considerare dorința populației
locale. În perioada dintre 28 iunie și 2 august 1940, în teritoriile ocupate ale Basarabiei și părții de
Nord a Bucovinei nu au fost organizate alegeri pentru constituirea unor organe reprezentative.
Sovietul Suprem al URSS a adoptat decizia din 2 august 1940, depășindu-și prerogativele
constituționale. Astfel, conform articolului 14 al Constituției URSS dispunea doar de dreptul de a
admite noi republici în componența URSS și nicidecum de a le proclama sau crea.”
(Ioan Scurtu (coordonator), Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998)

SURSA B.
„Proclamarea în mod nelegitim, la 2 august 1940, a RSS Moldoveneşti a fost un act de
dezmembrare a Basarabiei şi Bucovinei. Trecerea arbitrară sub jurisdicția RSS Ucrainene a
Bucovinei de Nord şi a judeţelor Hotin, Ismail şi Cetatea Albă contravenea adevărului istoric şi
realităţii etnice existente în acea vreme.
Odată cu instaurarea în Basarabia şi Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist, în
aceste ţinuturi au fost comise crime împotriva umanităţii: omoruri în masă, deportări, foamete
organizată.”
(Din Avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridică a
Tratatului sovieto-german de neagresiune și a protocolului adițional secret din 23 august 1939,
precum și consecințele lor pentru Basarabia și nordul Bucovinei, 23 iunie 1990)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul RSS Moldovenească. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică de ce autorii celor două surse afirmă că teritoriul Basarabiei a fost L L

dezmembrat. 0 0
1 1
2 2

3 Explică, cu trimitere la surse şi la cunoştinţele obţinute anterior, contextul în care L L

Basarabia a devenit, în 1940, parte a URSS. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opiniile exprimate în cele două surse referitoare la hotărârea autorităților L L

sovietice de creare a RSSM. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază impactul dezmembrării Basarabiei, realizată prin actul din 2 august L L

1940 de către autoritățile sovietice. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[...] Aceleași mijloace care ne-au înfrânt pot aduce într-o zi victoria.
Căci Franța nu este singură! [...] În spatele ei are un vast imperiu. Ea poate face bloc cu
Imperiul Britanic, care controlează mările și continuă lupta. Ea poate, ca și Anglia, să folosească
fără limite imensa industrie a Statelor Unite.
Acest război nu se limitează la nefericitul teritoriu al țării noastre. Acest război nu s-a
terminat o dată cu bătălia din Franța. Acest război este un război mondial. Cu toate greșelile, cu
toate întârzierile, cu toate suferințele, în lume există toate mijloacele pentru a zdrobi într-o bună zi
pe inamicii noștri. Zdrobiți astăzi de forțele mecanizate, vom putea învinge în viitor datorită unei
forțe mecanizate superioare. De aceasta depinde soarta lumii. [...]
Orice s-ar întâmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă și nu se va stinge.”
(Charles de Gaulle, Din Apelul adresat francezilor, Londra, 18 iunie 1940)

Nr. Item Scor

1 Explică, utilizând sursa, caracterul mondial al războiului la care face trimitere L L
autorul. 0 0
1 1
2 2

2 Determină scopul urmărit de autor prin Apelul adresat francezilor. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză pentru a explica referința autorului la nefericitul teritoriu al L L

țării noastre. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
4 Apreciază rolul lui Charles de Gaulle în istorie. Argumentează răspunsul. L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa şi realizează sarcinile propuse.

„[…] omul medieval, în raport cu o colectivitate sau chiar cu un alt om, nu se definește ca
individ, ci ca membru al unei comunități. Din acest punct de vedere, gruparea sau comunitatea cel
mai des invocată ar fi starea – grup privilegiat sau recunoscut sub aspect social-politic și juridic. În
funcție de starea din care face parte, individul simte, gândește, se comportă, se îmbracă. Prin
durabilitate și implicații în societate, starea a fost apreciată ca solidaritatea cea mai puternică a lumii
medievale.”
(Ioan-Aurel Pop, Geneza medievală a națiunilor moderne, 1998)

Nr. Item Scor

1 Explică organizarea în trei stări a societății medievale în Europa Occidentală. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale împărțirii în stări L L

sociale a societății medievale în Europa Occidentală. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecință politică:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință economică:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„E cu neputinţă și nici nu este necesar de a înfăptui toate lucrările doar în limba
moldovenească, dar pentru a-i înlesni pe locuitorii care nu știu limba rusă, eu voi interveni chiar
acum pe lângă autorităţile superioare în privinţa învoirii de a primi în instituţiile de stat explicaţii
verbale și oricare acte în limba moldovenească, în care să fie permisă întocmirea contractelor și
oricărei afaceri, cu condiţia ca în fiecare instituţie de stat să fie traducători, cărora, pentru traducerea
acestor hârtii, reclamanţii le vor plăti pe lângă salariu sau în locul acestuia o anumită sumă de bani.”
(Din răspunsul contelui Voronțov, guvernatorul Basarabiei, la doleanțele boierilor, 1830)
SURSA B.
„În urma lui Bodoni [Gavriil Bănulescu-Bodoni – n.n.] (care moare în 1821), cinul de
mitropolit al Chișinăului [...] a fost încredințat în exclusivitate unor ierarhi ruși. Gândul acestora a
fost evident coincident cu intențiile stăpânitorilor – deznaționalizarea românilor, rusificarea lor.
Zelos cu deosebire între acești mitropoliți s-a arătat un anume Pavel Lebedev (1871-1882), care i-a
prigonit pe preoții români, a închis 340 de biserici unde se oficia în românește, a strâns toate cărțile
de cult în limba română și și-a încălzit cu ele, câteva ierni la rând, reședința mitropolitană. Probabil
că ar fi atins performanțe și mai spectaculoase, dacă n-ar fi fost transferat, în 1882, în Gruzia.”
(Dan Horia Mazilu, Românii și creștinismul (de la începuturi până la
sfârșitul secolului al XVIII-lea) în „O istorie a românilor”, 1998)
SURSA C.
„Încă în 1830 în Chișinău a fost înființată o bibliotecă publică. Deschiderea oficială a
acesteia a avut loc însă în 1832. Către sfârșitul secolului, această instituție avea o zestre de aproape
15 000 volume. Trebuie reținut însă faptul că biblioteca nu poseda nici măcar o carte în limba
română. Aceasta este, printre altele, și explicația impactului redus pe care l-a avut asupra populației,
decenii de-a rândul, biblioteca suferind din lipsă de cititori. [...]
[...] În ciuda pretențiilor autorităților țariste de a se utiliza limba rusă în administrație, acest
lucru s-a dovedit imposibil. Actele bisericești se vor redacta în mare parte în limba română până la
mijlocul veacului trecut. Slujbele se țineau în românește. Manifestele țarului și ale autorităților către
populație se traduceau și tipăreau, de asemenea, în limba română. În primăvara anului 1854,
cunoscutul scriitor rus Tolstoi, pe atunci ofițer, în condițiile izbucnirii războiului Crimeii a trecut
prin Basarabia, mergând spre București. Neștiind românește, nu s-a descurcat de fel prin Chișinău,
unde se plângea că nu găsește pe nimeni „care să înțeleagă rusește”.”
(Armand Goșu, Basarabia sub ocupație țaristă
în „Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998”)

Utilizează sursele şi cunoştinţele obţinute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Care este impactul schimbărilor introduse de autoritățile țariste asupra societății din Basarabia la
mijlocul secolului la XIX-lea?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

MAREA COLONIZARE GREACĂ

Metropole
Colonii
Regiuni locuite sau
colonizate de greci
(Adaptat după: https://commons.wikimedia.org)
Nr. Item Scor
1 Formulează o concluzie despre spațiul procesului de colonizare greacă. L L
Argumentează răspunsul cu trimitere la hartă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Descrie, valorificând harta şi cunoştinţele obţinute anterior, spațiul de interacțiune L L

dintre coloniștii greci și geto-daci. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică, valorificând harta şi cunoştinţele obţinute anterior, o consecință a L L

procesului de colonizare greacă. 0 0
1 1
2 2
3 3