Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TESTUL Nr. 2
SURSA A.
„În numele poporului polonez susțin unirea Basarabiei cu România, așa cum o cer
moldovenii – stăpânii de baștină a acestei țări.
M-am ridicat la această tribună numai ca să arăt bucuria noastră, a polonezilor, pentru pasul
istoric ce-l faceți și prin care realizați dreptul popoarelor de a-și hotărî soarta, realipindu-vă la sânul
maicii de la care ați fost rupți cu sila, acum o sută și mai bine de ani. Doresc neamului românesc un
viitor frumos pe care îl și merită.”
(Felix Dudchevici, deputat în Sfatul Țării din partea minorității polone, 27 martie 1918)
SURSA B.
„[...] Și în această oră solemnă, eu, domnilor deputați, în fața întregului popor și a urmașilor,
în fața istoriei și a omenirii întregi vă invit să vă faceți datoria până la sfârșit – să votați deschis și
curajos pentru unirea Basarabiei cu România.
În special, adresez această rugăminte către țărănimea muncitoare [...]: pentru binele întregii
țărănimi, pentru binele poporului nostru moldovenesc și al tuturor urmașilor, datoria Domniilor
Voastre, țărani moldoveni, este să votați pentru unire.
Fiți tari și îndepliniți-vă datoria, fiindcă ceasul unirii a sunat.
Vă chem pe toți să votați cu îndrăzneală și deschis, ca istoria să fixeze pentru totdeauna
numele tuturor fiilor adevărați ai poporului nostru moldovenesc, care au votat pentru unirea tuturor
românilor, a viitoarei Românii Mari.”
(Gh. Buzdugan, deputat în Sfatul Țării, fracțiunea Blocul Moldovenesc, 27 martie 1918)
Nr. Item Scor
1 Explică termenul Sfatul Țării. L L
0 0
1 1
2 2
2 Numește evenimentul din istoria Basarabiei la care se referă deputatul polonez prin L L
afirmația ați fost rupți cu sila, acum o sută și mai bine de ani (sursa A). 0 0
1 1
2 2
3 Formulează o cauză pentru care ideile revoluției franceze s-au răspândit nu doar în L L
Franța. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
Consecință:
SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.
SURSA A.
„[…] Cealaltă clasă e cea a șerbilor; acest popor nenorocit nu posedă nimic decât cu prețul
trudei sale. Cine ar putea cu abacul în mână să facă socoteala grijilor care-l consumă pe șerb […]?
Bani, îmbrăcăminte, hrană, șerbii le procură pe toate pentru toți; niciun om liber n-ar putea să se
întrețină de n-ar fi șerbii. […] Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este deci împărțită în
trei: unii se roagă, alții se luptă, alții, în sfârșit muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu suferă să
fie despărțite: slujbele aduse de una sunt condiția împlinirilor celorlalte două. […]”
(Episcopul Adalberon de Laon, Cântec pentru regele Robert, secolul al XI-lea)
SURSA B.
„Vasalul are față de seniorul său o serie de îndatoriri rezumate în formula: credință, sfat și
ajutor (fidelitas, conslium et auxilium). Sfatul presupunea obligația vasalului de a-l asista pe
seniorul său când acesta împarte dreptatea în tribunalul seniorial. Ajutorul este în principal de două
feluri: bănesc […] și militar. La început, vasalul era obligat să dea sprijin armat seniorului său ori
de câte ori acesta avea nevoie, dar, cu trecerea timpului, acesta a fost redus la participarea timp de
40 de zile pe an la o campanie. La rândul său, seniorul are obligații față de vasal, între care să-i
pună la dispoziție mijloacele de întreținere și să nu-l lipsească în mod nejustificat de ele, să-i ofere
protecție, sprijin armat și bănesc la nevoie. În cazul în care vasalul își încalcă obligațiile asumate,
este considerat trădător (felon), iar feudul poate fi reluat de senior. Dacă acesta din urmă își
nedreptățește grav vasalul, acesta poate rupe jurământul de fidelitate, păstrând feudul și depunând
jurământ seniorului său.”
(Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale și raporturi ierarhice)
SURSA C.
„[…] omul medieval, în raport cu o colectivitate sau chiar cu un alt om, nu se definește ca
individ, ci ca membru al unei comunități. Din acest punct de vedere, gruparea sau comunitatea cel
mai des invocată ar fi starea – grup privilegiat sau recunoscut sub aspect social-politic și juridic. În
funcție de starea din care face parte, individul simte gândește, se comportă, se îmbracă. Prin
durabilitate și implicații în societate, starea a fost apreciată ca solidaritatea cea mai puternică a lumii
medievale.”
(Ion-Aurel Pop, Geneza medievală a națiunilor moderne, 1998)
Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu cu tema:
Care ar fi elementele specifice ale organizării sociale medievale?
LEGENDĂ:
- State revizioniste
Statele Micii
Înțelegeri
Statele Înțelegerii
Balcanice