SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.

„Reforma agrară din 1921 a determinat însemnate modificări în structura proprietăţii

funciare rurale din România. Ca rezultat s-a expropriat de la marii proprietari, până în anul 1938, o
suprafaţă de 5 804 838 ha arabile, fâneţe, păşuni, păduri, vii şi terenuri necultivabile. Din această
întindere, 3 860 353 ha au fost distribuite la împroprietărirea individuală a 1 393 353 ţărani, restul
întinderii expropriate fiind destinată pentru păşuni şi păduri comunale, vetre de sat, rezerve de
interes de stat sau obştesc. În urma aplicării lucrărilor de împroprietărire, ponderea întinderii
cultivabile stăpânită de micii proprietari, a crescut de la 43,9 % la 73,7 % din totalul acestei
categorii de pământ.”
(Dumitru Şandru, Reforma agrară din 1921 în România)
SURSA B.

”Specificul reformei agrare basarabene a constat nu atât în prevederile legislației agrare, cât
în aplicarea acestora. Mecanismul de aplicare a fost unul greoi, din cauza dificitului de pământ și a
numărului mare de țărani cu drept de împroprietărire, dar și a lipsei unui cadru legislativ, prin
aplicarea căruia statul să sprijine proaspătul proprietar. […] În Basarabia au fost expropriate de fapt
pământurile ocupate cu forța de țărani în urma mișcărilor țărănești din anii 1917-1918, care, în final,
urmau să devină proprietate de drept și de fapt. Lotul de împroprietărire în Basarabia a fost mai mic
decât prevedea legea, din cauza insuficienței acute de pământ și a cererii ridicate pentru acesta,
comparativ cu alte regiuni ale României.”
(Svetlana Suveică, Basarabia în primul deceniu interbelic (1918-1928):
modernizare prin reforme)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul reformă agrară. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică obiectivul Reformei agrare din 1921. L L

0 0
1 1
2 2

3 Identifică, în baza surselor, două etape componente ale Reformei agrare din 1921. L L
Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară mecanismul de aplicare a Reformei agrare în Basarabia cu aplicarea L L

reformei în restul teritoriilor României (sursele A și B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază importanța Reformei agrare din 1921 în democratizarea și modernizarea L L

societății românești. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

”...și după aceasta, auzind necredinciosul turc lucrul acesta, şi-a pus în cap şi-n gând ca-n
luna mai să se răzbune asupra noastră. Voieşte a-şi supune această poartă a creştinătăţii care e ţara
noastră și pe care Domnul a ocrotit-o până acum. Şi dacă această poartă ar fi pierdută, va fi în
primejdie toată creştinatatea. De aceea ne rugăm de prietenia voastră, ca şi de toţi regii, să vă
îndreptaţi asupra duşmanului creştinătăţii cât mai este vreme. Căci numitul turc are în toate părţile
mulţi duşmani […].
Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie, ziua douăzeci şi cinci, în anul
Domnului 1475. Ştefan Voievod, domnul Țării Moldovei”.
(Din Scrisoarea adresată principilor creștini de Ștefan cel Mare, Suceava, 25 ianuarie 1475)

Nr. Item Scor

1 Explică, cu trimitere la sursă, o problemă de politică externă a domnitorului Ștefan L L
cel Mare. 0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre pericolul otoman . Argumentează răspunsul cu L L

trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză ce l-a determinat pe Ștefan cel Mare să solicite ajutorul L L

principilor europeni. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
4 Apreciază rolul lui Ștefan cel Mare în istoria românilor. Argumentează răspunsul. L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 __________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

”[...] Pe măsură ce se desfășoară acțiunea sa, se conturează treptat proiectul pe care căuta
să-l transpună în faptă. Țintea să creeze condițiile unui viitor cu totul nou: monarhia universală,
reunind sub același sceptru macedoneni, greci și barbari, însuflețiți de aceeași credință față de
suveran și nutrind unii față de alții sentimente de stimă reciprocă... Instituții suple, în care
obiceiurile grecești se amestecau cu cele barbare, trebuiau să permită această coexistență, dacă nu o
simplă fuziune. Visul n-ar fi avut nimic utopic, dacă autorul său ar fi dispus de timpul necesar:
autoritatea principelui ... era singurul liant capabil să mențină unite într-un imperiu atît de întins
populații atît de diferite. ”
(Francois Chamoux, Civilizația elenistică)

Nr. Item Scor

1 Descrie, cu trimitere la sursă și la cunoştinţele obţinute anterior , caracterul universal L L
al statului creat de Alexandru Macedon . 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale transpunerii în faptă L L

a proiectului conturat de Alexandru Macedon. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecință politică:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință culturală:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„[…] consecințele asupra economiei Statelor Unite ar trebui să fie clare pentru toată lumea. Este
logic că Statele Unite trebuie să facă tot ce pot pentru a ajuta la revenirea unei economii funcționale în lume,
fară de care nu poate exista stabilitate politică și nici pace. Politica noastră nu este îndreptată împotriva nici
unei țări sau a vreunei doctrine, ci împotriva foametei, a sărăciei, a disperării și a haosului. Scopul său ar
trebui să fie reînvierea economiei funcționale în lume, care să determine condițiile politice și sociale
necesare existenței instituțiilor libere [...]. Orice guvern care dorește să ajute la reconstrucție va beneficia de
cooperare deplină din partea Guvernului Statelor Unite. Orice guvern care încearcă să blocheze refacerea
altor țări nu se poate aștepta să primească ajutor de la noi”.
(G. Marshall, Extras din discursul susținut la 5 iunie 1947)
SURSA B.
” Au fost multe lucruri confuze. Dar dacă ei consideră, că noi am greșit, refuzând Planul
Marshall, înseamnă că noi am procedat corect. La început noi, la Ministerul de Externe, am vrut să
propunem să participe toate țările socialiste, dar ne-am dat seama repede că nu e corect. Ei
(americanii – n.n.) ne atrăgeau în compania lor, oricum, o companie supusă. Am fi depins de ei, dar
nu am fi primit nimic cum se cuvine...”
(Viaceslav Molotov, fostul ministru de externe al URSS,
citat în cartea ”Conversații cu Molotov. În cercul puterii comuniste”)
SURSA C.
”O Europă împărțită în nenumărate mici unități economice nu va putea prospera. Trebuie
folosite toate posibilitățile de dezvoltare ale Europei, iar piața europeană trebuie să devină suficient
de mare, pentru a justifica metodele moderne de producție ieftină pentru un consum de masa”.
(John Foster Dulles, Pledoarie pentru Planul Marshall)
SURSA D.
„A fost, probabil, pentru prima dată în istorie când o țară învingătoare a întins mâna celui
învins pentru a-l ajuta să își revină”.
(Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un comentariu la

tema: Planul Marshall - un proiect necesar de refacere economică sau o capcană ideologică?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.
Harta: Constituirea statului național unitar român.
LEGENDA:

- România până la 1918

- România după încheierea
procesului de Unire
- Manifestări ale maselor
pentru Unire
- Adunări naționale care au
proclamat desăvârșirea unității
statului român

Nr. Item Scor

1 Descrie, utilizând harta și cunoștințele obținute anterior, etapele procesului de L L
unire a teritoriilor românești înstrăinate cu România în anul 1918. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Formulează, în baza hărții, o concluzie referitoare la importanța Marii Uniri din L L

1918. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Identifică, în baza hărții, un factor extern care a facilitat procesul de unire a L L

Basarabiei cu România. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3