SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întâi
se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. Acest fenomen presupune
prezența unui element etnic care deține același rol: primitor activ al civilizației romane. […]
Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al colonizării și romanizării, apărând
astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galoromanii, iberoromanicii. […] A doua asimilare
înseamnă topirea unor elemente migratorii în masa populațiilor romanice […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor,
Istoria României, 1998)

SURSA B.
„Aportul slav are o pondere însemnată în lexicul limbii române, dar el nu a afectat caracterul
latin al acesteia. Sugestivă în această privință este statistica privind vocabularul poeziilor lui Mihai
Eminescu, poetul nostru național: din cele 3607 de cuvinte, „46,60% sunt de origine latină și au o
frecvență de 83%, pe când cuvintele de origine slavă, reprezentând 18,81%, au o frecvență de
6,93%” (A. Rosetti).”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, 1999)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul etnogeneza românească. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică rolul coloniștilor în procesul de romanizare a Daciei. L L

0 0
1 1
2 2

3 Demonstrează, prin două dovezi, caracterul latin al limbii române. L L

0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară, pe baza sursei A, rolul elementului autohton în cadrul dublei asimilări L L

din etnogeneza românilor. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază argumentat afirmația: Etnogeneza românească – parte a unui proces L L

complex european. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Cetățeanului Napoleon Bonaparte, prim consul al marii națiuni [...], protector al celor
oprimați.
[...] Starea nenorocită și crudă la care suntem constrânși și poziția critică în care ne aflăm în
momentul în care vă scriem ne permit, după părerea noastră, să ne luăm cu respect libertatea de (a)
recurge din chiar acest moment la indulgența Voastră fără riscul de a fi respinși ca inoportuni. Și
cum am putea fi respinși – noi, un popor oprimat și în suferință – de către primul consul care este
apărătorul umanității oprimate, care este binefăcătorul său recunoscut [...]. Vă implorăm să ne
acordați înalta Voastră ocrotire și să îmbunătățiți soarta noastră, în cazul în care nu ne va fi posibil
să ne sustragem total jugului și tiraniei.”
(Din Memoriul boierilor români refugiați la Brașov adresat lui Napoleon I, 1802)

Nr. Item Scor

1 Identifică opinia autorilor despre rolul lui Napoleon în politica europeană. L L
0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorilor despre rolul Franței în politica europeană la această L L

etapă. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică o cauză pentru care boierii afirmă că românii sunt constrânși jugului și L L
tiraniei. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul lui Napoleon Bonaparte în istoria Europei. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
 3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Cu ocazia semnării pactului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste, plenipotențiari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri
strict confidențiale problema delimitării sferelor de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri
au dus la următorul rezultat:
[ 3. În ce privește Europa de Sud-Est, partea sovietică accentuează interesele sale în
Basarabia. Partea germană își proclamă dezinteresul politic total în aceste teritorii.”
(Din Protocolul adițional secret
al Pactului de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, 23 august 1939)

Nr. Item Scor

1 Motivează, pe baza sursei, caracterul strict confidențial al actului diplomatic dat. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale evenimentului istoric L L

reflectat de sursă. Argumentează răspunsul. 0 0
Consecinţă imediată: 1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecinţă de perspectivă:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„O mare importanță în colectivizarea reușită a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de
limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă și efectuarea, în legătură cu aceasta, a
deportării peste hotarele republicii a unei părți considerabile a chiaburimii și a altor elemente ostile.
Această măsură a creat cele mai favorabile condiții pentru accelerarea transformărilor socialiste la
sate.”
(Din Raportul prezentat de N. Koval la Plenara a III-a a CC al PC(b)M, decembrie 1949)

SURSA B.
„Lichidarea proprietății private, colectivizarea forțată a gospodăriilor țărănești, jugul fiscal
au însemnat pentru satul basarabean o adevărată tragedie socială. Prin hotărâri speciale, emise de
către autoritățile sovietice, țăranilor li se impuneau norme de predare obligatorie către stat a
cerealelor, cărnii, altor produse alimentare, așa-numita „postavka”. Neachitarea la timp sau refuzul
de a se conforma acestor obligații față de statul sovietic se soldau cu pedepse grave.
[ În pofida situației economice grave în care se afla țărănimea basarabeană, pe parcursul
anilor 1947-1949 campania de colectare a produselor agricole a continuat. Anume jefuirea inumană
a țăranilor de către Puterea Sovietică constituie cauza principală a declanșării celei mai mari tragedii
din istoria postbelică a Basarabiei – foametea din anii 1946-1947, în timpul căreia, conform unor
surse documentare, și-au pierdut viața circa 200 mii oameni.”
(Elena Postică, Aspecte din mișcarea de rezistență antisovietică din Basarabia postbelică,
în „Destin românesc”, nr.4, 2001)
SURSA C.
„În urma deportării din iunie 1949, impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a
depășit toate așteptările, indicatorul principal fiind evoluția ritmului de colectivizare în următoarele
luni după eveniment. Astfel, numai în lunile iulie-noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care
au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32 la sută la 80 la sută din total, ca să se ridice la 97 la sută în
ianuarie 1951. […] Frica de o nouă operațiune, de o amploare și mai mare, a determinat agricultorii
individuali să renunțe la gospodăriile lor și să accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim
care dăduse de înțeles că nu va cruța nici un fel de protestatar ori rebel.”
(Igor Cașu, Teroarea bolșevică în Moldova sovietică și reabilitarea memoriei,
2009)

Utilizează sursele şi cunoştinţele obţinute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Colectivizarea în RSSM – acțiune opresivă a autorităților sau decizie benevolă a țăranilor?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
cuprins, concluzie; L012345 L012345
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

Nr. Item Scor

1 Explică, pe baza hărții date şi a cunoştinţelor obţinute anterior, expresia: Soarele L L
nu apune niciodată deasupra Imperiului Britanic. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Utilizează termenii colonie și metropolă pentru a explica relația dintre teritoriile L L

marcate pe hartă cu cifre romane. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică, pe baza hărții date şi a cunoştinţelor obţinute anterior, o consecință a L L

expansiunii coloniale britanice. 0 0
1 1
2 2
3 3