SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Toate popoarele din jurul Daciei își cunosc data precisă când au devenit creștine, cu anul și
uneori chiar ziua, căci toate au adoptat noua religie târziu din rațiuni politice, minuțios chibzuite.
Poporul nostru însă nu o poate preciza, deoarece nu are certificat de botez. S-a născut creștin în mod
spontan, natural, odată cu formarea romanității sale, la a cărei desăvârșire, creștinismul popular și-a
adus contribuția cea mai de seamă. Noi suntem români fiindcă suntem creștini și creștini fiindcă
suntem români.”
(Radu Vulpe, Romanitate și creștinism – coordonate ale etnogenezei românești,
în „De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină”)
SURSA B.
„Oricum, românii sunt „vechi creștini” nu pentru că toți strămoșii lor s-ar fi creștinat în
secolele III-IV p.Chr., ci fiindcă, spre finalul mileniului I p.Chr., creștinismul popular românesc era
un fenomen de masă. Creștinarea românilor, începută prin înaintașii lor daco-romani, a durat câteva
secole, deoarece nu a fost impusă de sus, ca în cazul tuturor vecinilor lor direcți; ea s-a produs
natural, treptat, din om în om, concomitent în pături variate ale societății, inițial prin misionari.”
(Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan (coordonatori), Istoria României. Compendiu, 2004)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul romanizare. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică, cu trimitere la un popor vecin, afirmația subliniată în sursa B. L L

0 0
1 1
2 2

3 Explică, pe baza surselor şi a cunoştinţelor obţinute anterior, contribuția L L

creștinismului la fortificarea procesului de romanizare a daco-romanilor. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opinia autorilor despre modul de adoptare a creștinismului de către L L

români (sursele A şi B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază rolul creștinismului în afirmarea civilizației medievale românești. L L

Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Orice s-ar spune, Mihail Gorbaciov a schimbat destinul planetei noastre. În șase ani și
jumate, cât s-a aflat la putere, a reușit, datorită curajului, tenacității și bunului-simț, să doboare
bariere fizice și psihologice considerate indestructibile și să scoată lumea din lozinca confruntării,
sursă a mii de pericole. Prin acțiunea sa, el a lansat perspectivele unei concepții radical diferite
asupra politicii, în zorii secolului XXI.
Și totuși, pe 25 decembrie 1991, abandonând președinția unei URSS inexistente de-acum
înainte, el a lăsat în urmă o țară fărâmițată, ruinată, sfâșiată de conflicte și îndoindu-se de viitorul ei.
O țară a cărei dezbinare poate fi o sursă de amenințare pentru pacea mondială. Pe scurt, un fel de
Cernobîl la scară planetară. O țară naufragiată.
Iar naufragiul URSS l-a determinat și pe cel al președintelui. [...]
(A. S. Graciov despre M. Gorbaciov)

Nr. Item Scor

1 Identifică opinia autorului despre consecințele destrămării URSS. L L
0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre Gorbaciov ca reformator politic. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză a conferirii lui Gorbaciov a Premiului Nobel pentru Pace. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază argumentat afirmația: Mihail Gorbaciov a schimbat destinul planetei L L

noastre. 0 0
 1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.
„Strânse între zidurile lor, oraşele din evul mediu nu se puteau extinde, astfel încât casele
erau mici, străzile înguste. Acoperișurile de paie dădeau loc la nenumărate incendii. Oraşele erau
murdare. Prima fântână publică din Londra datează din secolul al XIII­lea şi apa era rezervată ca
băutură pentru săraci, căci toţi cei cărora le dădea mâna beau bere. Murdăriile se aruncau în stradă
şi miroseau îngrozitor. Din când în când, o boală contagioasă răpunea o parte din populaţie. Orice
oraş rămânea pe jumătate rural. Londra avea grădinile de zarzavat chiar în interiorul zidurilor, iar
primarul trebuia să reînnoiască mereu ordinul de a nu se lăsa porcii să circule pe străzi.”
(Andre Maurois, Istoria Angliei)
Nr. Item Scor
1 Numește două activități economice caracteristice pentru un oraș medieval. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează două cauze ce au determinat aspectul orașului medieval. L L

Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Cauza 1:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Cauza 2:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„Republica rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpânire la centru și neocârmuiala
în toată țara, care este istovită prin luptă cu dușmanul de din afară, duce la pieire întreaga republică.
În această clipă îngrozitoare singura cale de izbăvire [...] este ca noroadele ei să se unească
și să-și ieie soarta în mâinile lor, alcătuindu-și stăpâniri naționale, în hotarele țărilor în care
locuiesc.”
(Din Declarația Sfatului Țării de constituire a
Republicii Democratice Moldovenești, 2 decembrie 1917)
SURSA B.
„[…] trebuie să vă mărturisesc, domnilor membri ai Sfatului Țării, că în mijlocul incendiilor
care ne cuprind din toate părțile, printre fantomele sângeroase ale anarhiei ce continuă și care se
prefigurează în legătură cu viitoarea demobilizare, toate speranțele întregii populații, fără de
deosebire de naționalitate, sunt îndreptate către Dumneavoastră. Cetățenii noștri consideră că Sfatul
Țării [...] are destulă autoritate și dispune de toate forțele morale și materiale nu numai pentru
lichidarea anarhiei amenințătoare, dar și pentru buna construcție de stat.”
(I. A. Akkerman, deputat din partea așezării Leova, 5 decembrie 1917)

SURSA C.
„[…] presiunea puternică a revoluției [trimitere la realitățile din Rusia – n.n.] a aruncat în
prăpastie toate obstacolele din calea renașterii spiritului și independenței noastre. […] O revoluție
pur și simplu liberală ne-ar fi dat doar niște fărâme de libertate, când noi tindem spre
autodeterminare națională deplină.”
(Em. Catelli, discurs în ședința Sfatului Țării din 5 ianuarie 1918)

SURSA D.
„O dată ce Ucraina este independentă şi Republica Moldovenească nu poate rămâne
neindependentă, fiindcă dacă va fi neindependentă va fi anexată de cineva.”
(Pantelemon Erhan, deputat în Sfatul Țării, 1918)

Utilizează sursele şi cunoştinţele obţinute anterior pentru a redacta, în o pagină, un comentariu la

tema: Deciziile Sfatului Țării au fost puternic marcate de contextul istoric în care acesta și-a
desfășurat activitatea.

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta şi realizează sarcinile propuse.

Harta: Planul Marshall

LEGENDĂ:
- Stat care a beneficiat de Planul
Marshall
- Stat care nu a beneficiat de
Planul Marshall

- Ponderea sumei primite de un

stat din valoarea totală a Planului
Marshall

(După: https://upload.wikimedia.org)

Nr. Item Scor

1 Numeşte patru state, cele mai mari beneficiare ale ofertei financiare a SUA. L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Explică, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, care spațiu al L L

Europei nu a avut posibilitatea de a beneficia de Planul Marshall. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, o consecință a L L

Planului Marshall pentru Europa. 0 0
1 1
2 2
3 3