SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Şi în timpul din urmă, regele Burebista, ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din
Tracia, şi stăpânitor al tuturor ținuturilor de dincolo și dincoace de fluviu [Dunăre – n.n.] [...].”
(Din textul inscripției de la Dionysopolis despre solia lui Acornion)

SURSA B.
„[…] Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a
înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câțiva ani, a
făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns să
fie temut și de romani. […] Spre a ține în ascultare poporul, el și-a luat ajutor pe Deceneu […]. Ca o
dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și
să trăiască fără vin.”
(Strabon, Geografia)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul geto-daci. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică, pe baza sursei B, o acțiune de politică externă a regelui Burebista. L L

0 0
1 1
2 2

3 Caracterizează, pe baza sursei B şi a cunoştințelor obținute anterior, politica L L

internă promovată de regele Burebista. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opiniile autorilor despre regele Burebista ca şi conducător al statului dac L L

(sursele A şi B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază importanța istorică a creării statului dac sub conducerea lui Burebista. L L
Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[...] Aceleași mijloace care ne-au înfrânt pot aduce într-o zi victoria.
Căci Franța nu este singură! [...] În spatele ei are un vast imperiu. Ea poate face bloc cu
Imperiul Britanic, care controlează mările și continuă lupta. Ea poate, ca și Anglia, să folosească
fără limite imensa industrie a Statelor Unite.
Acest război nu se limitează la nefericitul teritoriu al țării noastre. Acest război nu s-a
terminat o dată cu bătălia din Franța. Acest război este un război mondial. Cu toate greșelile, cu
toate întârzierile, cu toate suferințele, în lume există toate mijloacele pentru a zdrobi într-o bună zi
pe inamicii noștri. Zdrobiți astăzi de forțele mecanizate, vom putea învinge în viitor datorită unei
forțe mecanizate superioare. De aceasta depinde soarta lumii. [...]
Orice s-ar întâmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă și nu se va stinge.”
(Charles de Gaulle, Din Apelul adresat francezilor, Londra, 18 iunie 1940)

Nr. Item Scor

1 Demonstrează, pe baza sursei date, caracterul mondial al războiului la care face L L
trimitere autorul. 0 0
1 1
2 2

2 Determină scopul urmărit de autor prin Apelul adresat francezilor. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză pentru a explica referința autorului la nefericitul teritoriu al L L

țării noastre. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul lui Charles de Gaulle în istorie. Argumentează răspunsul. L L

0 0
 1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„[…] Cealaltă stare e cea a șerbilor; acest norod nenorocit nu posedă nimic decât cu prețul
trudei sale. Cine ar putea cu abacul în mână să facă socoteala grijilor care-l consumă pe șerb [...]?
Bani, îmbrăcăminte, hrană, șerbii le procură pe toate pentru toți; niciun om liber n-ar putea să se
întrețină de n-ar fi șerbii. Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este deci împărțită în trei:
unii se roagă, alții se luptă, alții, în sfârșit, muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu suferă să fie
despărțite: slujbele aduse de una sunt condiția împlinirilor celorlalte două.”
(Episcopul Adalberon de Laôn, Cântec pentru regele Robert, secolul al XI-lea)

Nr. Item Scor

1 Explică, pe baza sursei, organizarea socială a societății medievale din Europa L L
Occidentală. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două cauze ce ar explica aprecierea de L L

norod nenorocit atribuită șerbilor din societatea medievală. Argumentează 0 0
răspunsul. 1 1
Cauză socială: 2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Cauză economică:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„E cu neputință și nici nu este necesar de a înfăptui toate lucrările doar în limba
moldovenească, dar pentru a-i înlesni pe locuitorii care nu știu limba rusă, eu voi interveni chiar
acum pe lângă autoritățile superioare în privința învoirii de a primi în instituțiile de stat explicații
verbale și oricare acte în limba moldovenească, în care să fie permisă întocmirea contractelor și a
oricărei afaceri, cu condiția ca în fiecare instituție de stat să fie traducători, cărora, pentru traducerea
acestor hârtii, reclamanții le vor plăti pe lângă salariu sau în locul acestuia o anumită sumă de bani.”
(Din răspunsul contelui Voronțov, guvernatorul Basarabiei, la doleanțele boierilor, 1830)
SURSA B.
„În urma lui Bodoni [Gavriil Bănulescu-Bodoni – n.n.] (care moare în 1821), cinul de
mitropolit al Chișinăului [...] a fost încredințat în exclusivitate unor ierarhi ruși. Gândul acestora a
fost evident coincident cu intențiile stăpânitorilor – deznaționalizarea românilor, rusificarea lor.
Zelos cu deosebire între acești mitropoliți s-a arătat un anume Pavel Lebedev (1871-1882), care i-a
prigonit pe preoții români, a închis 340 de biserici unde se oficia în românește, a strâns toate cărțile
de cult în limba română și și-a încălzit cu ele, câteva ierni la rând, reședința mitropolitană. Probabil
că ar fi atins performanțe și mai spectaculoase, dacă n-ar fi fost transferat, în 1882, în Gruzia.”
(Dan Horia Mazilu, Românii și creștinismul (de la începuturi până la
sfârșitul secolului al XVIII-lea) în „O istorie a românilor”, 1998)
SURSA C.
„Încă în 1830 în Chișinău a fost înființată o bibliotecă publică. Deschiderea oficială a
acesteia a avut loc însă în 1832. Către sfârșitul secolului, această instituție avea o zestre de aproape
15 000 volume. Trebuie reținut însă faptul că biblioteca nu poseda nici măcar o carte în limba
română. Aceasta este, printre altele, și explicația impactului redus pe care l-a avut asupra populației,
decenii de-a rândul, biblioteca suferind din lipsă de cititori. [...]
[...] În ciuda pretențiilor autorităților țariste de a se utiliza limba rusă în administrație, acest
lucru s-a dovedit imposibil. Actele bisericești se vor redacta în mare parte în limba română până la
mijlocul veacului trecut. Slujbele se țineau în românește. Manifestele țarului și ale autorităților către
populație se traduceau și tipăreau, de asemenea, în limba română. În primăvara anului 1854,
cunoscutul scriitor rus Tolstoi, pe atunci ofițer, în condițiile izbucnirii războiului Crimeii a trecut
prin Basarabia, mergând spre București. Neștiind românește, nu s-a descurcat de fel prin Chișinău,
unde se plângea că nu găsește pe nimeni „care să înțeleagă rusește”.”
(Armand Goșu, Basarabia sub ocupație țaristă
în „Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998”)

Utilizează sursele şi cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Care este impactul schimbărilor introduse de autoritățile țariste asupra societății din Basarabia la
mijlocul secolului la XIX-lea?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

LEGENDĂ:

Linia de demarcare
a sferelor de
influență în Europa,
conform Pactului
Molotov-Ribbentrop
Teritoriu atribuit
sferei de influență a
URSS
Teritoriu atribuit
sferei de influență a
Germaniei

Nr. Item Scor

1 Demonstrează, pe baza hărții date, că Pactul Molotov-Ribbentrop împarte Europa L L
în sfere de influență. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Explică contribuția la dispariția statului polonez în al Doilea Război Mondial a: L L

0 0
Germaniei -
1 1
2 2
3 3
4 4
URSS -

3 Explică, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, o consecință a L L

Pactului Molotov-Ribbentrop pentru România. 0 0
1 1
2 2
3 3