Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teză semestrială
SURSA A.
„Însă, dacă vrei să duci la bun sfîrșit o activitate, ai nevoie de unelte. Printre unelte, unele
sunt neînsuflețite, iar altele însuflețite. Bunăoară, în mîna cîrmaciului cîrma corabiei este o unealtă
lipsită de viață, pe cîtă vreme un matelot înseamnă un instrument cu suflet [...]. Sclavul este un
obiect însuflețit care se folosește ca un instrument superior tuturor celorlalte. [...] Sclavul prin însăși
natura lui este înzestrat cu rațiune doar în măsura în care izbutește să priceapă ceea ce îi explică
alții, el însăși nefiind capabil să judece.”
(Aristotel, Politica)
SURSA B.
„Prieteni, și sclavii sunt oameni; au supt și ei același lapte ca noi, chiar dacă au avut parte de
o soartă rea.”
(Petronius, Satyricon)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul sclav (sursele A și B). L L
0 0
1 1
2 2
„Mamă a armelor şi a legilor, ea [Roma – n.n.] îşi întinde imperiul asupra universului, după
cum ea a fost primul adăpost al dreptului. [...] A făcut faţă tuturor loviturilor destinului, atunci cînd
dădea o sută de bătălii deodată, cînd punea stăpînire pe Spania, asedia oraşele Siciliei, triumfa pe
solul Galiei ori pe marea Cartaginei [...]. Ea a primit la sînul ei pe învinşi, a unit neamurile sub un
nume comun. Mamă, mai degrabă decît regină, ea a dat numele de cetăţeni celor pe care-i supusese
şi a unit, prin legătura recunoştinţei, popoarele cele mai depărtate.”
(Claudianus, Laudă lui Stilicon, c. 400)
Nr. Item Scor
1 Identifică opinia autorului despre dimensiunea Imperiului roman. Explică L L
răspunsul cu trimitere la sursă. 0 0
1 1
2 2
3 3
Consecință:
SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.
SURSA A.
„Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări.
Mai întâi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. Acest
fenomen presupune prezența unui element etnic care deține același rol: primitor activ al
civilizației romane. […] Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al
colonizării și romanizării, apărând astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, gallo-
romanii, ibero-romanii. […] A doua asimilare înseamnă topirea unor elemente migratorii în
masa populațiilor romanice […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria
României, 1998) SURSA B.
„[…] nu putem sublinia îndeajuns importanța creștinismului, la Dunăre ca și în
Occident, în consolidarea conștiinței romanității lor ș i chiar în supraviețuirea românilor ca o
etnie neolatină. În ultimele secole ale Imperiului Roman, termenul Romani dobândește un
sens religios, definind comunitatea credincioșilor întru Hristos. Termenii Romani ș i
Christian au un înțeles identic în sursele timpului și ei se substituie unul pe celălalt. În
Balcani, opusul celor doi termeni este cel de „barbari”, echivalent cu „păgâni”.
[ Se poate afirma că, pe parcursul mileniului marilor migrații, daco-romanii și
mai apoi românii au format mai întâi o comunitate religioasă, înainte de a deveni una etnică
neolatină: principala distincție dintre indigeni și migratori apare pe teren religios […].”
(Stelian Brezeanu, Romanitatea orientală în mileniul marilor
migrații în „O istorie a românilor”, 1998)
SURSA C.
„Aportul slav are o pondere însemnată în lexicul limbii române, dar el nu a afectat
caracterul latin al acesteia. Sugestivă în această privință este statistica privind vocabularul
poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru național: din cele 3607 de cuvinte, „46,60%
sunt de origine latină și au o frecvență de 83%, pe când cuvintele de origine slavă,
reprezentând 18,81%, au o frecvență de 6,93%” (A. Rosetti).”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, 1999)
SURSA D.
Tabel: Formarea entităților etno-lingvistice europene.
Entități etno-lingvistice substrat strat adstrat
neolatine europene
ROMÂNA daco-moesic latin slavic
ITALIANA italic latin germanic
FRANCEZA galic latin germanic
SPANIOLA celtiberic latin germanic
PORTUGHEZA lusitan latin germanic