Instituția Privată Liceul „DA VINCI”

 Teză semestrială

Disciplina școlară:   Limba și literatura română

Numele și Prenumele elevei/ ului________________________________

Clasa a X -a, profil umanist
 Data susținerii: 15 decembrie, ora ______

 Punctaj maxim posibil: 100 puncte                   Timp alocat: 90 min.

 Punctaj acumulat: _____      (   %)

 Nota: _________ 

 Evaluator 1: ______________________ ( _________________________)

                                            Semnătura                                   Nume și Prenume

Evaluator 2: ______________________ ( _________________________)

                                           Semnătura                                   Nume și Prenume

Dragă elev/ elevă,

- Toate subiectele sunt obligatorii;
- Citește cu atenție fiecare item și realizează sarcinile propuse;
- Lucrează independent;
- Rechizite permise: pix cu mină  cu cerneală albastră
MULT SUCCES!
SUBIECTUL I (16 puncte)
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Însă, dacă vrei să duci la bun sfîrșit o activitate, ai nevoie de unelte. Printre unelte, unele
sunt neînsuflețite, iar altele însuflețite. Bunăoară, în mîna cîrmaciului cîrma corabiei este o unealtă
lipsită de viață, pe cîtă vreme un matelot înseamnă un instrument cu suflet [...]. Sclavul este un
obiect însuflețit care se folosește ca un instrument superior tuturor celorlalte. [...] Sclavul prin însăși
natura lui este înzestrat cu rațiune doar în măsura în care izbutește să priceapă ceea ce îi explică
alții, el însăși nefiind capabil să judece.”
(Aristotel, Politica)

SURSA B.
 „Prieteni, și sclavii sunt oameni; au supt și ei același lapte ca noi, chiar dacă au avut parte de
o soartă rea.”
(Petronius, Satyricon)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul sclav (sursele A și B). L L
0 0
1 1
2 2

2 Construiește, în baza sursei A, o afirmație despre structura socială în epoca antică. L L

0 0
1 1
2 2

3 Caracterizează rolul sclavului în societatea greacă (sursa A). Argumentează L L

răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opiniile autorilor (sursele A și B) cu referire la sclav ca ființă umană. L L

Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Exprimă-ți argumentat opinia despre sclavie ca fenomen în istoria umanității. L L

0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)

Studiază sursa şi realizează sarcinile propuse.

„Mamă a armelor şi a legilor, ea [Roma – n.n.] îşi întinde imperiul asupra universului, după
cum ea a fost primul adăpost al dreptului. [...] A făcut faţă tuturor loviturilor destinului, atunci cînd
dădea o sută de bătălii deodată, cînd punea stăpînire pe Spania, asedia oraşele Siciliei, triumfa pe
solul Galiei ori pe marea Cartaginei [...]. Ea a primit la sînul ei pe învinşi, a unit neamurile sub un
nume comun. Mamă, mai degrabă decît regină, ea a dat numele de cetăţeni celor pe care-i supusese
şi a unit, prin legătura recunoştinţei, popoarele cele mai depărtate.”
(Claudianus, Laudă lui Stilicon, c. 400)
Nr. Item Scor
1 Identifică opinia autorului despre dimensiunea Imperiului roman. Explică L L
răspunsul cu trimitere la sursă. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Determină opinia autorului despre politica autorităţilor romane faţă de popoarele L L

cucerite. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă. 0 0
1 1
2 2
3 3

3 Explică o consecinţă a politicii Romei faţă de popoarele cucerite. Argumentează L L

răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 4 Numeşte o personalitate istorică ce a contribuit la ascensiunea Imperiului roman. L L
Argumentează alegerea. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Acestea nu făceau decât să grăbească revolta. Armata încetă să asculte de consuli

şi se retrase pe Muntele Sacru, la trei mile de Roma. Acolo, fără general, ea construi o
tabără, înconjurată de un şanţ şi o palisadă şi liniştită… rămase câteva zile fără a ataca şi
fără a fi atacată… Senatul începu atunci să trateze reconcilierea şi consimţi să acorde
plebei magistraţi speciali şi inviolabili, însărcinaţi s-o apere contra consulilor, şi să excludă
orice patrician de la această funcţie.”
(Titus Livius, Istoria romană, victoria plebeilor asupra
patricienilor.)

Nr. Item Scor

1 Demonstrează, utilizând sursa, succesul acestei forme de luptă. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, o cauză și o consecință a luptei plebeilor L L

contra patricienilor. Argumentează răspunsul. 0 0
Cauză: 1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări.
Mai întâi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. Acest
fenomen presupune prezența unui element etnic care deține același rol: primitor activ al
civilizației romane. […] Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al
colonizării și romanizării, apărând astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, gallo-
romanii, ibero-romanii. […] A doua asimilare înseamnă topirea unor elemente migratorii în
masa populațiilor romanice […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria
României, 1998) SURSA B.
„[…] nu putem sublinia îndeajuns importanța creștinismului, la Dunăre ca și în
Occident, în consolidarea conștiinței romanității lor ș i chiar în supraviețuirea românilor ca o
etnie neolatină. În ultimele secole ale Imperiului Roman, termenul Romani dobândește un
sens religios, definind comunitatea credincioșilor întru Hristos. Termenii Romani ș i
Christian au un înțeles identic în sursele timpului și ei se substituie unul pe celălalt. În
Balcani, opusul celor doi termeni este cel de „barbari”, echivalent cu „păgâni”.
[ Se poate afirma că, pe parcursul mileniului marilor migrații, daco-romanii și
mai apoi românii au format mai întâi o comunitate religioasă, înainte de a deveni una etnică
neolatină: principala distincție dintre indigeni și migratori apare pe teren religios […].”
(Stelian Brezeanu, Romanitatea orientală în mileniul marilor
migrații în „O istorie a românilor”, 1998)
SURSA C.
„Aportul slav are o pondere însemnată în lexicul limbii române, dar el nu a afectat
caracterul latin al acesteia. Sugestivă în această privință este statistica privind vocabularul
poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru național: din cele 3607 de cuvinte, „46,60%
sunt de origine latină și au o frecvență de 83%, pe când cuvintele de origine slavă,
reprezentând 18,81%, au o frecvență de 6,93%” (A. Rosetti).”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, 1999)
SURSA D.
Tabel: Formarea entităților etno-lingvistice europene.
Entități etno-lingvistice substrat strat adstrat
neolatine europene
ROMÂNA daco-moesic latin slavic
ITALIANA italic latin germanic
FRANCEZA galic latin germanic
SPANIOLA celtiberic latin germanic
PORTUGHEZA lusitan latin germanic

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un

comentariu la tema: Formarea poporului român și a limbii române – parte a unui proces
complex european.

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L012345678910
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L012345678910
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
cuprins, concluzie; L012345 L012345
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012