SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
”...și după aceasta, auzind necredinciosul turc lucrul acesta, şi-a pus în cap şi-n gând ca-n
luna mai să se răzbune asupra noastră. Voieşte a-şi supune această poartă a creştinătăţii care e ţara
noastră și pe care Domnul a ocrotit-o până acum. Şi dacă această poartă ar fi pierdută, va fi în
primejdie toată creştinatatea. De aceea ne rugăm de prietenia voastră, ca şi de toţi regii, să vă
îndreptaţi asupra duşmanului creştinătăţii cât mai este vreme. Căci numitul turc are în toate părţile
mulţi duşmani […]”.
(Din Scrisoarea adresată principilor creștini de Ștefan cel Mare, Suceava, 25 ianuarie 1475)
SURSA B.
„Deci să știți că ne-am bătut cu turcul, înainte cu vreo trei săptămâni în țara noastră la
Călugăreni, în care bătălie bunul Dumnezeu ne-a ajutat nouă creștinilor în chip minunat [...]. Eu
firește, cu toate că doresc peste măsură să mă năpustesc iarăși asupra dușmanului, socotesc totuși că
trebuie așteptat ajutorul celorlalți creștini. Iarăși și iarăși vă rugăm stăruitor să vă îndurați de
treburile creștinești și să stingeți focul care arde păcatele vecinului, inainte ca el să vă ajungă pe
voi.”
(Din Scrisoarea lui Mihai Viteazul către Castelanul Lvovului, 12 septembrie 1595)
Nr. Item Scor
1 Explică sintagma luptă antiotomană. L L
0 0
1 1
2 2

2 Descrie relațiile dintre Țările Române și Poarta Otomană. L L

0 0
1 1
2 2

3 Explică două motive ale adresării domnitorilor români către principii creștini L L
europeni. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opiniile autorilor privind aportul Țărilor Române în lupta antiotomană L L

(sursele A și B). Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Exprimă-ți argumentat opinia despre afirmația: Şi dacă această poartă ar fi L L

pierdută, va fi în primejdie toată creştinatatea. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

”Europa este în toată dreptatea de a cere să cunoască și bazele ce voim a da viitoarei noastre
organizații politice și sociale, căci numai organizându-ne ca stat european, ca societate europeană,
puterile se vor învoi a ne întinde mâna. […]
Așadar, domnilor, să lăsăm utopiile, să arătăm Europei […] că voim a fi o societate
europeană, voim și ținem la condițiile unei societăți în cale de progres, voim libertatea conștiinței,
voim libertatea înaintea legii, voim respectul individului, a domiciliului, a proprietății.”
(Mihail Kogălniceanu, discurs în Adunarea ad-hoc a Moldovei, 6/18 octombrie 1857)

Nr. Item Scor

1 Explică realitățile politice din Moldova la etapa desfășurării adunării ad-hoc. L L
0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre viitoarea organizare politică și socială a Țării L L

Moldovei. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute 0 0
anterior. 1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o cauză ce l-a determinat pe Mihail Kogălniceanu să țină acest discurs. L L

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul lui Mihail Kogălniceanu în istoria românilor. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Romanizarea nu s-a redus numai la schimbări în cultura materială. Romanizarea este într-o
mai mare măsură o mutaţie lingvistică, etnică şi spirituală. Dacii care foloseau cultura materială şi
au adoptat obiceiurile provinciale romane au început să vorbească limba latină după ce au trecut
printr-o fază iniţială de bilingvism, practicat în mediul familial şi în relaţiile particulare. Latina era
cunoscută şi folosită în toate straturile sociale şi s-a impus ca singura limbă de comunicare.”
(Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Romanizarea în Dacia)

Nr. Item Scor

1 Demonstrează, utilizând sursa și cunoștințele obținute anterior, caracterul complex L L
al romanizării geto-dacilor. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale procesului de L L

romanizare . Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecință imediată:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință de perspectivă:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„Guvernul polonez susţinut de sovietici s-a dovedit incapabil să conducă eficient ţara şi la
începutul anului 1989 a cedat puterea în favoarea ,,Solidarităţii” şi a altor forţe din opoziţie. În
continuare, puterea de stat a trecut în mâinile unui guvern necomunist, prima schimbare de acest
gen în estul Europei de la sfârşitul anilor `40. A urmat o incredibilă succesiune de evenimente, în
care, rând pe rând, guvernele comuniste au pierdut monopolul puterii în Ungaria, Germania
răsăriteană, Bulgaria, Cehoslovacia şi România. În toate aceste ţări, puterea a fost preluată de
guverne necomuniste. Majoritatea au evoluat în direcţia unor autentice sisteme democratice
pluripartide şi a economiei de piaţă. […] În mod surprinzător, aceste revoluţii au fost precedate de
dărâmarea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989. Gestul de a dansa pe zid, care cu câteva luni în
urmă ar fi însemnat moarte sigură, s-a dovedit un simbol al transformărilor suferite de estul Europei
[…].” (Eusebiu Narai, Anul 1989 în Europa Centrală şi de Est)

SURSA B.
”Căderea neașteptată a Zidului, care a marcat desatelizarea ”democrațiilor populare” în
1989 și apoi implozia URSS în 1991, a reprezentat o dublă revoluție. Revoluție, desigur, pentru
țările eliberate de sub tutela sovietică; dar și revoluție în raporturile dintre cele două părți ale
Europei. Imaginea miilor de berlinezi din Est năvălind, pe 9 noiembrie 1989, începând cu ora 22, pe
Bornholmer Strasse, care făcea legătura dintre Pankow și Wedding, primul punct de trecere unde
barierele dintre partea de Est și cea de Vest au fost ridicate, au rămas în memorie drept simbolul
dorinței populare de a reface unitatea distrusă: Unitatea Germaniei, dar și unitatea Europei.”
(Soulet Jean- Francois, Istoria Europei de Est de la al Doilea Război Mondial până în prezent)

SURSA C.
„Revoluțiile din 1989 au schimbat în mod fundamental harta politică, economică și culturală
a lumii. Rezultând din nemulțumirea generală față de dominația ideologică leninistă, ele au permis
redescoperirea participării democratice și a activismului civic. […] În timp ce rezultatul final al
acestei tranziții este încă neclar, revoluțiile au reușit în scopul lor cel mai important: au desființat
regimurile leniniste și au acordat cetățenilor acestor țări libertatea de a se implica total în modelarea
propriilor destine”.
(Vladimir Tismăneanu, Revoluțiile din 1989 între trecut și viitor, 1999)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Cum se explică prăbușirea rapidă a regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est în anul
1989 ?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

Nr. Item Scor

1 Descrie, utilizând harta și cunoștințele obținute anterior, spațiul de formare a L L
regatului lui Burebista. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

2 Formulează, în baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o concluzie L L

referitoare la relațiile geto-dacilor cu orașele colonii grecești. Argumentează 0 0
răspunsul. 1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică , în baza hărții și a cunoștințelor anterioare, o consecință a unificării geto- L L

dacilor de către Burebista. 0 0
1 1
2 2
3 3