Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI Localitatea

AL REPUBLICII MOLDOVA
Instituţia de învăţămînt

AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU CURRICULUM ŞI Numele, prenumele elevului
EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL LICEAL
Profil umanist
februarie 2017
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

 PROFIL UMANIST, TEST 1

SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„[…] neamul acesta, de care scriem, a țărilor acestora numele drept și mai vechiu este
Rumân, adică Râmlean, de la Roma. Acest nume [vine – n.n.] de la descălecatul lor de Traian, și cât
au trăit […] tot acest nume au ținut și țin și până astăzi. Și încă mai bine Muntenii decât
Moldovenii, că ei și acum zic și scriu: Țara-Românească, ca și Românii cei din Ardeal. Iară streinii
și țările înpregiur le-au pus acest nume Vlah […].”
(Miron Costin, Din neamul Moldovenilor, secolul al XVII-lea)

SURSA B.
„Românii, câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal, și la Maromoroșu
[Maramureș – n.n.], de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm [Roma – n.n.] se trag […].”
(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, secolul al XVII-lea)
Nr. Item Scor
1 Definește termenul cronică. L L
0 0
1 1
2 2

2 Construieşte, din perspectiva autorului sursei A, o afirmație referitoare la rolul L L

împăratului Traian în istoria românilor. 0 0
1 1
2 2

3 Determină cum ar explica autorul sursei B unitatea românilor de pe teritoriul L L

Daciei de odinioară. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară opinia autorilor despre latinitatea poporului român (sursele A și B). L L

Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază rolul cronografiei umaniste din secolul al XVII-lea în afirmarea ideii L L

romanității românilor. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Regatul daco-getic, unificat din nou prin inițiativa cutezătoare a lui Decebal, amenința nu
numai inițiativa Romei în bazinul Pontic, ci și provinciile noi din Balcani și din Europa Centrală.
[...] deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui Domițian zdruncinaseră linia de apărare a
Dunării și o pace nesigură îi lăsa răgaz ca să pregătească, cu mijloace pe care chiar Roma i le
furniza, un atac încă și mai de temut.”
(Gh.I. Brătianu, Marea Neagră)

Nr. Item Scor

1 Identifică opinia autorului despre relațiile dintre Dacia și Imperiul Roman la L L
această etapă. 0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre calitățile de comandant militar ale lui Decebal. L L
Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Explică din ce cauză autorul consideră că Decebal luptă cu romanii cu mijloace pe L L

care chiar Roma i le furniza. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt 0 0
istoric. 1 1
2 2
3 3
4 4

4 Apreciază rolul regelui Decebal în istoria românilor. Argumentează răspunsul. L L

0 0
1 1
2 2
3 3
 4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Poarta Otomană, odată ce a văzut că domnul Moldovei a trecut la dușmani chiar în focul
luptei şi că începutul prăpădului s-a pornit de la moldovenii şi muntenii trecuţi de cealaltă parte
[trădători – n.n.], socoteşte că-i mai chibzuit ca pe viitor să nu mai pună nicicând domn un
moldovean, ci un grec, care să-şi aibă casa şi familia la Constantinopol, şi pe deasupra nerăzboinic
[pașnic – n.n.] şi necunoscător în ale celor ostăşeşti.”
(Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir)

Nr. Item Scor

1 Formulează o caracteristică a regimului fanariot. Argumentează răspunsul cu L L
trimitere la sursă. 0 0
1 1
2 2
3 3

2 Formulează două consecinţe ale instaurării regimului fanariot pentru Țările L L

Române. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă şi la cunoştinţele obţinute 0 0
anterior. 1 1
Consecinţa 1: 2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Consecinţa 2:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-B.

SURSA A.
„Înaltele Părți Contractante, considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între națiuni şi
pentru a le garanta pacea si siguranța, este necesar să se accepte anumite obligațiuni, de a nu recurge
la război, să se întrețină la lumina zilei relațiuni internaționale bazate pe justiție şi onoare, să se
observe riguros prescripțiunile dreptului internațional, recunoscute de aci înainte ca regulă de
conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu sfințenie
toate obligațiile tratatelor, în raporturile mutuale dintre popoarele organizate.
Adoptă prezentul Pact, care instituie Societatea Națiunilor. […]
Art. 10. Membrii Societății îşi iau îndatorirea să respecte şi să mențină în contra oricărei
agresiuni externe integritatea teritorială şi independența politică existentă a tuturor membrilor
Societății. […]
Art. 11. Se declară în mod hotărât că orice război sau amenințare de război, fie că ar atinge
direct sau nu pe unul dintre membrii Societății, interesează întreaga Societate şi că aceasta trebuie
să ia măsurile proprii pentru a salva în mod eficace pacea Națiunilor. […]”
(Din Pactul Societății Națiunilor, 28 iunie 1919)
SURSA B.
Tabel: Evenimente din cadrul relațiilor internaționale din perioada interbelică
1920 Prima întrunire oficială a Societății Națiunilor
1924 Adoptarea planului de reeșalonare a reparațiilor germane (Planul Dawes)
1926 Admiterea Germaniei ca stat membru permanent al Consiliului Societății Națiunilor
1928 Pactul Briand-Kellogg de renunțare mutuală la război
1931 Agresiunea japoneză în Manciuria contra Chinei
1932 Deschiderea la Geneva a Conferinței pentru dezarmare
1933 Retragerea Germaniei de la Conferința pentru dezarmare şi din Societatea Națiunilor
1934 Admiterea URSS ca stat membru permanent al Consiliului Societății Națiunilor
1935 Agresiunea Italiei asupra Etiopiei, stat membru al Societății Națiunilor
1935 Societatea Națiunilor condamnă Italia la sancțiuni economice şi financiare
1936 Intrarea soldaților germani în zona demilitarizată a Renaniei
1936 Semnarea tratatului italo-german: nașterea „Axei”
1937 Invadarea Chinei de către Japonia
1938 Anschluss-ul, trupele germane „unesc” Austria
1938 Conferința de la München ratifică anexarea regiunii sudete de către Germania
1939 Armata germană pătrunde în Boemia şi Moravia
1939 Pactul de neagresiune între Germania şi URSS
1939 Agresiunea Germaniei împotriva Poloniei

Utilizează sursele şi cunoştințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Activitatea Societății Națiunilor, între intenție şi realitate.

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere, L 0 1 2 3 4 5 L 0 1 2 3 4 5
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.
Titlul hărţii:

ORIENTUL ANTIC

(Adaptat după: http://www.lascelleshistory.com)

Nr. Item Scor
1 Descrie, cu trimitere la hartă şi la cunoştinţele obţinute anterior, spațiul de formare L L
a următoarelor civilizații antice: 0 0
egipteană; 1 1
2 2
3 3
4 4
babiloneană.

2 Formulează, în baza hărții, o concluzie referitoare la spațiul de formare a primelor L L

civilizații. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Scrie un alt titlu pentru hartă (în spaţiul rezervat mai sus), mai adecvat pentru L L
informaţia oferită de aceasta. Explică răspunsul cu trimitere la hartă. 0 0
1 1
2 2
3 3