Test de evaluare sumativă clasa a IX-a,

Numele, prenumele________________________Varianta II
Subiectul I
Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse. SURSA A.

REPERE CRONOLOGICE (A)

1919: Semnarea Tratatului de Pace cu Austria 1924: Conferința sovieto-română de la Viena

(Saint-Germain) 1924: Crearea RASSM
1920: Semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria 1938: Anexarea Austriei („Anschluss-ul”)
(Trianon) 1939: Semnarea Tratatului de neagresiune
1920: Semnarea Tratatului de la Paris privitor la sovieto-german
Basarabia
SURSA B.
„În politica externă, forțele politice românești s-au străduit să creeze un regim de securitate europeană și sud-
est-europeană care să garanteze, sub egida Societății Națiunilor, menținerea statuquo-lui în Europa și implicit a
României Mari, așa cum rezultase ea în urma sistemului versaillez. […] Diplomaţia română este activă şi originală. Un
rol important în impulsionarea ei îl are Nicolae Titulescu, un diplomat de excepţie, prin personalitatea căruia România
ocupă un rol important la Societatea Naţiunilor […]. În această intenţie, de a crea un sistem de securitate colectivă,
Titulescu restabileşte relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934, iar în 1936 poartă convorbiri cu Litvinov,
ministrul sovietic de externe, pentru un tratat cu URSS […].
[…] România și-a bazat securitatea pe acest sistem de alianțe la a cărui creare contribuise. Exclusiv pe acest
sistem […]. Faptul a fost o greșeală. Pentru că tot acest edificiu diplomatic a rezistat atâta timp cât au rezistat marile
democrații occidentale pe care se sprijinea. Când însă echilibrul între marile puteri europene s-a năruit, odată cu
expansiunea fascismului în Europa, a căzut și sistemul de apărare al României.” (Ion Bulei, Scrută istorie a
românilor, 1996)

SURSA C. Alianțele politico-militare ale României: Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică

Nr. Item Scor
Studiază sursa B.
1 Explică semnificația termenului politică externă. L
0
1
2

2 Identifică în reperele cronologice (A) două documente ce atestă recunoașterea L

diplomatică a României Mari, așa cum rezultase ea în urma sistemului versaillez. 0
1
2

3 Identifică opinia autorului despre activitatea diplomației române în perioada L

interbelică. 0
1

4 Caracterizează relațiile româno-sovietice: L

0
până la 1934 1
2
3
4
după 1934

Studiază sursa C.
5 Descrie, utilizând hărțile, două alianțe regionale concepute de diplomația română în L
cadrul sistemului de securitate. 0
Alianța 1: 1
2
3
4
Alianța 1:

Utiizează sursele A, B, C și cunoștințele obținute anterior.

6 Numește o personalitatea istorică din România interbelică care a contribuit la L
0
menținerea păcii și securității colective internaționale. Formulează două argumente.
1
Personalitatea 2
1 3
4
5
 2

7 Apreciază activitatea diplomației române în perioada interbelică. Formulează două L

argumente. 0
1
2
3
4
5

SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)

Studiază sursele A-C.
SURSA A.
” Joi. 24 octombrie 1929 este prima din zilele pe care istoria […] le identifică cu panica din 1929 […].
Incertitudinea conducea din ce în ce mai mulți oameni să încerce să vândă […] rumoarea cuprindea Wall Streeet-ul și
străzile adiacente. Acțiunile se vindeau acum pe nimic. Bursele din Chicago și Buffalo se închiseseră.”
(J.K.Galbraith, Marele crah, 1929)
SURSA B.
”În Germania criza economică s-a manifestat mai devastator chiar decât în SUA, până în 1932 peste 40%
dintre germani rămăseseră fără locuri de muncă (în SUA rata șomajului era de numai 25 %). […] În Franța criza a dus
la falimentarea a 1457 de întreprinderi și la reducerea drastică a prețurilor în agricultură, fenomenul șomajului a fost
resimțit abia în 1935 când au fost înregistrați 4,2 milioane de șomeri.”
( Pricop Oliver Constantin, Criza economică globală și reașezarea centrelor de putere
Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Marea criză
economică din 1929-1933 a produs efecte distructive. L
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 0
1
2

L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2
L0 1