Numele:

Prenumele:
MINISTERUL EDUCAŢIEI Patronimicul:
AL REPUBLICII MOLDOVA Instituţia de învăţămînt:

Localitatea:

Raionul / Municipiul:
Agenţia de Asigurare a Calităţii

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

EXAMEN DE ABSOLVIRE A GIMNAZIULUI

SESIUNEA SUPLIMENTARĂ / REPETATĂ
06 iulie 2015
Timp alocat – 120 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Numele şi prenumele evaluatorului: _______________________________ Punctaj total:_________

 SUBIECT I (12 puncte)
Studiază fiecare sursă în parte şi realizează sarcina de lucru.
Nr. Item Scor
1 Formulează, utilizând informaţia din tabel, o consecinţă a crizei economice L
mondiale. Argumentează răspunsul. 0
Tabel: Producţia industriei 1
Statul 1929 1930 1932 1937 2
SUA 100% 81% 54% 92%
3
Germania 100% 88% 58% 116%
M. Britanie 100% 92% 83% 124%

2 Numeşte, cu trimitere la afiş, o caracteristică specifică regimurilor totalitare. L

Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

3 Numeşte un eveniment/ fapt istoric din RSSM ce a determinat instalarea acestei L

plăci comemorative. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

4 Formulează, cu trimitere la titlul articolului, o consecinţă a conflictului militar din L

stânga Nistrului pentru Republica Moldova. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
 SUBIECT II (23 puncte)
Studiază materialul suport şi realizează sarcinile de lucru.

REPERE CRONOLOGICE (A).

1919: Semnarea Tratatului de la Versailles.
1926: Admiterea Germaniei ca membru
permanent al Consiliului Ligii Naţiunilor.
1933: Retragerea Germaniei de la Conferinţa
privind dezarmarea şi din Liga Naţiunilor.
1936: Germania ocupă zona Renană
demilitarizată.
1936: Semnarea tratatului italo-german (naşterea
„Axei”).
1936: Italia invadează Etiopia.
1938: Anschluss-ul, trupele germane „unesc”
Austria.
1938: Conferinţa de la Munchen. Germania obţine
dreptul de a anexa regiunea Sudetă (Cehoslovacia).
1939: Semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop.

SURSELE B-D.
„După rezolvarea problemei regiunii Sudete, Germania nu mai are nici o revendicare
teritorială în Europa.”
(Hitler, după înţelegerea de la Munchen, septembrie 1938)

„[…] De acum încolo, pacea este asigurată pentru generaţia noastră.”

(N. Chamberlain, primul ministru al Marii Britanii,
la sosirea de la Munchen, 30 septembrie 1938)

Diagrama „Sondaj de opinie realizat în Marea

Britanie în octombrie 1938”.
(După Alan Farmer,
Marea Britanie: politica externă şi colonială, 1919-1939)

HARTA: Invadarea Poloniei, 1939.

Nr. Item Scor
Studiază reperele cronologice (A).
1 Identifică două evenimente, din anii '30 ai sec. XX, ce reflectă pretenţiile teritoriale L
ale Germaniei faţă de un alt stat european. 0
1
2
2 Numeşte tratatul care a stabilit hotarele Germaniei după primul război mondial. L
0
1
Valorifică reperele cronologice şi cunoştinţele anterioare.
3 Explică cauzele politicii externe agresive a Germaniei, cu trimitere la L
politica internă; 0
1
2
3
politica externă/ contextul internaţional. 4

4 Explică, oferind ca exemplu Conferinţa de la Munchen, termenul politică de L

conciliere. 0
1
2

Studiază sursele B-D.

5 Compară opiniile, exprimate în cele trei surse, despre rolul Conferinţei de la L
Munchen în soluţionarea problemei pretenţiilor teritoriale ale Germaniei. 0
1
2
3
4
5

Studiază harta şi sursele B-D.

6 Studiază harta. S-au confirmat opiniile despre rolul Conferinţei de la Munchen în L
soluţionarea problemei pretenţiilor teritoriale germane? Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4
 Valorifică materialul suport şi cunoştinţele anterioare.
7 Exprimă-ţi opinia: expansiunea germană sau politica de conciliere a Marii Britanii L
şi Franţei creează premise pentru declanşarea unui nou război mondial? 0
Formulează două argumente. 1
2
3
4
5

SUBIECT 3 (15 puncte)

Studiază sursele A-C.

SURSA A. SURSA B.
„Adunarea Naţională din 27 august 1989,
convocată în special pentru a forţa Sovietul Suprem de
atunci să adopte legile ce urmau să dea limbii române
statut de limbă de stat, aşezând-o, din punct de vedere
politic, deasupra limbii ruse, s-a dovedit a fi un fenomen
extraordinar: prin masa impresionantă a participanţilor,
[…] prin numărul şi calitatea vorbitorilor şi, mai ales, prin
aceea ce s-a spus acolo, acesta este un fenomen absolut
singular în istoria românilor.”
(I. Ţurcanu, Republica Moldova independentă
(1991-2001))
Foto: Marea Adunare Naţională,
27 august 1989
SURSA C.
„[…] Sute de mii de oameni, veniţi din toate colţurile republicii, au inundat pur şi simplu
atât piaţa cât şi împrejurimile acesteia. După unele estimări, numărul acestora s-a ridicat până la opt
sute de mii. Mulţi dintre demonstranţi purtau steaguri tricolore, lozinci, icoane.
La ora prevăzută, printr-un scurt cuvânt, am deschis Marea Adunare Naţională. Mulţimea
scanda „Libertate!”, „Independenţă!”. Au rostit cuvântări şeful statului, primul-ministru, deputaţi,
lideri şi membri de rând ai Frontului Popular din Moldova. […]
La ora 12.00 am deschis şedinţa extraordinară a Parlamentului. Momentul culminant l-au
constituit citirea de către preşedintele Parlamentului a textului proiectului Declaraţiei de
Independenţă a Republicii Moldova şi votarea nominală a documentului. Declaraţia a fost votată
unanim de cei 277 de deputaţi prezenţi în sală. […] Deputaţii şi oaspeţii prezenţi la şedinţă […] au
revenit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în mijlocul mulţimii, care îi aştepta cu nerăbdare. Abia
atunci am simţit cât de importantă a fost prezenţa în inima capitalei a sute de mii de oameni în
momentul votării Declaraţiei de Independenţă.
(Din Interviu cu Alexandru Moşanu, realizat de Gh. Cojocaru)
 Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia: Marile Adunări L
Naţionale, de la sfârşitul anilor 80 – începutul anilor 90, contribuie semnificativ la 0
transformările democratice din RSSM/ Republica Moldova. 1
2
Notă: Formulează cel puţin trei argumente.
L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2

L
0
1